Universitatea din București, prin Centrul de Cercetare în Etică Aplicată (CCEA) și Institutul de Cercetări al Universității din București (ICUB), lansează seria de conferințe VIRAL-D – un demers interdisciplinar care investighează modul în care rețelele sociale și algoritmii de inteligență artificială exploatează vulnerabilitățile psihologice și sociale ale indivizilor, generând efecte profunde asupra proceselor democratice și asupra coeziunii sociale. Conferințele au loc în fiecare joi, de la ora 16.00, la Facultatea de Filosofie, Universitatea din București (amfiteatrul Mircea Florian, etaj 1, Splaiul Independenței 204). Programul detaliat poate fi consultat mai jos.

Într-o perioadă în care platformele online și algoritmii care dau prioritate conținutului viral pot amplifica indignarea morală și potența polarizarea socială, VIRAL-D își propune să identifice resurse științifice, alături de posibile soluții, pentru protejarea integrității democrației și a relevanței discursului public. Rețelele sociale și algoritmii modelează intens viața democratică, acțiunea colectivă și dezbaterea publică, iar VIRAL-D va explora complexitatea acestor fenomene, analizând modul în care vulnerabilitățile psihologice și sociale ale indivizilor sunt exploatate în mediul online și reliefând consecințele reale asupra democrației.

Proiectul reunește specialiști în etică aplicată, filosofie, științe politice, psihologie, informatică, sociologie și științele comunicării de la Universitatea din Oxford, Universitatea din Glasgow, Academia Română, Universitatea Politehnica București și, mai ales, Universitatea din București. Printre invitații săptămânali se regăsesc rectorul UB, sociologul Marian Preda, și vicepreședintele Academiei Române, filosoful și logicianul Mircea Dumitru, care va deschide seria conferințelor.

În cadrul discuțiilor VIRAL-D, participanții vor explora teme precum rolul algoritmilor utilizați de rețelele sociale în amplificarea indignării morale și a dezinformării, implicațiile propagandei computaționale asupra opiniei publice, felul în care supraîncărcarea informațională și „camerele de ecou” contribuie la fragmentarea spațiului public, la clivaje sociale și la erodarea încrederii în instituții, dar și modalitățile prin care actorii statali sau non-statali pot influența campaniile de dezinformare, prin tehnologii autoritare, de tipul platformelor sociale centralizate. De asemenea, se va discuta despre reputația expertizei științifice în dezbaterile publice, despre efectele re-oralizării digitale asupra convingerilor moral-politice și despre modul în care dinamica digitală actuală modelează procesele democratice și coeziunea socială.

Centrul de Cercetare în Etică Aplicată, parte a Facultății de Filosofie, e dedicat promovării cercetării, educației și dialogului public în domeniul eticii și filosofiei morale. Prin programele și proiectele lor – inclusiv proiectul de cinci ani, finanțat de European Research Council, avataResponsibility, și două proiecte europene Horizon, CHANGER și NIHAI, care evaluează rolul inteligenței artificiale în diverse domenii –, cercetătorii CCEA urmăresc să înțeleagă și să explice temele etice, sociale și politice ale civilizației digitale contemporane. În ultimii ani, centrul a derulat proiecte despre inteligența artificială responsabilă, etica roboților sau neuroetica tehnologiilor de ameliorare cognitivă și morală, consolidând poziția Universității din București în cercetarea etică globală. Prin seria de conferințe VIRAL-D, Universitatea din București își reafirmă angajamentul de a încuraja dezbaterea și cooperarea în înțelegerea provocărilor societății actuale, contribuind la formarea cadrului de reflecție și analiză al impactului tehnologiilor digitale asupra democrației, într-un context în care persoanele, cetățenii, dar și procesele electorale din România sunt tot mai sensibile la influențele mediului online.

Participarea este deschisă tuturor celor interesați de studiul aplicat, argumentat și științific, al impactului tehnologiilor digitale și al inteligenței artificiale asupra democrației și societății românești: studenți, cercetători, organizații neguvernamentale, jurnaliști etc. Pentru informații privind fiecare întâlnire, vă invităm să accesați săptămânal paginile de Facebook, Instagram și site-ul CCEA.

Programul conferințelor (toate încep la ora 16.00)

13.03.2025:
Mircea Dumitru (Academia Română, Vicepreședinte al Academiei Române)
Știință, adevăr, democrație. O relație tensionată?

20.03.2025:
Camil Pârvu (Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București)
Asimetrii epistemice, polarizare politică și paradoxul democratizării digitale a expertizei

27.03.2025:
Cristina Voinea (Universitatea din Oxford)
Rețelele sociale și criza morală a democrației

03.04.2025:
Bogdan Oprea (Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea din București)
Aceasta nu este manipulare! Despre tehnologiile digitale și cum au perturbat alegerile prezidențiale din 2019 și 2024

17.04.2025:
Răzvan Rughiniș (Universitatea Politehnica București)
Micro-momente, macro-efecte: temporalitățile digitale ale discursului public

08.05.2025:
Marian Preda (Facultatea de Sociologie, Rector al Universității din București)
Riscuri, inechități și clivaje în democrația de supraveghere digitală

15.05.2025:
Emilian Mihailov (Facultatea de Filosofie, Universitatea din București)
Casa cu oglinzi: cum ne distorsionează social media percepțiile despre mersul societății

29.05.2025:
Mona Simion (Universitatea din Glasgow)
Dogmatism și dezinformare

05.06.2025:
Constantin Vică & Laurențiu Gheorghe (Facultatea de Filosofie, Universitatea din București)
Hic sunt dracones: evul mediu digital și tehnologii autoritare