Idei în nocturnă – 10 februarie 2022 – Respectul pentru adulții vârstnici: Lecții din pandemia de COVID-19

Idei în nocturnă

Cristina Voinea și Constantin Vică, colegii noștri de la Centrul de cercetare în etică aplicată, sunt invitații emisiunii Idei în nocturnă din această seară, la Radio România Cultural și pe www.radioromaniacultural.ro, de la ora 21.10, realizatoare Corina Negrea.

Tema discuției urmărește ideile din articolul publicat de curând, Respecting Older Adults: Lessons from the COVID-19 Pandemic, despre exacerbarea ageismului în pandemie și datoriile morale pe care le avem față de adulții vârstnici.

Lansarea Selecției Centralizate pentru mobilități de studii Erasmus + CIVIS pentru semestrul întâi al anului academic 2022-2023

În ședința Biroului Executiv al Consiliului de Administrație al Universității din București din data de 31.01.2022, s-a aprobat lansarea selecției pentru un număr de 200 de mobilități de studii în cadrul Programului ERASMUS+ pentru stagii în cadrul universităților partenere CIVIS pentru primul semestru al anului academic 2022-2023.

Mobilitățile de studii Erasmus vor fi finanțate pentru o perioada de minim 3 luni (90 zile) și maxim finalul primului semestru al anului academic 2022-2023 (grant 520 euro/lună).

Precizăm că finanțarea Erasmus se poate acorda doar în cazul mobilităților fizice în țara gazdă. În cazul în care instituția gazdă oferă cursurile în format online, prezența fizică în țara gazdă este o condiție obligatorie de finanțare și de recunoaștere oficială a mobilității Erasmus. Mobilitățile de studii Erasmus oferă oportunitatea de participare la cursuri și examene în universitatea parteneră, iar finalizarea stagiilor cu note și credite este o condiție pentru validarea și recunoașterea integrală a rezultatelor obținute.

Mobilitățile de studii Erasmus+ CIVIS se pot efectua în cadrul celor 7 universități partenere CIVIS, conform locurilor alocate de acestea pentru Universitatea din București:

  • Aix-Marseille Université,
  • Sapienza Universita di Roma,
  • National Kapodistrian University of Athens,
  • Eberhard Karls Universitaet Tuebingen ,
  • Université Libre de Bruxelles,
  • Universidad Autónoma de Madrid,
  • Stockholm

Criterii de eligibilitate și selecție ale Universității din București:

  • Calitate de student UB (cursuri zi) la momentul selecției: studenți din anul 1, anul 2 și anul 3 (numai în cazul studenților înmatriculați la un program de studii cu durată de 4 ani);
  • Calitate de masterand UB (cursuri zi) la momentul selecției: masteranzi din anul 1;
  • Calitate de doctorand al UB (la cursuri zi) la momentul selecției: doctoranzi din anul 1 și 2;
  • să aibă rezultate academice remarcabile,
  • să facă dovada cunoaşterii unei limbi străine (certificat/diplomă/atestat, nivel minim B2);
  • să prezinte o scrisoare de intenţie/motivaţie pentru efectuarea mobilității în cadrul universității CIVIS

(într-o limbă străină de circulație internațională),

  • să prezinte un Plan al programului de studii în instituția gazdă CIVIS (într-o limbă străină de circulație internațională),
  • să prezinte un Curriculum Vitae, în format EUROPASS (într-o limbă străină de circulație internațională);
  • să prezinte cel puțin o recomandare, justificată din punct de vedere academic, pentru efectuarea mobilității în cadrul universității CIVIS. Recomandarea trebuie să fie din partea unui cadru didactic universitar, din facultatea respectivă sau din cadrul facultății/universității unde a finalizat studiile universitare anterioare (în cazul studenților aflați în anul 1 de studiu).

Candidații trebuie să întrunească atât criteriile de selecție din cadrul universităților partenere CIVIS, cât și criteriile academice indicate de acestea (liste disponibile AICI).
De asemenea, numărul de locuri alocat (pe domenii de studii, pe cicluri de studii și facultăți/școli), precizat în fișele universităților partenere CIVIS, este numărul maxim de mobilități posibile pentru studenți ai Universității din București, pentru respectivele facultăți/domenii/niveluri de studii.
Candidații pot trimite online documentele pentru selecție la Biroul ERASMUS+ al UB până la data de 04.03.2022 (ora 13:00 CEST), completând aplicația AICI.
Selecția candidaturilor se va efectua la nivel central, de către Comisia Centrală de Selecție Erasmus+ CIVIS, compusă din:

  • Președinte comisie de selecție: Sorin Costreie, Prorector Rețele Universitare și Relații Publice,
  • Membrii comisiei de selecție:
    • Alina Cristovici, Director Relații Internaționale si Coordonator Instituțional
  • Raluca Amza, responsabil Erasmus+.

Comisia Centrală de Contestații pentru Selecția Erasmus+ CIVIS este compusă din:

  • Președinte comisie de contestații: Conf. Mugur Zlotea, Prorector Internaționalizare,
  • Membrii comisiei de contestații:
    • Anca Stoica, responsabil Erasmus+.
    • Beatrice Crăciun, responsabil Erasmus+.

Punctajul pentru selecție este realizat prin media aritmetică a punctajului acordat pentru criteriile:

  1. Media școlară: punctaj între 1 şi 10 (10 = maxim), conform mediei școlare a anului academic anterior, inclusiv a semestrului 1 din 2021-2022,
  2. Motivația efectuării mobilității Erasmus într-o universitate CIVIS (scrisoare de motivație/intenție): punctaj între 1 şi 10 (10 = maxim),
  3. Plan al programului de studii în instituția gazdă CIVIS: punctaj între 1 şi 10 (10 = maxim),
  4. Recomandare pentru efectuarea mobilității Erasmus, din partea unui cadru didactic universitar: punctaj între 1 şi 10 (10 = maxim).

Pentru fiecare criteriu de selecție punctajul trebuie să fie de minim 5 puncte pentru a fi validat.
Rezultele selecției se vor afișa după data de 14 martie 2022.

După finalizarea selecției, listele cu candidații declarați admiși vor fi transmise universităților gazdă CIVIS, în vederea validării finale. În cazul acceptării lor, candidații devin beneficiari Erasmus și vor urma formalitățile de pregătire și derulare a mobilității pentru semestrul întâi al anului academic 2022-2023.
Selecția pentru mobilități de studii Erasmus+ CIVIS pentru semestrul al doilea al anului academic 2022- 2023 (runda a doua) va fi lansata ulterior finalizării prezentei selecții (perioadă estimativă aprilie-mai 2022). La runda a doua se vor putea înscrie și studenții aflați în prezent în an terminal și care urmează să fie admiși la un program de studii superior după admiterea 2022 (studenți din anul 3 și 4 în vederea admiterii la master, masteranzi din anul 2 în vederea admiterii la doctorat).
Mai multe informații despre universitățile partenere CIVIS sunt disponibile aici și aici.
Contact: Biroul Erasmus+ al Universității din București – contact@erasmus.unibuc.ro.

The Philosophy, Politics, and Economics Review: First Volume Published

The Philosophy, Politics, and Economics Review – An International Undergraduate Journal

Kellogg Center, Virginia Tech

The editorial board of The Philosophy, Politics, and Economics Review (PPER) is pleased to announce that the journal, in association with Virginia Tech Publishing, has published its first volume (2022).

PPER publishes original research in philosophy, politics, and economics (PPE) and is the first undergraduate research journal that is open to PPE students worldwide. The first volume of the journal includes contributions from PPE students at Virginia Tech and abroad.

One goal of the journal is to create a community of undergraduate students who are interested in conducting research in PPE, elevate their work, and bring them into conversation. As such, we would be grateful if you would share the volume with your students.

To read the first volume of the PPER, please follow this link.

Profesori de la Facultatea de Filosofie publică în revista de prestigiu Journal of Bioethical Inquiry

Colegii noștri de la Centrul de cercetare în etică aplicată, Cristina Voinea și Constantin Vică, alături de Tenzin Wangmo (Universitatea din Basel, Elveția), au publicat în Journal of Bioethical Inquiry un articol despre problemele persoanelor vârstnice în timpul pandemiei COVID-19. În acesta, cercetătorii arată că măsurile de lockdown și protecție, alături de generalizarea unui ageism public, au exacerbat marginalizarea persoanelor vârstnice, afectând în mod disproporționat bunăstarea acestora. Astfel statele au acum obligația de a adopta măsuri reparatorii pentru a compensa consecințele negative ale politicilor de sănătate publică COVID-19 asupra celor în etate. Aceste îndatoriri decurg dintr-o cerință etică minimală, cea a respectului față de persoane.
Articolul este online, în acces deschis și gratuit.

Decontări abonamente STB – februarie 2022

Studenții Facultății de Filosofie înmatriculați pe locuri finanțate de la bugetul de stat își pot deconta abonamentele STB (RATB) la Casieria Universității din București (Șoseaua Panduri nr. 90, sector 5).

ORAR CASIERIE  DECONTĂRI ABONAMENTE

03.02.2022, între orele 10.00 și 14.00

CfP: Rethinking Modernity – Transitions and Challenges

Call for presentations
Rethinking Modernity – Transitions and Challenges International conference
Bucharest, Faculty of Philosophy,

CCIIF – The Research Center for the History and Circulation of Philosophical Ideas
2022

Topic:

According to the general historical perspective of philosophy, modernity refers to a large period of time that has its beginnings at the heart of the Renaissance and the age of Cartesian rationalism. At a first glimpse, modernity has been deeply rooted on the principle of subjectivity as the source of knowledge, senses, wills and actions. Therethrough, modern philosophy consecrated the perspective that the subject, depicted as the creative force capable to secure the order and the structure of knowledge – might perform cultural, social and political actions by engaging ideals prescribed both by the power of reason – for Early Modernity – and by the association of intellective and sensitive capacities – for Late Modernity. However, this rigorous and systematic approach of modernity became later on complicated, suffering certain transitions and amendments raised especially by Nietzsche’s and Heidegger’s philosophical works, challenging “modern theories” to embody a new way of thinking for which traditional “fundaments” should be absent. This new understanding which became symptomatic for postmodernist philosophers considered modernity as:

  1. A historical homogenous era, dominated by the ideal of a historical evolution of human thought as a continuous vision on temporality, strengthened by the use of reason as an infallible source of knowledge;
  2. An ethos determined by a nomological order prescribed by reason considered as a fundamental source to access principles;
  3. A self-legitimation of scientific knowledge, in the spirit of Thomas Kuhn.

However, as Rossi claims in his Comparison between modern and postmodern ideas (1989), we cannot tackle the multiple understandings of modernity and its cognitive approaches without evaluating the impact of Bacon’s “idols”, that reflected, in the spirit of the beginning of modernity, reductive and illusionary images. In fact, debates referring to the use of reason, the complexity of the subject, the ambiguity of sciences and the contribution of technology to the new spirit of our era are not “dogmatic”, as postmodernism rather claimed. Such debates reflected a deep awareness of the historical and social continuous dynamics that created multiple – and sometimes, contradictory – conditions for different philosophical traditions, that have not been excused of transitive processes, conceptual challenges and critical clashes, complicating any hermeneutical attempt of deconstructing modernity as a whole (as Derrida or Gadamer rightfully observed). Transitivity capacitates not only cultural realms, values and norms, but also logical relationships that engage core-notions such as identity, equality, temporal succession, spatial movement. These transitions affect the power of discourses and propositional knowledge to prescribe the norms and values of truth.

The linguistic analysis has been challenged to address those changes that take place between an active and a passive propositional knowledge. In the generative grammar of Noam Chomsky, transformation is an operation capable of projecting a syntactic structure in terms of another syntactic structure. As communication has been reshaped, spirituality faced, at its turn, new milestones, partially impacting the rise of capitalism and the ascetical value of work, as Weber would argue. Religious modernity reflects the Christian heritage facing modern andcontemporary manifestations of culture and science, whereas the Jewish modernism of the 19th century accelerates social and cultural changes of modern European societies.

As Early and Late Modernity dispute their authority on different ideologies – Rationalism, Enlightenment, Romanticism – and cultural revolutions – from which the Renaissance and the Rise of the Protestant Reform are the most notorious – artistic modernity and the 19th century confront the rise of authoritarian regimes and the effects of the Industrial Revolution: Baudelaire, in the name of artistic modernity, and the tradition of the Frankfurt School, in the name of post-industrial societies, are the most reputed figures that explained this particular historical time.

Last, but not least, this social and political dynamics reframed the centres and peripheries of the modern world. Imm. Wallerstein indicated the role played by economic processes in creating the system of global economy which is still active nowadays and which is based on a complex balance between states of the centre and those belonging to the periphery. This system is dominated by the extension of a central influence that creates a pole of trends, values and beliefs that are widespread progressively by engaging mimetic reactions of underdeveloped communities facing the success of progressist societies. Modernity overcomes, therefore, a powerful wave of Western commitments that created the idea that modernity has, by all means, an Occidental paternity, and a holistic trend of centralising and uniformalising lifestyles, that made possible globalization.

Taking into consideration such aspects of transitions and challenges addressed to modern thought we invite you to take part at the international conference Rethinking Modernity – Transitions and Challenges. Participants are welcomed to submit papers that originally and creatively address topics from any philosophical area: Practical and theoretical philosophy, philosophy of culture, philosophy of art, ethics, aesthetics, philosophy of religion etc.

Considering the impact of the COVID-19 on education, philosophical trends and social challenges, we invite scholars and researchers to submit papers to a special panel on Modern responses to pandemic challenges.

Deadline: Participants are welcomed to submit the applications (abstracts of 300 words and a short narrative CV) by the end of 20th February at cciif.fil.unibuc@filosofie.unibuc.ro Evaluation results will be communicated by the end of February. The conference is scheduled on April 8, 2022.