TEMA CONȘTIINȚEI DEZBĂTUTĂ ÎN CADRUL SERIEI DE CONFERINȚE ALE INSTITUTULUI STAR-UBB, ÎN CONTEXTUL ȘTIINȚELOR COGNITIVE
The Doctoral School of Philosophy, Faculty of History and Philosophy, Babeș-Bolyai University of Cluj-Napoca, invites submissions for the third installment of the International Conference for Doctoral Students in Philosophy that is going to take place on May 19-20, 2023
Topic: Conflict and harmony in the philosophical thought
Description: What do conflict and harmony mean for the philosophical thought? How are those two concepts explained in the political and ethical theories and how should we understand both the realities of war and the fictions of the philosophical utopias? What importance does conflict and harmony have in the historical development of the modern human being and in its phenomenological interactions with the otherness? How can we experience from an aesthetic point of view the state of conflict and harmony and how are they discussed in the philosophy of art? What does it mean to be in conflict or in harmony with a specific philosophical tradition and how can we conceive those two opposing concepts at the level of agreement and disagreement between different philosophical positions and theories. These are some of the questions that the Conference for Doctoral Students in Philosophy invite you to explore in its third edition
Deadline for abstract submissions: 9th April 2023 (extended).
Communication of acceptance: 16th April 2023
Deadline for paper submission (only for accepted proposals): 6th May 2023
For submissions, please send your work at vlad.ile@ubbcluj.ro
Announced keynote speaker: Prof. Jad Hatem, Mysticism and Supra-Confessionalism Within the Christians of the East’s Political Strategies
Additional details: https://hiphi.
Profesori de la Facultatea de Filosofie participă la dezbaterea „Etica în momente de criză și schimbare profundă” din 6 aprilie 2023, ora 15.00.
Dezbaterea este organizată de Universitatea din București și beneficiază de prezența domnului Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO, și a domnului Sebastian Burduja, Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării.
Facultatea de Filosofie a Universității din București, prin Departamentul de Filosofie Teoretică (DFT) și Centrul de Cercetări în Logica, Filosofia și Istoria Științei (CELFIS) organizează conferința „New Work in Understanding the Kuleshov Effect”. Mai multe detalii pot fi aflate si la link-ul: https://philevents.org/event/show/109005
Evenimentul este programat pentru data de 17 mai 2023, între orele 10:00 și 20:00, ora locală. Prezentările vor ține 30 de minute, fiecare fiind urmată mai apoi de o sesiune de întrebări și răspunsuri (Q&A) de circa 10 minute și cu o pauză între acestea de 10 minute de asemenea.
Conferința se va desfăşura în regim hibrid, astfel prezentatorii au oportunitatea să-și aleagă dacă doresc să susțină prezentări față în față sau în regim online (în primul caz, aceștia vor beneficia de un public prezent fizic, dar în același timp prezentarea va fi transmisă și participanților online).
Vor susține prelegeri invitate Mitchell Green (U. Connecticut), Bart Geurts (Radboud U.), Mircea Dumitru (U. Bucureşti), Krisztina Orban (Tubingen U.) şi Ladislav Koren (U. Hradek Kralove).
Apel la contribuții:
Încurajăm cercetătorii la toate nivelurile să contribuie cu rezumate legate de abordări recente ale originii actelor de vorbire. Rezumatele pot fi redactate în limba engleză, și nu pot depăși 300 de cuvinte (excluzând referințele bibliografice). Vă rugam adăugați 1-3 referințe bibliografice principale, și 1-5 cuvinte-cheie.
Rezumatele care vor fi luate pe deplin în considerare sunt cele trimise înainte de data de 17 aprilie 2023, către următoarea adresă de e-mail: andrei.marasoiu@filosofie.unibuc.ro . Titlul mesajului trebuie să fie „Speech acts, abstract submission”, iar formatul fișierului să fie de tipul Word sau PDF.
Toate rezumatele trimise vor fi trecute printr-un proces de evaluare de tip blind peer review, realizat de către un comitet de evaluare științifică locală. (Astfel, rugăm ca datele de identificare să fie menționate în corpul mesajului electronic, iar rezumatul să fie lăsat anonimizat.) Programul conferinței va fi anunțat de îndată ce evaluarea va fi finalizată.
Alte detalii:
Pentru orice fel de alte întrebări, nu ezitați să-l contactați pe andrei.marasoiu@filosofie.unibuc.ro . De asemenea, tot la această adresă vor fi realizate și înscrierile (sau prin RSVP via PhilEvents), până în data de 14 mai 2023, pentru a putea primi detaliile de conectare Zoom pentru eveniment.
Conferința este realizată cu sprijinul studenților masteranzi ai programului „Mind the Brain”, în domeniul științei cognitive, din cadrul Departamentului de Filosofie Teoretică, din cadrul Universității București. Pentru mai multe detalii puteți accesa pagina: https://filosofie.unibuc.ro/master-of-arts-in-cognitive-science-mind-the-brain/
Evenimentul este posibili și prin sprijinul studenților ce își urmează stagiul de practică de specialitate în cadrul Centrului de Cercetări în Logica, Filosofia și Istoria Științei (CELFIS). Mai multe informații referitoare la activitatea CELFIS pot fi găsite pe pagina: https://www.facebook.com/profile.php?id=100063082908977 . Alte înregistrări ale evenimentelor care au avut loc deja sunt disponibile pe canalul de Youtube al Departamentului de Filosofie Teoretică (DFT): https://www.youtube.com/channel/UCOgUq3dN8CXI4L6DhZT1f_Q
Joi, 06 aprilie 2023, orele 12–14
– online –
Linkul pentru accesul online este:
https://meet.google.com/idm-
Conferențiar: CS III dr. NORA GRIGORE (I.F.P.A.R.)
Tema: Normativitate etică și normativitate estetică
Cercetarea prezentă se axează pe două feluri posibile de a vedea normativitatea, unde „normativitate” va denumi în sens larg orice poate face trecerea de la cum sunt lucrurile la cum ar trebui să fie. Mă ghidez după distincția făcută de Korsgaard în „Sursele normativității”, anume distincția dintre normativitate ca forță constrângătoare („compulsive force”) și normativitate ca forță de atracție („attractive force”). Korsgaard consideră că atât normativitatea morală, cât și cea estetică sunt forțe constrângătoare. Contrastez această poziție a ei cu cea a lui Peter Railton (în „Normative Force and Normative Freedom: Hume and Kant, but Not Hume Versus Kant”), care consideră că, dimpotrivă, ar trebui să înțelegem normativitatea morală mai degrabă pe modelul normativității estetice, care este o forță de atracție.
Linkul pentru accesul online este: https://meet.google.com/idm-boup-spy
___________________________________________________
Următoarea comunicare: 20.04.2023: EUGENIU NISTOR (I.F.P.A.R.), „Revista Saeculum (director Lucian Blaga) în istoria filosofiei românești”
‘In manuscripts around 1930, Wittgenstein characterizes ordinary language as hypothesis-laden and envisages what he calls a “phenomenological language”, which would provide non-hypothetical descriptions of experience. I will first reconstruct that under-explored project, which illuminates the transition from the Tractatus to the Philosophical Investigations. Then I will discuss several thought experiments which Wittgenstein devices in order to test the viability of a phenomenological language. The methodological moral I advance is that the price to be paid for the attempt to provide non-hypothetical descriptions is one’s estrangement from intelligibility.’