Conferința „Rethinking ToM and ASD” – 22-23 martie 2025

Apel deschis, termen 9 martie – conferința „Rethinking ToM and ASD” – rezumate de 300 de cuvinte

Conferința „Rethinking ToM and ASD” va avea loc între 22-23 martie 2025 în regim hibrid, atât online, cât și la sediul Facultății de Filosofie a UB (Splaiul Independenței, nr. 204, sector 6). Evenimentul face parte din grantul ICUB „The effects of LLM interaction in digital and virtual environments on TOM”, format dintr-o echipă de cercetare interdisciplinară din Filosofie, Lingvistică, Psihologie Cognitivă și Biologie Evoluționistă, fiind co-organizat de studenţi şi cercetători de la Facultatea de Filosofie, Departamentul de Filosofie Teoretică, şi Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, Departementul de Ştiinţe Cognitive.

Cu această ocazie, organizatorii lansează un apel la contribuții. Rezumatele pot fi redactate în limba engleză și nu pot depăși 300 de cuvinte. Rezumatele vor fi însoțite de 1-3 referințe bibliografice principale și 1-5 cuvinte-cheie.

Propunerile vor fi transmise până în data de 9 martie 2025, la adresa de e-mail tomandasdworkshop@gmail.com , cu titlul mesajului Rethinking ToM and ASD, abstract submission”, iar formatul fișierului va fi de tipul Word sau PDF . Mai multe detalii despre temele conferinţei pot fi găsite aici https://philevents.org/event/show/132593

Toate rezumatele trimise vor fi trecute printr-un proces de evaluare de tip blind peer review, realizat de către un comitet de evaluare științifică locală. Organizatorii recomandă ca datele de identificare să fie menționate în corpul mesajului electronic, iar rezumatul să fie lăsat anonimizat.

După ce propunerile vor fi acceptate, prezentatorii au oportunitatea să-și aleagă dacă doresc să susțină prezentări față în față sau în regim online (în primul caz, aceștia vor beneficia de un public prezent fizic, dar în același timp prezentarea va fi transmisă și participanților online). Prezentările vor dura 30 de minute, fiecare prelegere fiind urmată de o sesiune de întrebări și răspunsuri (Q&A) de circa 10 minute și cu o pauză între acestea de 10 minute. Programul conferinței va fi anunțat de îndată ce evaluarea va fi finalizată.

Conferinţa corespunde unei campanii mai largi de conștientizare a diversității interacțiunilor dintre teoria minții în științele cogniției și fenomenologia spectrului autist. Cercetarea ce subîntinde discuțiile corespunde proiectului ICUB CPI „The effects of LLM interaction on TOM in digital and virtual environments”.

Vă așteptăm!

Selecție centralizată pentru pentru stagii de practică Erasmus+ 2025

Selecție centralizată pentru pentru stagii de practică Erasmus+ 2025 (mobilități posibile până cel târziu la data de 31 iulie 2025 – fonduri proiect Erasmus+ KA131-2023): 
            – 50 de locuri pentru stagii de practică de lungă durată (min. 2 luni, maxim 3 luni), aplicație disponibilă la https://forms.gle/rTZ7FxWgUR3wmYpa9
            – 50 de locuri pentru stagii de practică de scurtă durată pentru doctoranzi (min. 5 zile, maxim 30 zile de activități de practică), aplicație disponibilă la https://forms.gle/xW4X4zwJtATKeLSo8.
Informațiile privind aceste selecții Erasmus+ sunt disponbile la adresa https://unibuc.ro/international/programul-erasmus/studenti-erasmus-stagii-de-practica/.

Selecție centralizată pentru mobilități de studii Erasmus+ CIVIS pentru anul academic 2025-2026

Termenul limită de aplicație online

19 martie 2025

ora 13:00

Selecție centralizată pentru mobilități de studii Erasmus+ CIVIS pentru anul academic 2025-2026 (fonduri proiect Erasmus+ KA131-2024):
        – număr total de locuri: 300
        – termenul limită de aplicație online: 19 martie 2025, ora 13:00,
        – informațiile sunt disponibile la adresa https://unibuc.ro/international/programul-erasmus/studenti-erasmus/selectie/,
        – aplicația online este disponibilă la adresa https://forms.gle/C1ccBFPBRkMQEVbG9
        – termen finalizare selecție: 31 martie 2025 (vă vom informa ulterior despre rezultatele selecției).
Precizăm că, spre deosebire de selecțiile anterioare Erasmus+ CIVIS, în acest an nu mai este solicitată recomandarea pentru mobilitate din partea unui cadru didactic universitar. De asemenea, pentru evitarea unor situații dificile referitoare la relevanța cursurilor alese de candidați, planul provizoriu al cursurilor alese de candidat în cadrul universității partenere CIVIS trebuie sa fie vizat de către Responsabilul Erasmus din facultate.

Peer learning UB 2025: „How to safely interact with large language models”, 18-21 martie 2025

În intervalul  18-21 martie 2025, orele 18.00-21.00, va avea loc atelierul de formare colegială „How to safely interact with large language models”, care se va desfășura în format mixt (fizic, la sediul Facultăţii de Filosofie, dar şi online), detaliile urmând a fi transmise de formatori, după finalizarea înscrierilor.

Aria tematică vizată este transformarea digitală, iar printre formatori se numără cadre didactice şi cercetători din cadrul Universităţii din Bucureşti şi University of Connecticut: din partea Facultăţii de Filosofie vor participa lector dr. Laurenţiu Gheorghe, lector dr. Andrei Mărăşoiu, lector dr. Alexandru Dragomir, drd. Sandra Brânzaru, din partea UConn va participa prof. Mitchell Green, din partea Facultăţii de Litere va participa conf. dr. Alexandru Nicolae, iar din partea Faculăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării va participa lector dr. Daniel Nica.

Temele principale pe care le vizează formarea colegială sunt centrate pe folosirea în siguranţă a modelelor mari de limbaj bazate pe AI și GenAI în spațiul universitar, în mod etic, care să ne protejeze de informaţii false: 1) Folosirea modelelor lingvistice mari în siguranţă (ca instrument de editare, traducere); 2) De ce modelele mari de limbaj preferate comercial acum nu constituie instrumente de cercetare la standarde academice; 3) Ce înțeleg modelele mari de limbaj (dacă înțeleg ceva) când le cerem să execute anumite comenzi; 4) Cum ne putem proteja de informaţii false, generate de IA, în mediul online.

Metodologia de lucru vizată presupune analiza unor concepte cheie, studii de caz, analiza unor studii empirice, tehnici de analiză a informaţiilor generate de modelele mari de limbaj, exerciţii de gândire critică şi lectura unor articole care vor ajuta participanţii să înţeleagă modul în care modelele mari de limbaj folosesc datele, cum le interpretează și de ce este necesară o atenţie sporită în interacţiunea cu acestea, mai ales când sunt folosite ca instrumente academice.

Cei care îşi doresc să participe la atelier sunt rugaţi să completeze formularul de înscriere de mai jos, folosind adresa de e-mail pe care doresc să primească dataliile legate de desfăşurare  https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSf7oLssTOwN3G5cdE7__wnNbjhTbl0L7klov1IM5JMf1OA5oQ/viewform

Atelierul de învățare colegială corespunde unei campanii mai largi de conștientizare a rolului inteligenței artificiale și îndeosebi a modelelor mari de limbaj în viața de zi cu zi și în cea academică. Parte din cercetarea ce subîntinde discuțiile corespunde proiectului ICUB CPI „The effects of LLM interaction on TOM in digital and virtual environments”. Vă așteptăm!

Discursul Acad. Mircea Dumitru despre „Adevăr, știință și democrație” susținut la Academia Franceză

Joi, 20 februarie 2025, colegul nostru, Acad. Mircea Dumitru, a susținut un discurs pe tema „Adevăr, știință și democrație” în prestigiosul cadru al Academiei Franceze.
Intervenția sa a avut loc cu prilejul sărbătoririi a 145 de ani de relații diplomatice româno-franceze, eveniment marcat printr-o ședință comună a Academiei Franceze și a Academiei Române. Această reuniune a evidențiat relația profundă dintre cele două națiuni, o relație construită pe cunoaștere, cultură și valori comune.
În cadrul sesiunii, participanții au abordat teme esențiale pentru colaborarea dintre România și Franța, printre care:
• Cooperarea științifică franco-română și dezvoltarea științelor în România, inclusiv a științelor umaniste, prin prisma colaborării cu Franța;
• Schimburile culturale dintre cele două țări, cu un accent deosebit pe artele spectacolului, în special pe teatru;
• Interconexiunea dintre știință, democrație și adevăr, într-un context global marcat de provocări ideologice și tehnologice;
• Rolul multilingvismului, al limbii franceze, al latinei și al francofoniei în promovarea unor societăți pluraliste și democratice.
Această sesiune comună a celor două Academii subliniază tradiția solidă a relațiilor româno-franceze și marchează începutul unui an aniversar special. Cu această ocazie, Ambasada României, în colaborare cu Institutul Cultural Român, Consulatele Generale ale României în Franța și numeroși parteneri din ambele țări, a pregătit un program amplu de evenimente, incluzând acțiuni politico-diplomatice, conferințe, spectacole, festivaluri, expoziții, concerte și lansări de cărți, care reflectă diversitatea și dinamismul legăturilor dintre România și Franța.

#MirceaDumitru #AcadémieFrançaise #AcademiaRomână #RomâniaFranța #ȘtiințăȘiDemocrație

Colega noastră, lect. univ. dr. Oana Șerban, despre post-adevăr – un nou episod din campania „Scurt/2: Dicționar de vorbe folosite în exces”

„Cultura post-adevărului presupune un respect mai redus pentru adevăr și o atenție mai mare către retorica, euristica și forma discursurilor pătimașe rostite în sfera publică.”

Într-un nou episod din seria „Scurt/2”, colega noastră, Oana Șerban, analizează cultura post-adevărului și impactul acesteia asupra societății contemporane.

Episodul face parte din campania „Scurt/2: Dicționar de vorbe folosite în exces”, un proiect marca Veioza Arte, derulat în cadrul inițiativei „Împreună pentru o societate diversă”, implementată cu sprijinul Cantonului Basel-Stadt, Elveția, și administrată de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile.