Atelier de scriitură academică dedicat studentelor și studenților

Facultatea de Filosofie găzduieste întâlniri ale unui atelier de scriitură academică dedicat studentelor și studenților săi. Tentativ, atelierul este programat o dată la două săptămâni, lunea orele 8-10 dimineața, în sala “Constantin Noica”, etajul 1 la sediul facultății. Primele întâlniri (21 octombrie, 4 noiembrie) sunt facilitate de lect. Andrei Mărășoiu.

Intervalul orar este așa stabilit pentru a nu interfera cu prelegerile și seminarele ciclului de licență. Însă programul va fi stabilit cu precizie de la o întâlnire la alta și poate fi modificat în funcție de cererile studenților și disponibilitatea profesorilor ce își doresc să fie mentori în cadrul acestui atelier. Pentru detalii: andrei.marasoiu@filosofie.unibuc.ro

După un prim atelier reușit dedicat rezumatelor eseurilor studențești, cel de-al doilea, de luni, 4 nov. orele 8-10, este dedicat structurării textului în secțiuni și coeziunii de ansamblu, astfel încât fiecare secțiune (și fiecare paragraf din ea) să servească scopului anunțat al eseului ca întreg. Ca și în ședința trecută, discuțiile vor fi purtate pe baza eseurilor (sau schițelor de eseu) oferite dezbaterii de studenții participanți.

Apel la candidaturi la program de studii și burse de cotutelă din partea Guvernului francez pentru doctoranzii în științe sociale ai UB

Școala Doctorală Francofonă în Științe Sociale (EDFSS), componentă a Centrului Regional Francofon de Studii Avansate în Științe Sociale (CEREFREA Villa Noël) al Universității din București organizează, în colaborare cu Ambasada Franței în România, un concurs de admitere deschis tuturor doctoranzilor francofoni în științe sociale admiși în primul an de teză în anul universitar 2024-2025 la școlile doctorale ale Universității din București.  

Sunt eligibili, de asemenea, și doctoranzii de la alte universități membre ale Agenției Universitare a Francofoniei. Candidații înscriși într-o universitate din altă țară pot concura pentru bursele „Eugen Ionescu”, iar EDFSS îi va asista în realizarea dosarului.

EDFSS oferă un program de studii intensive în științe sociale în valoare de 30 de credite transferabile, acceptate de școlile doctorale ale Universității din București.

Formarea constă în cursuri, seminare, tutorate, școli de vară, cu un accent deosebit pe îndrumarea metodologică individuală a doctoranzilor.

Profesorii care asigură această formare provin din Universitatea din București, precum și din universitățile partenere: École des hautes études en sciences sociales (Paris), Université Laval (Québec), Université Libre de Bruxelles, Université de Bordeaux, Universitatea Pedagogică din Chișinău, Noua Universitate Bulgară din  Sofia.

Activitățile au loc în perioada ianuarie-iunie 2025.

În urma participării la acest program de studii, cei mai buni doi doctoranzi vor beneficia fiecare de câte o bursă de 10 luni pe parcursul celui de-al doilea și al treilea an de doctorat (5 luni + 5 luni), pentru a realiza teza în regim de cotutelă cu o universitate din Franța, precum și de statutul de bursier al Guvernului francez. Selecția va avea loc la sfârșitul programului de studii (iunie 2025) și va fi realizată de un juriu format din profesori reprezentanți ai universităților partenere, ai Universității din București și ai Ambasadei Franței în România.  

Domenii eligibile sunt: antropologie; filologie; filosofie; geografie; istorie; jurnalism și științele comunicării; psihologiesociologie; studii culturale; științele educației; științe juridice; științe politice.    

Dosarul de candidatură va fi format din: proiect de cercetare (în limba franceză, 5 pagini); scrisoare de intenție (în limba franceză); CV (parcursul academic, eventuale participări la conferințe sau publicații); adeverința de admitere în anul I la doctorat pentru anul 2024-2025.

Dosarul va fi trimis în format Word, PDF sau JPG la adresa edss@g.unibuc.ro până la data de 1 decembrie 2024.  Pentru informații suplimentare, candidații pot scrie la adresa de e-mail dragos.jipa@g.unibuc.ro.

Mai multe detalii despre concursul de admitere deschis tuturor doctoranzilor francofoni în științe sociale admiși în primul an de teză în anul universitar 2024-2025 la școlile doctorale ale UB pot fi consultate aici

„On the Preeminence of Euclidean Geometry: Nash’s Embedding Theorems”, un articol publicat de Acad. Mircea Dumitru împreună cu Prof. Liviu Ornea, în Journal for General Philosophy of Science

According to Kant’s philosophy of geometry, Euclidean geometry is synthetic a priori. The advent of non-Euclidean geometries proved this position at least problematic, if not obsolete. However, based on Nash’s embedding theorems we show that a weaker notion of preeminence supports the view that Euclidean geometry, even though not strictly a priori, enjoys a more fundamental status than non-Euclidean geometries.

Sursa: Journal for General Philosophy of Science

Profesorul și gândirea filosofică a copiilor, interviu acordat TVR de colegul nostru, Conf. univ. dr. Marin Bălan

A scoate copiii din zona de confort, a-i determina să gândească critic, să cerceteze, să se mire, să tragă concluzii poate fi la îndemâna profesorului. Ce fel de formare și pregătire trebuie să aibă un profesor, pentru a ajuta copiii să gândească filosofic, aflăm de la conf. dr. Marin Bălan , de la Facultatea de Filosofie a Universitărții din București.

Cum este profesorul dincolo de reprezentările comune?

În funcție de reprezentările pe care le are asupra identității sale profesionale și disciplinare, ca și a practicii la clasă, profesorul ia mereu decizii pedagogice și didactice… (Articolul în înregime este accesibil la următoarea adresă TVR)

Vizita delegației de la University of Calabar, Nigeria, la Facultatea de Filosofie a Universității din București

În perioada 7-11 octombrie 2024, Facultatea de Filosofie din cadrul Universității din București a avut onoarea de a primi vizita unei delegații de la Department of Philosophy, Faculty of Arts, University of Calabar, Nigeria. Vizita a marcat un moment important de colaborare internațională și dialog intercultural, cu scopul de a consolida legăturile academice dintre cele două instituții.

Delegația, condusă de Prof. dr. Dorothy Oluwagbemi-Jacob, i-a inclus pe Dr. Chrisantus Kanayochukwu Ariche, Rev. Fr. Dr. Elias Ifeanyi E. Uzoigwe și Dr. Eyimba Maduka. Aceștia au fost primiți la Facultatea de Filosofie în data de 8 octombrie 2024 de către decanul facultății, Prof. univ. dr. Viorel Vizureanu, alături de Conf. univ. dr. Constantin Vică, Prorector pentru Internaționalizare și Relații Publice, Conf. univ. dr. Valentin Sorin Costreie, coordonator al Alianței CIVIS, Conf. univ. dr. Emanuel Mihail Socaciu, Prodecan, Lect. univ. dr. Andrei Ionuț Mărășoiu, Prodecan și Dr. Lilian Ciachir, Coordonator al Catedrei UNESCO pentru Interculturalitate, Bună Guvernanță și Dezvoltare Durabilă.

Pe parcursul vizitei, delegația de la University of Calabar a beneficiat de sprijinul Dlui Micah Thomas Pimaro, Jr., doctorand al Școlii Doctorale în Filosofie a Universității din București și asistent la Departamentul de Filosofie al Universității din Calabar, care a facilitat interacțiunea dintre cele două instituții.

Un moment central al vizitei l-a constituit participarea delegației la conferința internațională „African Perspectives in the Foundations of Social Science”, desfășurată în zilele de 8-9 octombrie 2024, organizată de Facultatea de Filosofie și Institutul de Studii Africane. Conferința a oferit o platformă de schimb academic între cercetătorii africani și europeni, subliniind angajamentul celor două instituții pentru promovarea dialogului intercultural și interdisciplinar.

Această vizită evidențiază eforturile Facultății de Filosofie și ale Institutului de Studii Africane de a întări cooperarea academică internațională și de a contribui la dezvoltarea unei comunități academice globale mai conectate și incluzive.

Academicianul Mircea Flonta, profesor emerit al Facultății de Filosofie a UB, invitatul primei ediții a noii serii a „Conferințelor Operei Naționale București”

Prof. univ. dr. acad. Mircea Flonta este specializat în epistemologia clasică și analitică, teoria cunoașterii științifice, filosofia limbajului, gândirea lui Immanuel Kant și Ludwig Wittgenstein la Facultatea de Filosofie a Universității din București.

Profesor emerit, Mircea Flonta este doctor al Universităţii din Bucureşti din anul 1970, cu o teză de epistemologie genetică. Este un remarcabil specialist în epistemologie şi filosofia limbajului. O mare parte a activităţii sale didactice şi de cercetare este dedicată studiului filosofiei. De-a lungul vastei sale cariere a adus contribuţii esenţiale în domeniile filosofiei religiei (cu un interes special pentru sistemul filosofic al lui Lucian Blaga), filosofiei biologiei (mai ales în contextul darwinismului), teoriei cunoaşterii, studiilor kantiene şi filosofiei ştiinţei.

Profesorul Flonta a tradus în limba română un număr mare de texte filosofice fundamentale, inclusiv principalele lucrări ale lui Wittgenstein, precum şi volume de Popper, Hume, Kant şi Einstein. Cele mai recente cursuri ţinute în cadrul Şcolii Doctorale s-au axat pe Prelegerile lui Wittgenstein de la Cambridge şi pe teoria cunoaşterii (relaţia dintre formă şi conţinut, necesar şi contingent).

Lista lucrărilor și articolelor publicate și/sau traduse de profesorul Mircea Flonta poate fi consultată aici.

În anul 2015, la Editura Universității din București – Bucharest University Press a fost publicat volumul „60 de ani in universitate. O carte dedicată profesorului Mircea Flonta”, un omagiu publicistic adus cadrului didactic de către generaţii întregi de absolvenţi ai Facultăţii de Filosofie a Universităţii din Bucureşti. Editorii volumului sunt Mircea Dumitru, Adrian-Paul Iliescu, Mircea Valentin Mureșan, Cosmin Văduva.

Vineri, 8 noiembrie 2024, prof. univ. dr. acad. Mircea Flonta, cadru didactic al Facultății de Filosofie a Universității din București, va deschide noua serie a „Conferințelor Operei Naționale București”, cu o prelegere intitulată „Despre foloasele și pierderile pe care ni le aduce progresul”.

Evenimentul va avea loc începând cu ora 18:30, la sediul ONB (Bulevardul Mihail Kogălniceanu, nr. 70-72).

„Ce înseamnă, de fapt, ideea de progres?”, „Care sunt limitele și contradicțiile sale?”, „Se află umanitatea pe cale sigură spre o lume mai bună sau un riscă să intre într-un joc periculos în care pot fi alterate unele valori fundamentale?”. Acestea sunt câteva dintre întrebările la care filosoful Mircea Flonta invită publicul să reflecteze în prelegerea sa despre progres, beneficiile sale și prețul pe care îl plătim, odată cu avansul tehnologic și social.

Conferința va fi urmată de un dialog moderat de gazda evenimentului, lect. univ. dr. Daniel Nica, cadru didactic la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București și coordonatorul programului de conferințe al Operei. Prelegerea va fi completată de mai multe momente artistice, susținute de artiștii ONB.

„De-a lungul istoriei, progresul a fost asociat, în mod tradițional, cu îmbunătățirea condițiilor de viață, cu dezvoltarea științei și tehnologiei, precum și cu extinderea libertăților individuale. Cu toate acestea, în lumea contemporană, vocile critice asupra acestui concept au devenit tot mai prezente. Nivelul indiscutabil de progres pare să vină la pachet cu un preț: alienare, distrugerea mediului, degradarea anumitor legături importante dintre oameni, creșterea inegalităților sau scăderea interesului pentru artă, cultură și spiritualitate. Este acesta un preț prea mare sau e doar un cost minor și inevitabil?

Progresul tehnologic ne aduce mai aproape unii de alții, dar uneori ne și desparte. Comunicăm instant, dar nu întotdeauna suntem pregătiți pentru dialog. Avem acces la un fond nemaiîntâlnit de cunoaștere, dar ne pierdem în oceanul de informații superficiale. În ce fel afectează aceste transformări felul în care ne raportăm la noi înșine și la ceilalți? Oare progresul moral ține pasul cu cel tehnologic sau rămânem în urmă în ceea ce privește esențialul?

Aceasta nu este o dezbatere nouă, dar e mai relevantă ca oricând. Tocmai de aceea, acad. Mircea Flonta ne va provoca la un dialog care să exploreze nu doar foloasele pe care ni le aduce progresul, ci și pierderile și riscurile  mai mici sau mai mari  pe care uneori le trecem cu vederea.

Despre ce fel de viitor vorbim, de fapt? Este acesta un viitor în care confortul sporit va înlocui valorile fundamentale? Este progresul adevăratul motor al fericirii colective, sau doar o iluzie care ascunde vulnerabilități majore ale condiției umane?”, se arată în anunțul conferinței.

Prelegerea „Despre foloasele și pierderile pe care ni le aduce progresul” va fi difuzată în direct la TVR Cultural. Mai multe detalii despre eveniment sunt disponibile aici și aici.

Noua serie de întâlniri va aduce în fața publicului cele mai importante personalități intelectuale, artistice și universitare ale societății românești. Conferințele se vor desfășura lunar, în Sala Mare a Operei Naționale București. Scopul Conferințelor Operei Naționale București va fi să stimuleze dialogul intelectual și diversitatea de idei, prin crearea unui spațiu de referință al dezbaterilor culturale din România.