Lansarea Selecției Centralizate pentru mobilități de studii Erasmus + CIVIS pentru semestrul întâi al anului academic 2022-2023

În ședința Biroului Executiv al Consiliului de Administrație al Universității din București din data de 31.01.2022, s-a aprobat lansarea selecției pentru un număr de 200 de mobilități de studii în cadrul Programului ERASMUS+ pentru stagii în cadrul universităților partenere CIVIS pentru primul semestru al anului academic 2022-2023.

Mobilitățile de studii Erasmus vor fi finanțate pentru o perioada de minim 3 luni (90 zile) și maxim finalul primului semestru al anului academic 2022-2023 (grant 520 euro/lună).

Precizăm că finanțarea Erasmus se poate acorda doar în cazul mobilităților fizice în țara gazdă. În cazul în care instituția gazdă oferă cursurile în format online, prezența fizică în țara gazdă este o condiție obligatorie de finanțare și de recunoaștere oficială a mobilității Erasmus. Mobilitățile de studii Erasmus oferă oportunitatea de participare la cursuri și examene în universitatea parteneră, iar finalizarea stagiilor cu note și credite este o condiție pentru validarea și recunoașterea integrală a rezultatelor obținute.

Mobilitățile de studii Erasmus+ CIVIS se pot efectua în cadrul celor 7 universități partenere CIVIS, conform locurilor alocate de acestea pentru Universitatea din București:

  • Aix-Marseille Université,
  • Sapienza Universita di Roma,
  • National Kapodistrian University of Athens,
  • Eberhard Karls Universitaet Tuebingen ,
  • Université Libre de Bruxelles,
  • Universidad Autónoma de Madrid,
  • Stockholm

Criterii de eligibilitate și selecție ale Universității din București:

  • Calitate de student UB (cursuri zi) la momentul selecției: studenți din anul 1, anul 2 și anul 3 (numai în cazul studenților înmatriculați la un program de studii cu durată de 4 ani);
  • Calitate de masterand UB (cursuri zi) la momentul selecției: masteranzi din anul 1;
  • Calitate de doctorand al UB (la cursuri zi) la momentul selecției: doctoranzi din anul 1 și 2;
  • să aibă rezultate academice remarcabile,
  • să facă dovada cunoaşterii unei limbi străine (certificat/diplomă/atestat, nivel minim B2);
  • să prezinte o scrisoare de intenţie/motivaţie pentru efectuarea mobilității în cadrul universității CIVIS

(într-o limbă străină de circulație internațională),

  • să prezinte un Plan al programului de studii în instituția gazdă CIVIS (într-o limbă străină de circulație internațională),
  • să prezinte un Curriculum Vitae, în format EUROPASS (într-o limbă străină de circulație internațională);
  • să prezinte cel puțin o recomandare, justificată din punct de vedere academic, pentru efectuarea mobilității în cadrul universității CIVIS. Recomandarea trebuie să fie din partea unui cadru didactic universitar, din facultatea respectivă sau din cadrul facultății/universității unde a finalizat studiile universitare anterioare (în cazul studenților aflați în anul 1 de studiu).

Candidații trebuie să întrunească atât criteriile de selecție din cadrul universităților partenere CIVIS, cât și criteriile academice indicate de acestea (liste disponibile AICI).
De asemenea, numărul de locuri alocat (pe domenii de studii, pe cicluri de studii și facultăți/școli), precizat în fișele universităților partenere CIVIS, este numărul maxim de mobilități posibile pentru studenți ai Universității din București, pentru respectivele facultăți/domenii/niveluri de studii.
Candidații pot trimite online documentele pentru selecție la Biroul ERASMUS+ al UB până la data de 04.03.2022 (ora 13:00 CEST), completând aplicația AICI.
Selecția candidaturilor se va efectua la nivel central, de către Comisia Centrală de Selecție Erasmus+ CIVIS, compusă din:

  • Președinte comisie de selecție: Sorin Costreie, Prorector Rețele Universitare și Relații Publice,
  • Membrii comisiei de selecție:
    • Alina Cristovici, Director Relații Internaționale si Coordonator Instituțional
  • Raluca Amza, responsabil Erasmus+.

Comisia Centrală de Contestații pentru Selecția Erasmus+ CIVIS este compusă din:

  • Președinte comisie de contestații: Conf. Mugur Zlotea, Prorector Internaționalizare,
  • Membrii comisiei de contestații:
    • Anca Stoica, responsabil Erasmus+.
    • Beatrice Crăciun, responsabil Erasmus+.

Punctajul pentru selecție este realizat prin media aritmetică a punctajului acordat pentru criteriile:

  1. Media școlară: punctaj între 1 şi 10 (10 = maxim), conform mediei școlare a anului academic anterior, inclusiv a semestrului 1 din 2021-2022,
  2. Motivația efectuării mobilității Erasmus într-o universitate CIVIS (scrisoare de motivație/intenție): punctaj între 1 şi 10 (10 = maxim),
  3. Plan al programului de studii în instituția gazdă CIVIS: punctaj între 1 şi 10 (10 = maxim),
  4. Recomandare pentru efectuarea mobilității Erasmus, din partea unui cadru didactic universitar: punctaj între 1 şi 10 (10 = maxim).

Pentru fiecare criteriu de selecție punctajul trebuie să fie de minim 5 puncte pentru a fi validat.
Rezultele selecției se vor afișa după data de 14 martie 2022.

După finalizarea selecției, listele cu candidații declarați admiși vor fi transmise universităților gazdă CIVIS, în vederea validării finale. În cazul acceptării lor, candidații devin beneficiari Erasmus și vor urma formalitățile de pregătire și derulare a mobilității pentru semestrul întâi al anului academic 2022-2023.
Selecția pentru mobilități de studii Erasmus+ CIVIS pentru semestrul al doilea al anului academic 2022- 2023 (runda a doua) va fi lansata ulterior finalizării prezentei selecții (perioadă estimativă aprilie-mai 2022). La runda a doua se vor putea înscrie și studenții aflați în prezent în an terminal și care urmează să fie admiși la un program de studii superior după admiterea 2022 (studenți din anul 3 și 4 în vederea admiterii la master, masteranzi din anul 2 în vederea admiterii la doctorat).
Mai multe informații despre universitățile partenere CIVIS sunt disponibile aici și aici.
Contact: Biroul Erasmus+ al Universității din București – contact@erasmus.unibuc.ro.

ALEF Seminar: Constantin Vică, „Livin’ la vida loca: Moral Outrage and Judgment Online”

The ALEF research group (Cluj-Napoca, Romania) announces an online talk by Constantin Vică (University of Bucharest) entitled „Livin’ la vida loca: Moral Outrage and Judgment Online”. The talk is part of the group’s regular seminar and takes place on Friday, FEBRUARY 11, 18.00 EET (Eastern European Time). Please write to alef.group.cluj@gmail.com or check our Facebook page (https://www.facebook.com/ALEF-100692348488914) if you want to participate. For more information about ALEF, as well as the schedule for the seminar in the 2021-2022 winter semester, please visit https://sites.google.com/view/alefgroupcluj.
Here is the abstract of the talk:
Outrage, as we all may know, is an emotion, a pretty intense one. Moral outrage is the emotional process triggered by an action, a fact, an idea etc., produced by another human being or group, that violates a moral norm or expectancy, or contradicts strong ethical beliefs. By signaling the violation of moral norms, moral outrage motivates people to respond. This action of signaling often comprises a demand for compensation or punishment for alleged wrongdoing and norm trespassing. These types of reactions are normally praiseworthy. For example, we are justified to be outraged by human rights abuses, racist or sexist attitudes, or unfair actions against other people or even animals. Moral outrage brings social benefits by requesting wrongdoers to be held accountable and sending a social message that such behavior is morally unacceptable. This is what I call the ‘intellectual mode’ of moral outrage, a rationalized impetus for public action; that is, a catalyst for political activism and social change. However, moral outrage in the digital age can escalate and deepen social conflict or political polarization. Viral online outrage could dehumanize those who are perceived to belong to a rival or simply different social group, transforming in online shaming and stigmatization. Many of our digital experiences take place in ambiguous, even noxious, online environments in which moral autonomy and judgment are impaired by information overload and dis/misinformation, to name just a few issues. The risk of generating corrupt practices raises the questions of how virtuous the digital expression of moral outrage is, and how agonistic is just for the sake of quarrel and virtue signaling. I dubbed this the ‘internetual mode’. To provide a tentative answer to these questions firstly we need to outline the psychological and social mechanisms of moral outrage, comprising the intuitions and emotions driving it within networks, and what the digital realm affordances add to this. Secondly, I will draw attention to the tacit moral life of (online) information. Finally, we should assess under what circumstances online moral outrage fails to advance public moral discourse and when it is morally reliable.
Philos-L „The Liverpool List” is run by the Department of Philosophy, University of Liverpool https://www.liverpool.ac.uk/philosophy/philos-l/
Messages to the list are archived at http://listserv.liv.ac.uk/archives/philos-l.html. Recent posts can also be read in a Facebook group: https://www.facebook.com/PhilosL/
Follow the list on Twitter @PhilosL. Follow the Department of Philosophy @LiverpoolPhilos

To sign off the list send a blank message to philos-l-unsubscribe-request@liverpool.ac.uk.

The Philosophy, Politics, and Economics Review: First Volume Published

The Philosophy, Politics, and Economics Review – An International Undergraduate Journal

Kellogg Center, Virginia Tech

The editorial board of The Philosophy, Politics, and Economics Review (PPER) is pleased to announce that the journal, in association with Virginia Tech Publishing, has published its first volume (2022).

PPER publishes original research in philosophy, politics, and economics (PPE) and is the first undergraduate research journal that is open to PPE students worldwide. The first volume of the journal includes contributions from PPE students at Virginia Tech and abroad.

One goal of the journal is to create a community of undergraduate students who are interested in conducting research in PPE, elevate their work, and bring them into conversation. As such, we would be grateful if you would share the volume with your students.

To read the first volume of the PPER, please follow this link.

Profesori de la Facultatea de Filosofie publică în revista de prestigiu Journal of Bioethical Inquiry

Colegii noștri de la Centrul de cercetare în etică aplicată, Cristina Voinea și Constantin Vică, alături de Tenzin Wangmo (Universitatea din Basel, Elveția), au publicat în Journal of Bioethical Inquiry un articol despre problemele persoanelor vârstnice în timpul pandemiei COVID-19. În acesta, cercetătorii arată că măsurile de lockdown și protecție, alături de generalizarea unui ageism public, au exacerbat marginalizarea persoanelor vârstnice, afectând în mod disproporționat bunăstarea acestora. Astfel statele au acum obligația de a adopta măsuri reparatorii pentru a compensa consecințele negative ale politicilor de sănătate publică COVID-19 asupra celor în etate. Aceste îndatoriri decurg dintr-o cerință etică minimală, cea a respectului față de persoane.
Articolul este online, în acces deschis și gratuit.

Decontări abonamente STB – februarie 2022

Studenții Facultății de Filosofie înmatriculați pe locuri finanțate de la bugetul de stat își pot deconta abonamentele STB (RATB) la Casieria Universității din București (Șoseaua Panduri nr. 90, sector 5).

ORAR CASIERIE  DECONTĂRI ABONAMENTE

03.02.2022, între orele 10.00 și 14.00