Facultatea de Filosofie și Catedra UNESCO participă la workshopul internațional organizat de Universitatea din Lausanne

prezentând un raport privind rolul patrimoniului cultural imaterial în consolidarea coeziunii sociale și integrarea refugiaților din Orientul Mijlociu.

Proiectul european VERIS – CIVIS Open Lab

În perioada 18–19 mai 2026, Facultatea de Filosofie a Universității din București, prin Catedra UNESCO pentru Interculturalitate, Bună Guvernanță și Dezvoltare Durabilă, este reprezentată la workshopul internațional „Workshops on the Importance of Culture and Heritage for Refugees. Resilience and Higher Education”, organizat la Universitatea din Lausanne, în cadrul proiectului european VERIS – Voices of Palmyra, CIVIS Open Lab.

Evenimentul reunește cercetători, experți internaționali și instituții academice preocupate de relația dintre patrimoniul cultural, educație, incluziune și reziliență în contexte marcate de migrație forțată, vulnerabilitate socială și provocări privind coeziunea comunitară.

Raportul „UNESCO Report on Intangible Cultural Heritage as a Tool for Social Cohesion and Integration of Middle Eastern Refugees”, elaborat de lect. univ. dr. Oana Șerban și dr. Lilian Ciachir, va fi prezentat în cadrul workshopului și explorează modul în care patrimoniul cultural imaterial poate deveni un instrument pentru consolidarea coeziunii sociale, reconstruirea sentimentului de apartenență și susținerea incluziunii refugiaților.

Pornind de la rezultatele proiectului VERIS, raportul propune o schimbare de perspectivă: de la simpla recunoaștere simbolică a patrimoniului cultural al comunităților vulnerabile către modele participative de justiție culturală, în care refugiații devin actori ai proceselor de definire, transmitere și guvernanță a patrimoniului.

Analiza evidențiază faptul că deplasarea forțată afectează nu doar securitatea materială, ci și memoria colectivă, practicile culturale și continuitatea identitară a comunităților. În acest context, patrimoniul cultural imaterial — tradiții, ritualuri, narațiuni și forme de expresie — poate contribui la reconstruirea rezilienței, consolidarea apartenenței sociale și dezvoltarea unor mecanisme sustenabile de incluziune.

Participarea la workshopurile de la Lausanne se înscrie într-un demers mai amplu de cercetare și cooperare internațională dezvoltat în cadrul proiectului VERIS – Voices of Palmyra, orientat către explorarea relației dintre patrimoniul cultural, memorie, reziliență și incluziunea comunităților afectate de deplasare forțată.

În continuarea acestor activități, în cursul lunii iunie urmează să fie publicat volumul-album Imagining Homeland: Palmyra’s (In)Tangible Heritage and the Voices of Displacement, co-editat de lect. univ. dr. Oana Șerban și prof. univ. dr. Patrick M. Michel (Universitatea din Lausanne). Lucrarea documentează dimensiunea practică și participativă a cercetării desfășurate sub egida proiectului VERIS, reunind reflecții asupra patrimoniului cultural, memoriei, experiențelor de deplasare și mecanismelor de reziliență dezvoltate în comunități vulnerabile. Volumul evidențiază modul în care patrimoniul material și imaterial poate deveni spațiu de reconectare, apartenență și reconstrucție simbolică pentru persoanele afectate de migrație forțată. Cartea, semnată de Patrick M. Michel și Oana Șerban, apare la Editura Universității din București și documentează vocile deplasării și patrimoniul (in)tangibil al Palmirei.

Participarea Universității din București reflectă angajamentul instituțional pentru dialog intercultural, cooperare academică internațională și cercetare cu impact social, în acord cu valorile promovate de UNESCO și cu obiectivele alianței europene CIVIS – Europe’s Civic University Alliance.

Prin implicarea în inițiative internaționale dedicate patrimoniului cultural și incluziunii, precum și prin dezvoltarea unor rezultate academice și editoriale asociate proiectului VERIS, Facultatea de Filosofie și Catedra UNESCO își reafirmă preocuparea pentru promovarea dialogului intercultural, a rezilienței și a demnității umane în contexte globale complexe.