Filosofia ca mod de viață. Sursele autenticității, Ediția a II-a, de Cristian IFTODE

„După un deceniu de la apariția ei, Filosofia ca mod de viață. Sursele autenticității rămâne una dintre cele mai valoroase contribuții la înțelegerea consilierii filosofice.” Sandu Frunză

„Această carte este un eveniment semnificativ pentru cultura română, pentru că (…) pornind de aici, tot mai mulți gânditori români au scris sau măcar au reflectat asupra beneficiilor consilierii filosofice, adică asupra modului în care filosofia poate deveni o sursă de autenticitate pentru toată lumea, mai ales pentru cei care nu studiază filosofia la nivel academic.” Jurnal for the Study of Religions and Ideologies

„O lucrare bine articulată, clar scrisă, provocatoare prin ineditul și echilibrul susținerilor, pe scurt: un excelent prilej de controversă.” Valentin Mureșan

„Întâlnirea mea, acum mai bine de zece ani, cu prima ediție a acestei cărți mi-a schimbat felul în care priveam filosofia. Volumul a fost un antidot necesar pentru teama că filosofia ar putea fi doar un exercițiu arid, doar o însăilare de abstracțiuni, fără o miză concretă. Prin amestecul său cuceritor de vervă literară, pasiune a ideilor și onestitate intelectuală, Cristian Iftode a reușit performanța de a folosi erudiția academică pentru a arăta că, încă de la originile sale, filosofia a fost mai mult decât un exercițiu academic: a fost o practică de modelare a sinelui, o artă de a trăi.” Daniel Nica

„Și dacă autenticitatea nu e un tărâm și nici măcar o raportare constantă, ci numai o scăpare de moment? O evadare din cotidian, o fugă de lume, sau da, o scăpare: întotdeauna provizorie, mereu amenințată, evanescentă.

Există două adagii existențialiste care mi se par foarte potrivite în contextul de față. Unul spune că nu există libertate, ci doar eliberare (o variantă ar putea fi: nu există libertate decât în eliberare). Celălalt afirmă că libertatea este o eternă perspectivă. Cred că cele două precizări nu se exclud, ci se completează. Prin prisma celei de-a doua, libertatea e văzută ca acea aspirație perpetuă care ne impulsionează mereu căutările, sinonimă cu valoarea de viitor pur, de viitor proiectat fără încetare. Libertatea este singurul proiect fără prezent printre atâtea proiecte fără viitor, singura perspectivă care mereu va să vină.” Cristian Iftode

Seminar cercetare DFT ‘Contingency and Counterfactuals in History and Philosophy of Science’

Următoarea conferință din cadrul seminarului de cercetare al Departamentului de Filosofie Teoretică în parteneriat cu CELFIS va fi susținută de Theodore Arabatzis (National and Kapodistrian University of Athens), președinte al European Society for the History of Science. Mai multe detalii despre vorbitor sunt disponibile la: http://scholar.uoa.gr/tarabatz 

Titlul prezentării sale este ‘Contingency and Counterfactuals in History and Philosophy of Science’. Iată și rezumatul:

‘In this talk I will discuss the role of contingency and counterfactuals in historical and rational reconstructions of past scientific developments. I will first highlight the importance of contingency for historical reconstructions of past scientific practice. While the contingency of, say, the acceptance of a scientific theory, prima facie licenses counterfactual histories leading to an alternative theory, the articulation of those histories, as I will suggest, is predicated on two conditions: first, the deliberate neglect of further contingencies along the counterfactual path to the alternative in question; second, some guiding “schema” (causal or inferential) underpinning the unfolding of that path. I will argue that those conditions are not met in proper historical narratives, precisely because those narratives have to incorporate contingent factors. Rather, those conditions can only be met in “quasi-historical” accounts, such as those provided by rational reconstructions of the emergence and acceptance of past scientific theories.’

Conferința se va desfășura ȋn limba engleză miercuri, 11 mai, orele 19-21. Detaliile de conectare via Zoom vor fi distribuite celor ce își indică dorința de participare scriind la adresa andrei.marasoiu@filosofie.unibuc.ro

Mai multe detalii sunt disponibile prin anunțul de pe pagina Facebook a seminarului: https://www.facebook.com/Seminarul-Departamentului-de-Filosofie-Teoretica-UniBuc-285279685738329 sau pe PhilEvents: https://philevents.org/event/show/93365 

Înscrierea studenților pentru a deveni mentori SEED

Prin programul UB SEED oferim mentorat unui număr de 30 de elevi selectaţi din clasa a VII-a.
Elevii provin din familii cu venituri mici aflate în medii defavorizate, care nu se pot dezvolta educaţional din cauza lipsurilor materiale și financiare.
Timeline
  • înscrieri: 6–13 mai 2022
  • interviuri: 17–27 mai 2022
  • afișarea rezultatelor: 30 mai 2022

Conf. Dr. Emilian MIHILOV invitat al emisiunii „Izvoare de filosofie”

Ediția din 29 aprilie, ora 21.10

Fundamentele psihologice ale utilitarismului și deontologiei. Incursiuni în psihologia morală

Încă din Antichitate, etica a fost unul dintre domeniile fundamentale ale filosofiei, care și-a propus analizarea raționamentelor noastre morale și definirea valorilor principale care guvernează modul în care ne comportăm cu semenii noștri. Din acest punct de vedere, teoriile etice au oferit dintotdeauna un cadru normativ sau descriptiv de raportare la sine și la ceilalți, în contexte sociale bine determinate.

Cu toate acestea, odată cu dezvoltarea disciplinelor experimentale contemporane, domeniul eticii a devenit un centru de interes specialiști din alte domenii cum ar fi psihologia, neuroștiințele, antropologia, biologia evoluționistă ș.a.m.d. Pornind de la intuițiile oferite de teoriile etice tradiționale, cercetătorii din aceste domenii își propun să analizeze modul în care comportamentele noastre etice iau naștere, în contextul cunoștințelor pe care le-am dobândit în ultimele decenii despre modul de funcționare al creierului și psihicului uman.

În ediția din această săptămână vă propunem o dezbatere incitantă despre fundamentele psihologice a două dintre cele mai importante teorii etice tradiționale, anume utilitarismul și deontologia kantiană. Care este natura judecăților noastre morale? Care este originea comportamentelor noastre morale? Este raționarea etică o chestiune ce ține strict de gândire? Care este rolul sentimentelor morale în luarea deciziilor etice?

Acestea sunt întrebările de la care vom porni discuția din această săptămână, alături de invitatul nostru, Emilian Mihailov, conferențiar al Facultății de filosofie a Universității din București și director al Centrului de Cercetare în Etică Aplicată.

Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii, ca de obicei, vineri, în data de 29 aprilie, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro 

Cursuri de competențe antreprenoriale

Până pe data de 2 mai, studenții de la orice ciclu de studii din cadrul Facultății de Filosofie se pot înscrie în cadrul cursului de competențe antreprenoriale organizat prin UNIHUB, accesând link-ul către formularul de participare: https://forms.gle/WZZa1A9LNT5uQ1Jn6
Pentru informații suplimentare, vă puteți adresa, în cadrul Facultății de Filosofie, dnei lect. univ. dr. Oana Șerban (oana.serban@filosofie.unibuc.ro)