Sâmbătă, 27 mai 2023, în cadrul celei de-a XVI-a ediții a Salonului Internațional de Carte Bookfest, va avea loc lansarea volumului Arhitectonica moralității, aflat la cea de-a doua ediție, revizuită și adăugită, semnat de conf. univ. dr. Emilian Mihailov, cadru didactic la Facultatea de Filosofie a Universității din București.

Evenimentul, care se va desfășura începând cu ora 12:00, va avea loc la Cafeneaua literară din cadrul Complexului Expozițional Romexpo (Bulevardul Mărăști 65-67, Sector 1, București, în pavilionul B2).

Întâlnirea, moderată de Florin George Călin, îi va avea ca invitați pe prof. univ. dr. emerit acad. Mircea Flonta și lect. univ. dr. Constantin Vică, cadre didactice la Facultatea de Filosofie a Universității din București.

„Cartea lui Emilian Mihailov este cea mai bună introducere în limba română a eticii lui Kant, nu numai pentru cei care se ocupă în mod profesional de filosofie, ci și pentru aceia care urmăresc și participa la lumea gândirii și la spectacolul ideilor care au structurat și au dat substanță viziunii morale și politice asupra Europei de azi. Emilian Mihailov este un ghid sigur pe acest teren accidentat și plin de capcane al conceptelor și ideilor filosofice, cu o competență superbă și o maturitate a gândirii remarcabilă. Pregătirea sa în domeniul filosofiei analitice la Școala regretatului Profesor Valentin Mureșan transpare în fiecare pagină, în reconstrucția fiecărui argument și a multiplelor controverse și dileme hermeneutice și, nu în ultimul rând, în stilul clar, sobru și pătrunzător al prozei sale filosofice. Pentru studioșii eticii și, mai ales, pentru cei interesați de filosofia morala a lui Immanuel Kant, cartea lui Emilian Mihailov va fi, pentru ani mulți de acum înainte, un reper obligatoriu.”, a scris profesorul Mircea Dumitru despre „Arhitectonica moralității”.

„E o plăcere să citești o carte filosofică în care este atât de evidentă preocuparea autorului pentru a se face cât mai bine înțeles, iar rezultatele sunt pe măsura acestei preocupări. Sobrietatea scrierii este, în acest caz, expresia unei onestități intelectuale lipsite de cusur. Sunt atribute, din păcate mai rar întâlnite, care constituie apanajul acelora care își pot permite să renunțe la orice încercări de a-și impresiona cititorii prin efecte exterioare. Și aceasta deoarece ei pot convinge pe deplin numai și numai prin substanța ideilor și forța argumentelor.”, a scris profesorul Mircea Flonta.

Emilian Mihailov este conferențiar universitar la Facultatea de Filosofie a Universității din București. În 2012 obține titlul de doctor cu o teza despre etica lui Kant, sub coordonarea lui Valentin Mureșan. A publicat numeroase articole în reviste internaționale prestigioase despre implicațiile etice ale neuroștiinței, etica tehnologiilor de bioameliorare, psihologia judecăților morale și a binefacerii imparțiale și indignarea morală în mediul online. În 2020, alături de o echipă internațională de savanți, pune bazele unui nou domeniu de cercetare – bioetică experimentala – care utilizeaza metodele experimentale din psihologie și științe cognitive pentru a contribui la soluționarea problemelor biotice. În prezent, este directorul Centrului de Cercetare în Etică Aplicată și dezvoltă proiecte cu Centrul Uehiro de Etică Practică al Universității din Oxford și cu Institutul de Etică Biomedicală al Universității din Basel. Emilian Mihailov este interesat de partea întunecată a moralității și a susținut conferința TED Creierul răufăcătorilor – Creierul sfinților.

Despre volum, autorul declară: „Trăim, de puțină vreme, la scara istoriei, într-o civilizație algoritmică digitală, în care procesele vieții biologice și sociale sunt integrate prin procese computaționale, într-un ocean ambiental de date și informație. Această lume nouă sau acest nou stadiu civilizațional este un cadru de superveniență pentru o diversitate de culturi și practici, în continuă expansiune și multiplicare, cu o dinamică antropologică uimitoare. Contrar a ceea ce s-a crezut, computerele și digitalul în genere nu au adus o unificare și nivelare, chiar dacă acțiunea algoritmică, prin care se guvernează lumea existențelor noastre umane, este una universală. Dar această lume a existenței contemporane nu este lipsită de pericole, provocări, riscuri, dezordine sau antagonisme. Iar pentru acestea există dintotdeauna o terapeutică eficace: filosofia.”

Constantin Vică este lector la Facultatea de Filosofie a Universității din București. Susține cursuri de Etica și politica noilor tehnologii, Morality, Business and Information Technology, Ethics of Cognitive Technologies, Filosofia istoriei, filosofia viitorului sau Cultură digitală. Ariile sale de interes sunt plasate în etică aplicată, etica informației și computerelor, filosofia informaticii și inteligenței artificiale, bioetică, filosofie socială și politică. A publicat diverse articole despre internet și ameliorarea cognitivă, Inteligența Artificială și etica viitorului, responsabilitatea sistemelor de IA, epistemologia și politica datelor deschise, politica piraților, roboții ca asistenți și companioni, conflictul dintre instituțiile proprietății intelectuale și normele informale online. Publică în revistele Science and Engineering Ethics, Ethics and Information Technology, Philosophy & Technology, International Journal of Social Robotics, Frontiers in Robotics and AI, Journal of Bioethical Inquiry, Philosophical Psychology, Phenomenology and the Cognitive Sciences, Public Reason etc. A editat, în 2019, Vremuri noi, vremuri vechi. Jurnal 2007–2013 de Mihail Radu Solcan, primul filosof-programator din România, poliglot și polimat. În prezent, coordonează programul de master în etică aplicată la Facultatea de Filosofie

Cartea va fi prezentată de Emilian Mihailov
Moderator: Alexandru Nicolae