Colocviul internațional „Pe drum către primii filosofi: Martin Heidegger şi Emanuele Severino” – Veneția, 19 iunie 2023

Colocviul internaţional „Pe drum către primii filosofi: Martin Heidegger şi Emanuele Severino / In cammino verso i primi filosofi: Martin Heidegger ed Emanuele Severino”, Sala de Conferinţe a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, luni 19 iunie 2023, de la 9,30 la 18,00
Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, în colaborare cu Facultatea de Filosofie a Universității din București, Associazione di Studi “Emanuele Severino” din Brescia şi Centro Casa Severino din Brescia, organizează Colocviul internaţional „Pe drum către primii filosofi: Martin Heidegger şi Emanuele Severino / In cammino verso i primi filosofi: Martin Heidegger ed Emanuele Severino”, manifestare ştiinţifică ce se va desfăşura în Sala de Conferinţe a Institutului, luni 19 iunie 2023, în intervalul orar 9,30–18,00. Lucrările manifestării ştiinţifice vor fi împărţite în două secţiuni, ce vor reuni patru, respectiv cinci comunicări, urmate fiecare de discuţii pe marginea acestora. Moderatorul primei secţiuni va fi Chris Octavian Ioniţă, bursier “Nicolae Iorga” la Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, respectiv Marco Cavazza, doctorand al Universităţii Ca’ Foscari de la Veneţia, pentru cea de-a doua secţiune. Colocviul va fi deschis publicului larg şi va avea valenţe nu doar ştiinţifice, ci şi educative, vizând o audienţă specializată, formată preponderent din studenţi, masteranzi şi doctoranzi de la programele de studii ale universităţilor din Regiunea Veneto. Colocviul internaţional este prilejuit de prima traducere în limba română a scrierilor filosofului italian Emanuele Severino (1929–2020). Prin originalitatea filosofiei sale, gândirea lui Emanuele Severino poate fi înţeleasă, citându-l pe profesorul Vasco Ursini, ca aparţinând „unei singurătăţi regale faţă de întreaga gândire modernă”. Dar o astfel de gândire „singuratică”, fără urmaşi, care nu s-a dezvoltat într-un curent filosofic, ci – mai degrabă – s-a păstrat în coerenţa şi unicitatea sa deosebită, a fost socotită de către filosoful Massimo Cacciari ca fiind gândirea unui „uriaş”, chiar a „singurului filosof din secolul al XX-lea care poate fi comparat cu Heidegger”. Într-adevăr, relevanţa lucrărilor lui Severino a depăşit demult graniţele Italiei, ajungând, spre exemplu, în Germania, Spania, Franţa şi SUA. Aşadar, rămâne greu de înţeles de ce contribuţiile acestui gânditor excepţional lipsesc cu totul din contextul cultural românesc: până la momentul de faţă, niciuna dintre operele lui Emanuele Severino nu a fost încă tradusă în limba română, limbă în care articole ştiinţifice sau alte forme de literatură secundară despre filosoful italian sunt inexistente. Lucrările colocviului îşi propun să înlăture aceste neajunsuri, adică nedorita absenţă din mediul cultural românesc a filosofiei severiniene, subliniind afinitatea lui Emanuele Severino cu gândirea lui Martin Heidegger. Astfel, un grup de cercetători români specializaţi în exegeza gândirii filosofului german va intra în dialog cu foşti asistenţi şi colaboratori ai lui Emanuele Severino, ca urmare manifestarea ştiinţifică va aduce laolaltă contribuţii ale specialiştilor din Italia şi din România menite a reliefa încercarea, atât a lui Heidegger, cât şi a lui Severino, de a recupera gândirea originară a primilor filosofi („Presocraticii”), asumată ca fiind drumul autentic spre viitorul gândirii, singura cale către o viziune originală.
Lucrările colocviului se vor desfăşura în limba italiană şi în limba engleză, cu participarea unor cadre didactice şi cercetători italieni şi români, cu convingerea că obiectivele urmărite vor fi atinse şi cu speranţa de a vedea conturate noi perspective de colaborare între specialiştii şi instituţiile celor două părţi. Colocviul ştiinţific se subsumează activităţilor de diseminare culturală şi ştiinţifică ale reţelei din străinătate a Institutului Cultural Român/Institutul Cultural Român / Romanian Cultural Institute, înscriindu-se în rândul manifestărilor de specialitate ale Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia de promovare a valorilor culturii române în Italia.

SEMINARIILE DE CERCETARE ALE I.F.P.A.R.: Joi, 15 iunie 2023

Joi, 15 iunie 2023, orele 12–14
– online –

Linkul pentru accesul online este:
https://meet.google.com/idm-boup-spy

Conferențiar: Professor Emerita SUSAN KRANTZ GABRIEL (Saint Anselm College, New Hampshire)

Tema: The Future of Philosophy: Heidegger, Wittgenstein, Cassirer

In the past, philosophy, as it was brought to life originally by the ancient Greeks, was based on the audacious premise that the cosmos is intelligible, that human reason can come to understand reality at least in part. In the early to mid-twentieth century, however, philosophy was declared dead on both sides of the analytic-continental divide, so it seems appropriate to ask whether philosophy has a future and, if so, what sort of future this could and should be. In this essay, I first look at the claims of philosophy’s demise and their philosophical milieu, focusing on Martin Heidegger, Bertrand Russell, and Ludwig Wittgenstein. Then I suggest a reason for the dire forecast, namely, the aftermath of what has been called the “Second Thirty Years’ War,” and respond to objections that can be raised against this explanation. Finally, I indicate the sort of future that I think we should envision for philosophy, with reference to Immanuel Kant and Ernst Cassirer.

Linkul pentru accesul online este: https://meet.google.com/idm-boup-spy

___________________________________________________

Următoarea comunicare:

  • 22.06.2023, ora 12: DRAGOȘ GRUSEA (Universitatea Națională de Arte, București), „Infinitul negativ la Kant și Fichte”

Ne-a părăsit Profesorul Vasile TONOIU

Pe data de 9 iunie 2023 ne-a părăsit Profesorul Vasile Tonoiu, figură marcantă a filosofiei din România, dascăl, autor și traducător de lucrări filosofice de înaltă ținută intelectuală. Născut la 3 februarie 1941 în comuna Corbeni, județul Argeș, Vasile Tonoiu a fost profund legat de Facultatea de Filosofie, ale cărei cursuri le-a absolvit și unde a primit titlul de doctor în filosofie (1971). Aici a parcurs toate treptele recunoașterii universitare: preparator (1962-1965), asistent (1965-1968), lector (1968-1989) şi profesor, începând cu anul 1990 și până la retragerea sa în 2006. Începând din 2003 a fost membru titular al Academiei Române.
Dumnezeu să îl ierte și să îl odihnească în pace!
Se tot vorbește despre faptul că e greu de fixat într-o definiție (corectă formal) ce este filosoful. Poate că ar trebui o întreagă teorie pentru a ne răspunde la o asemenea întrebare; cum se întâmplă la Platon, de exemplu. Pe de altă parte, pot fi numiți/indicați filosofi în toate perioadele istoriei culturii, precum și în multe medii culturale în care filosofia își joacă o șansă; cum se întâmplă, de pildă, în cultura română. Vasile Tonoiu este, fără îndoială, un filosof, fiindcă poate fi numit/indicat atunci când ne întrebăm despre filosofii acestui timp al culturii noastre. Un filosof retras în operă, până aproape de in-diferență față de opinia despre opera aceasta și mai cu seamă despre autorul ei.

Ești filosof, se poate spune, într-o filosofie dintr-o cultură; limitat, așadar, de condiții față de care poți avea o reacție de respingere sau, dimpotrivă, o atitudine de acceptare prin apropriere, cum ar socoti Paul Ricoeur, un gânditor din opera căruia Vasile Tonoiu a tradus în limba română. Aproprierea în cauză, iar nu respingerea, poate fi recunoscută în opera sa. Pe de o parte, interpretând opera lui Mircea Eliade, cea de teorie a fenomenului religios, Vasile Tonoiu deschide și o temă ”identitară”, cu totul relevantă pentru cercetarea filosofică: semnificația genetică și structurală a creației culturale pre-savante (”populare”) pentru filosofie, atât în ordinea formală a culturii, deoarece ivirea filosofiei în lume se află sub condiția acesteia, cât și în ordinea creației filosofice a unui gânditor, fiindcă acesta pune la lucru – neavând alternativă – câteva elemente culturale: limbă și reprezentări identitare în circulație, preferințe tematice și ”percepții” asupra evenimentelor prin care sunt instituite fenomenele culturale, în genere, sau cele propriu-zis filosofice etc. Pe de altă parte, Vasile Tonoiu și-a legat lucrul filosofic de istoria filosofiei, în sens larg. A descris, analizat, interpretat opere filosofice întregi sau anumite idei, concepte, probleme, argumente, teorii. Cultura sa filosofică a contat în mare măsură nu doar pentru propria creație, ci și pentru publicul nostru, în mai mică sau mai mare măsură specializat filosofic: studenți și cercetători în domeniul filosofiei, specialiști în alte domenii sau pasionați de filosofie.

Există un fel de circularitate stilistică și tematică în opera lui Vasile Tonoiu. Dialogul din tinerețea sa academică, pe teme îndeosebi de teorie a cunoașterii, cu anumiți filosofi contemporani, revine în lucrările publicate în ultimele trei decenii, de data aceasta, direct, necamuflat, îndreptat explicit către o reconstrucție filosofică în centrul căreia se află experiența cu lucrurile trecute în limbă. Ca și cum aceasta din urmă ar orândui nu cuvinte, ci lucrurile însele și cuvintele lor potrivite. Iată, spre edificare, un fragment: ”Niciodată n-am realizat mai bine ca atunci (!) în ce fel o noapte, noaptea, ca substantiv, sparge înțelesul său convențional astronomic sau domestic (etichetă vagă, asemeni norului, ploii etc.), în voința oarbă, desigur, dar și clarvăzătoare, în chip derivat, de a se transforma în verb, astfel încât să noptească, să înnopteze, să noptifice …”.

Poate că această parte târzie a operei lui Vasile Tonoiu, în care dialogul este despre lucrurile însele experiate lingvistic, este sortită veșniciei. Dacă va fi așa – vor avea de stabilit viitorii săi exegeți – întreaga sa operă va fi trasă dincolo de timpul nostru și al lui, al autorului ei. Înnoptare luminată, Vasile Tonoiu!

(1941-2023)

Sursa foto: Academia Română

Decontare abonamente STB 12 – 13 iunie 2023

BENEFICIARI
Beneficiază de decontarea abonamentelor de transport STB studenții înmatriculați pe locuri finanțate de la buget, la forma de învățământ cu frecvență (IF), în vârstă de până la 26 de ani.
Se decontează doar abonamentele achiziționate pentru perioada în care se desfășoară activitățile didactice, inclusiv sesiunile de examene.
Nu se decontează abonamentele comune (STB/Metrorex).

DOCUMENTE
Pentru decontarea abonamentelor STB, trebuie să prezentați, fizic, la secretariatul facultății următoarele documente:
– factură fiscală generată de YouthTB – aplicația mobilă a Societății de Transport București – STB SA (abonamentul trebuie să fie expirat la data depunerii)
– copie carnet student sau legitimație de transport
– copie carte de identitate (CI)
– declarație consimțământ privind prelucrarea datelor cu caracter personal în vederea decontării (se depune o singură dată la prima decontare)
– extrasul de cont al studentului (se depune o singură dată la prima decontare sau atunci când numărul de cont se modifică).

Programul de primire a documentelor la secretariat: 12 și 13 iunie 2023, între orele 12.00 și 15.00.

SEMINARIILE DE CERCETARE ALE I.F.P.A.R.: Joi, 8 iunie 2023

Joi, 8 iunie 2023, orele 12–14
– online –

Linkul pentru accesul online este:
https://meet.google.com/idm-boup-spy

Conferențiar: CS I dr. MARIUS DOBRE (I.F.P.A.R.)

Tema: Probleme filosofice în opera lui Cioran

Ca modalitate de expunere a ideilor, Emil Cioran practică o filosofie de tip eseistico-literar, nesistematică, aforistică, el mărturisind a fi un adept convins al gândirii anti-sistem. Opera sa abordează o multitudine de probleme, din sfera culturii până în sfera vieții cotidiene, așa încât o încercare de sistematizare completă este foarte dificilă. O abordare tematică este totuși indicată în cazul operei cioraniene, urmărind acele probleme pentru care gânditorul a vădit o mai mare preferință – probleme precum viața, moartea, nașterea, sinuciderea, Dumnezeu și religia, istoria, utopia.

Linkul pentru accesul online este: https://meet.google.com/idm-boup-spy

___________________________________________________

Următoarea comunicare:

  • 15.06.2023, ora 18: SUSAN KRANTZ GABRIEL (Saint Anselm College, New Hampshire), „The Future of Philosophy: Heidegger, Wittgenstein, Cassirer”