Izvoare de filosofie: Ediția din 7 aprilie 2017, Între filosofia limbajului și filosofia matematicii. Gottlob Frege – fondator al gândirii analitice

Ediția din 7 aprilie 2017, Între filosofia limbajului și filosofia matematicii. Gottlob Frege – fondator al gândirii analitice

Dialogul dintre filosofie și matematică pare a fi o constantă a gândirii europene încă din momentul ei inaugural, grecesc. Să ne reamintim, spre pildă, de Pitagora și de opțiunea sa de a filosofia chiar în limbajul matematicii, sau de Platon, el însuși pasionat de cifre și numere, care permitea accesul la cursurile predate în „Academie”, doar celor care știau deja geometrie.

Simplificând lucrurile, dialogul dintre cele două preocupări distincte ale minții a fost stimulat atât de filosofi, cât și de matematicieni.

Pe de o parte, simplitatea, rigoare, precizia și exactitatea matematicii i-au impresionat atât de mult pe filosofi, încât nu puțini dintre ei au dorit să importe „spiritul geometric” în filozofie. Cazurile lui Descartes ori Leibniz sunt exemple notorii în acest sens.

Pe de altă parte, matematicienii înșiși, din nevoia de a rezolva unele probleme de interpretare a limbajului matematicii, au apelat la filozofie, devenind, poate fără voia lor, filosofi.

Ilustrarea genială a unei astfel de metamorfoze o găsim exemplar în opera lui Gottlob Frege (1848-1925) gânditorul, care a argumentat că între matematică și filozofie există mai mult decât dialog, chiar o afinitate structurală. Simplu spus, matematicienii trebuie să-și fundamenteze filosofic limbajul cu care operează, în vreme ce filosofia trebuie să devină, la rândul ei, riguroasă și reflexivă față de propriul sau limbaj conceptual.

„Ce sunt numerele”? „Ce este adevărul aritmetic”? Iată două dintre întrebările pe care Frege le punea în lucrarea sa din 1844, Bazele aritmeticii, întrebări susceptibile de a primi un răspuns doar dacă matematica și filosofia „lucrează” împreună. Prin urmare, dincolo de preferințele și deciziile arbitrare ale unui filosof sau ale altuia, anumite tipuri de probleme și interogații nu pot primi răspunsuri verosimile, decât dacă matematica și filozofia fac parte dintr-un întreg cognitiv comun.

Cum a realizat Frege această unificare între matematică și filozofie, devenind astfel, nu numai fondatorul unor noi domenii de cercetare, cum ar fi filosofia matematicii sau filosofia limbajului, ci chiar întemeietorul unui nou stil de practică filosofică ajuns astăzi planetar: filosofia analitică?

În jurul acestei întrebări vom organiza, într-o încercare de profil de personalitate Gottlob Frege, dezbaterea din această săptămână, Companionul nostru de dialog va fi dl conf. univ. dr. Sorin Costreie, Prorector al Universității din București, unul dintre  bunii cunoscători ai filosofiei lui Frege atât la noi, cât și în diverse cercuri de profesioniști din străinătate. Beneficiar al unor burse de studiu și de cercetare ȋn Italia, Spania, Germania, Canada şi SUA, dl Sorin Costreie predă, la Facultatea de filozofie, între altele, filosofia matematicii și filosofia limbajului, iar de curând a publicat la Editura Universității din București, Șase studii fregeene, volum la care vom face dese referințe.

 

Vă astept, ca de obicei, vineri, 7 aprilie 2017, intre orele 21.10-22.00 pe lungimile de undă ale Radio România Cultural.

Anunț selecție pentru mobilități studenți ERASMUS 2017

ERASMUS+ Europa

Descarcă Anunt Selectie 2017
Destinații FILOSOFIE

Comisia de selecție:
Conf. dr. Laurențiu Staicu, conf. dr. Emanuel Socaciu, conf. dr. Cristian Iftode, lect. dr. Constantin Vică (președinte, Responsabil ERASMUS)

Criterii de eligibilitate și selecție:

 – candidatul poate fi cetățean român sau cetățeanul altei țări, înregistrat la cursuri regulate (la zi) la UB, având un permis de rezidență temporară sau permanentă, eliberat de autoritățile române competente;

– să fie student/masterand/doctorand al UB (în Facultatea de Filosofie) în momentul selecției și pe durata stagiului (cursuri la zi);

– să fie absolvent cel puțin al primului an de studii în momentul începerii mobilității (pentru nivel licență);

– să nu fi beneficiat deja de un alt stagiu ERASMUS, cu sau fără suport financiar, în perioada ciclului de învățământ în care se află (licență, masterat, doctorat);

– să promoveze un test de limbă străină sau cel puțin să posede un document prin care o instituție sau un profesor de specialitate să certifice că respectivul candidat are cunoștințe lingvistice satisfăcătoare într-o limbă străină (documentul trebuie atașat la dosar) – în tabelul destinațiilor se găsesc cerințele privind nivelul de limbă;

– să fie integralist la sfârșitul anului de studiu precedent și integralist după ultima sesiune de examene înainte de efectuarea stagiului Erasmus;

– să aibă media generală cel puțin 7,00 din anii anteriori și inclusiv semestrul I din anul universitar 2016-2017 (o adeverință cu situația școlară, de uz intern, cuprinzând rezultatele obținute până în momentul selecției, va fi solicitată la Secretariatul Facultății, de unde se va elibera gratuit);

– să prezinte o scrisoare de intenție/motivație într-o limbă străină, precizând specializarea pe care o urmează în facultate, scrisoare din care să transpară interesele academice ale studentului și gradul în care acestea se regăsesc în programa de studiu a universității/universităților partenere unde ar dori efectuarea mobilității;

– să prezinte un Plan al programului de studiu care să țină cont de oferta de cursuri din Universitatea de destinație aleasă și care să fie corelat atât cu interesele academice ale studentului, cât și cu programa de studiu a Facultății de Filosofie, Universitatea din București.

– să prezinte un Curriculum Vitae (obligatoriu în format Europass) într-o limbă străină, la care va fi atașată în mod obligatoriu o listă cu următoarele informații: seria și numărul cărții de identitate, codul numeric personal, adresa și numărul de telefon – personal și al părinților, adresa de e-mail;

– să ceară o Scrisoare de recomandare din partea unuia dintre profesorii facultății, cu excepția membrilor Comisiei de selecție. Scrisoarea va fi trimisă de către profesor direct lui Constantin Vică la adresa constantin.vica [at] filosofie.unibuc.ro.

Candidații trebuie să depună la cutia de la poartă aparținând lui Constantin Vică, până în data de marți, 2 mai 2017, ora 20, un Dosar conținând următoarele elemente:

Declarație pe proprie răspundere care să certifice că nu au beneficiat până acum de un stagiu Erasmus, cu sau fără suport financiar, în perioada ciclului de studiu în care se află (licență, master, doctorat); certificat/atestat de competență lingvistică/ document prin care un profesor de specialitate să certifice că respectivul candidat are cunoștințe lingvistice satisfăcătoare într-o limbă străină; adeverință cu situația școlară; scrisoare de intenție; plan al programului de studiu; Curriculum Vitae și lista cu date personale. Scrisoarea de recomandare se trimite de către profesor direct pe adresa de email a lui Constantin Vică până marți, 2 mai 2016, ora 14.

În data de miercuri, 3 mai 2017, începând cu ora 11, va avea loc interviul în urma căruia membrii comisiei vor selecta titularii de grant. După afișarea rezultatelor se pot înainta la Secretariatul facultății contestații, în termen de 24 de ore. Comisia va analiza contestațiile și va da rezultatele finale.

Ponderea criteriilor de selecție este următoarea, fiecare notă având un punctaj de la 1 la 10, unde 10 reprezintă maxim:
Nota 1 (20%): Cunoștințele lingvistice de limbă străină
Nota 2 (10%): Situația școlară (media anilor de studiu)
Nota 3 (30%): Test de cunoștințe de specialitate și evaluarea dosarului
Nota 4 (40%): Interviu

IMPORTANT!

  • Studenții din anul I vor pleca obligatoriu pe sem. II din anul II, cu condiția ca la finalul anului I să fie integraliști.
  • Studenții din anul III vor pleca obligatoriu pe sem. II din anul I de master, cu condiția admiterii la un masterat din cadrul Facultății de Filosofie și prezentarea adeverinței de la facultate care confirmă admiterea.
  • Studenții din anul II de master vor pleca obligatoriu pe sem. II din anul I de doctorat, cu condiția admiterii la doctorat și prezentarea adeverinței de la facultate care confirmă admiterea.
  • În cazul în care în unele universități termenul limită pentru plecare în semestrul I din 2017-2018 va fi depășit la finalul selecției, studenții selectați pentru destinațiile respective vor putea pleca doar pe semestrul al doilea.
  • Stagiile trebuie să fie de maxim 4 luni pentru un semestru (8 luni pentru un an academic, în eventualitatea obținerii unei prelungiri).
  • Doctoranzii beneficiari de burse finanțate din fonduri structurale nu pot beneficia de stagii ERASMUS, conform prevederilor contractului încheiat între UB și ANPCDEFP (evitarea dublei finanțări din fonduri europene).
  • Rezervele trebuie să pregătească dosarul de aplicație pentru plecare în semestrul II, pentru că în cazul în care rămân locuri libere sau titulari renunță, să fie timp suficient pentru transformarea rezervelor în titulari de grant.
  • Numărul total de titulari + rezerve + bursieri „grant zero” NU poate depăși numărul total de studenți pe o destinație (respectiv numărul precizat pe rândul corespunzător din tabelul conținând acordurile bilaterale).
  • În cadrul noului Program ERASMUS+, un student poate beneficia de grant ERASMUS pe durata fiecărui ciclu de studii (de ex.: un student care a beneficiat de stagiu ERASMUS pe durata studiilor de licență mai poate beneficia de un grant ERASMUS pe durata studiilor de masterat).
  • Candidații trebuie să consulte ghidul Programul ERASMUS, pe care îl pot găsi pe internet.

Stagiu ERASMUS fără finanțare – „Grant zero”:

Dacă există candidați care doresc să plece pe cont propriu (fără finanțare ERASMUS), aceștia trebuie să participe la selecție și trebuie să se supună acelorași criterii de selecție. Ei nu vor fi luați în calcul la numărul de titulari maxim alocat, ci vor fi precizați separat pe liste, neputându-se însă depăși numărul posibil de studenți pe o destinație, în conformitate cu tabelul acordurilor bilaterale. Dacă rezervele (după anunțarea statutului lor) doresc să plece fără finanțare Erasmus, acest lucru e posibil și trebuie precizat la BPC.

Termenul limită de primire a dosarelor și formularelor la Biroul Programe Comunitare este 8 iunie 2017, atât pentru titulari, cât și pentru rezerve (facultatea noastră beneficiază de un număr maxim de 10 titulari, precum și de un număr de rezerve ce vor fi ierarhizate în urma selecției). Este posibil ca unele dintre universitățile partenere să aibă un termen limită de înscriere (eventual online) mai devreme de această dată, termen ce va trebui respectat, astfel încât sfătuim pe studenții selectați să intre pe site-urile universităților unde vor efectua mobilitatea pentru a verifica acest termen.

ATENȚIE! Programul ERASMUS acordă pentru stagiile de studiu un sprijin instituțional și financiar. Bursa pe care o veți  primi poate să nu acopere în întregime costurile (grant garantat 500 sau 450 Euro/lună, pentru maxim 4 luni de finanțare/bursier). Suma de bani acordată reprezintă un subsidiu. La suplimentarea acestei sume, e de dorit să contribuiți din surse proprii.

Studenții beneficiari de burse sociale vor putea primi 200 Euro/luna în plus față de nivelul grantului.

ORARUL CURSURILOR DESCHISE – 03-07 aprilie 2017

ORARUL CURSURILOR DESCHISE

03-07 aprilie 2017

Luni, 3 aprilie 2017

  • 10.00-12.00: Modele ale democrației / Laurențiu Gheorghe
  • 14.00-16.00: Filosofie medievală / Marin Bălan

Marți, 4 aprilie 2017

  • 10.00-12.00: Filosofie greacă / Sabin Totu
  • 10.00-12.00: Filosofia limbajului / Sorin Costreie
  • 12.00-14.00: Filosofie modernă / Viorel Vizureanu
  • 14.00-16.00: Introducere în estetică / Cristian Iftode

Miercuri, 5 aprilie 2017

  • 10.00-12.00: Hermeneutică / Bogdan Mincă
  • 12.00-14.00: Libertate și mentalități / Dorina Pătrunsu
  • 12.00-14.00: Epistemologie / Constantin Stoenescu
  • 14.00-16.00: Antropologie politică / Laurențiu Gheorghe
  • 16.00-18.00: Teoria jocurilor și cultura pop / Alexandru Dragomir, Radu Uszkai, Constantin Vică, Emanuel Socaciu

Joi, 6 aprilie 2017

  • 10.00-12.00: Istoria ideilor politice / Emanuel Socaciu
  • 12.00-14.00: Istoria ideilor politice / Emilian Mihailov
  • 14.00-16.00: Filosofie socială și politică / Adrian Paul Iliescu

Vineri, 7 aprilie 2017

  • 10.00-12.00: Filosofia biologiei / Laurențiu Staicu
  • 12.00-14.00: Didactica filosofiei / Marin Bălan

Lansare carte: „Arhitectonica moralității” de Emilian Mihailov

Joi, 30 martie, va avea loc lansarea cărții „Arhitectonica moralității” de Emilian Mihailov, apărută la Editura Paralela 45.

„Arhitectonica moralității” propune o interpretare filosofică nouă la cea mai controversată problemă a eticii kantiene: funcțiile și relațiile dintre „formulele” imperativului moralității. Este, în fond, vorba despre o carte ce tratează fundamentele eticii lui Kant, un subiect fascinant pentru toți cei interesați de universul filosofiei morale.

Alături de Emilian Mihailov se vor afla academicianul Mircea Flonta, Prof. Valentin Mureșan și Conf. Emanuel Socaciu.

Întâlnirea va avea loc, de la ora 16, în amfiteatrul Constantin Rădulescu Motru, din Facultatea de Filosofie (Splaiul Independenței, nr. 204).

Bucharest Graduate Conference in Early Modern Philosophy

Bucharest Graduate Conference in Early Modern Philosophy

31 March – 1 April 2017

The IRH-ICUB and the Faculty of Philosophy, University of Bucharest are happy to announce the 6th edition of the Bucharest Graduate Conference in Early Modern Philosophy.

31 March – 1st of April 2017

Keynote Speakers: Sarah Hutton (University of York)
Scott Mandelbrote (University of Cambridge)
Tinca Prunea Bretonnet (IRH-ICUB)

Venue: IRH-ICUB & Faculty of Philosophy

The sixth edition of the Bucharest Graduate Conference in Early Modern Philosophy will take place at the Faculty of Philosophy, University of Bucharest, in 31 March and the 1st of April 2017. This edition is organized by the IRH-ICUB and the Faculty of Philosophy, University of Bucharest. Advanced MA and PhD student working in the field of Early Modern Philosophy are encouraged to participate.

Program:

Friday, 31 March, Institute for Research in the Humanities, 1 Dimitrie Brandza str.

9.00 – 9.30 – Coffee & Opening Address

Session 1 – Chair: Mihnea Dobre

9.30 – 10.30 – Keynote lecture: Sarah Hutton (University of York) – The Moral Philosophy of Henry More
10.30 – 10.40 – Coffee break
10.40 – 11.20 – Bogdan Deznan (University of Bucharest) – The New Covenant and the Divine Life: Henry More’s Christology in Focus
11.20 – 12.00 – Yongguang Nong (Edinburgh University) – Hume’s two versions of true religion
12.00 – 12.10 – Coffee break
12.10 – 12.50 – Ovidiu Babeș (University of Bucharest) – Instances of Descartes’s early projectionism
12.50 – 13.30 – Liana Tukhvatulina (Institute of Philosophy, Russian Academy of Sciences Moscow) – Hobbes vs Kelsen: on the possibility of independence of legal thinking

13.30 – 15.00 – Lunch break

Session 2 – Chair: Dana Jalobeanu

15.00 – 15.40 – Olivér István Tóth (Eotvos Lorand University, Budapest/Alpen-Adria Universität Klagenfurt) – An argument for cognitive phenomenology in Spinoza’s Ethics
15.40 – 16.20 – Assaf Rotbard (Ben Gurion University) – The double-tier structure of consciousness in Spinoza’s Ethics
16.20 – 16.30 – Coffee break
16.30 – 17.10 – Matteo Bonifacio (University of Turin) – The Two Faces of Spinozism
17.10 – 17.50 – Remus Manoilă (University of Bucharest) – The fall of Monarchy: Isaac Newton’s reading of Tertullian
17.50 – 18.00 – Coffee break
18.00 – 19.00 – Keynote lecture: Scott Mandelbrote (University of Cambridge) – Isaac Newton as a User of Books

Saturday, 1 April, Faculty of Philosophy, 204 Splaiul Independentei
9.00 – 9.30 – Coffee

Session 3 – Chair: Sarah Hutton

9.30 – 10.30 – Keynote lecture: Tinca Prunea Bretonnet (University of Bucharest) – Mathematics and its role in philosophy: the controversy on method in the German Enlightenment
10.30 – 10.40 – Coffee break
10.40 – 11.20 – Vlad Dolghi (University of Bucharest) – The role of mathematics in Maupertuis’ epistemology and natural philosophy
11.20 – 12.00 – Joseph Rees (Georgetown University) – The Two Faces of Amour-Propre
12.00 – 12.40 – Natalia Borza (Pázmány Péter Catholic University) – Backstage Confidence. The nature and limits of philosophical enquiries in Adam Smith’s Essays. A sceptical reading of the history of natural philosophy

12.40 – 14.30 – Lunch

Session 4 – Chair: Tinca Prunea Bretonnet

14.30 – 15.10 – Laurynas Adomaitis (Scuola Normale Superiore di Pisa) – ‘Simplicity’ and Method of Analogy in Leibniz‘s Physics
15.10 – 15.50 – Carlos Portales (University of Edinburgh) – Possible worlds and nature’s value in Leibniz
15.50 – 16.10 – Coffee break
16.10 – 16.50 – Austen Haynes (Boston University) – Dancing Triangles Eating Roast Beef: John Norris’s Defense of the Real Distinction Between Mind and Body
16.50 – 17.30 – David Bartha (CEU Budapest) – Occasionalism, voluntarism and Berkeley