Miercuri 15 februarie 2017, ora 9.00, Laurențiu GHEORGHE este invitatul Mariei BALABAȘ în cadrul emisiunii Dimineață Crossover la Radio România Cultural.
Tema emisiunii este Ce înseamnă indecenţa pentru societatea modernă?
Pentru mai multe detalii accesați http://radioromaniacultural.
Continuăm, într-o a doua ediție a serialului radiofonic dedicat celor mai insolite explorări filosofice actuale, dezbaterea cu filosoful și profesorul universitar Constantin Stoenescu pe marile capitole de cercetare în domeniul eticii mediului.
Și în această săptămână vom tematiza conținutul cărții Etica mediului. Argumente rezonabile și întâmpinări critice, apărută de curând la Editura Institutul European din Iași, o lucrare de avangardă ce argumentează, în esență, că sub presiunea marilor dezechilibre provocate de activitatea omului în natură și în habitatele de viață ale animalelor, noi ar trebuie să lărgim sfera moralității dincolo de comunitatea umană.
Dacă vinerea trecută am fixat cadrele teoretice și metodele pe care le-a decupat „etica mediului”, în aria cercetărilor filosofice specializate, în întâlnirea noastră pe calea undelor din 27 ian. 2017, vom discuta despre marile modele de gândire etică, mai vechi sau mai noi, ce pot fi aplicate interacțiunilor noastre omenești cu entități non-umane.
Între altele, vom avea în vedere etica bazată pe datorii și obligații – datorii față de formele de viață, datorii față de speciile aflate în pericol, datorii față de ecosisteme, datorii față de peisaje, datori față de resurse –, etica grijii ori etica virtuții etc. pentru a răspunde la o întrebare elementară: în ce măsură tradiția noastră de gândire etică ne poate oferi soluții la marile amenințări și posibile catastrofe ecologice generate de raporturile conflictuale dintre om și natură?
Vă așteptăm, așadar, vineri 27 ian. 2017, la ora 21.10, pe lungimile de undă ale RRC, emisiunea Izvoare de filosofie, la cea de-a doua întâlnire cu dl prof. Constantin Stoenescu.
Etica mediului Către un nou domeniu de expertiză filosofică
Invitat: prof. univ. dr. Constantin Stoenescu, Directorul Departamentului de Filosofie Teoretică, Facultatea de Filosofie a Universității din București
Explorările reflexive pe care le propun unii dintre filosofii actuali contrazic convingerea larg răspândită după care filosofia este o activitate de bibliotecă, iar profesioniștii acestui domeniu nu fac altceva doar exegeze din „fotoliu”, adică produc texte noi, prin metoda compilării, după texte mai vechi care au vagi legături cu practicile curente ale vieții noastre actuale.
Vom argumenta, în trei ediții succesive ale emisiunii, că filosofia nu este doar exegeză, ci și o practică de cercetare similară cercetării științifice care explorează noi arii tematice, răspunzând astfel la o serie de probleme concrete generate de viața și traiul nostru în societatea globală.
Pretextul de a programa o astfel de dezbatere ne-a fost oferit de recenta lucrare a cunoscutului filosof și profesor universitar Contantin Stoenescu, Directorul Departamentului de Filosofie Teoretică a Facultății de Filosofie, aparținând Universității din București, Etica mediului. Argumente rezonabile și întâmpinări critice, Iași, Institutul European, 2016, o lucrare de avangardă ce argumentează, în esență, că sub presiunea marilor dezechilibre provocate de activitatea omului în natură și în habitatele de viață ale animalelor, noi ar trebuie să lărgim sfera moralității dincolo de comunitatea umană. Mai precis, etica trebuie să-și lărgescă cercetările, argumentează prof. Stoenescu, dincolo de analiza tradițională a comportamentului moral, a corectitudinii și a sistemului de obligații pe care le are orice om față de semenii săi, incluzând atât formele de viață animală, cât și ecosistemele complexe care definesc mediul natural.
Ei bine, despre reorientarea eticii tradiționale – care s-a focalizat în investigațiile sale filosofice doar pe cercetarea ethos-ului uman – către analize care să cuprindă și entități non-umane, animale, forme de viață organice și anorganice etc. vom vorbi în primul episod al dezbaterii, interogându-ne asupra statutului științific și filosofic al eticii mediului.
În ce constă noutatea acestei arii de reflecție filosofică? Care sunt precursorii acestui domeniu de cercetare avangardistă: oamenii de știință, filosofii, biologii cu convingeri ecologiste? Etica mediului, prin lărgirea ideii de sferă a moralității de la om la alte entități non-umane, înlocuiește reflecția etică tradițională? Ce forțe academice și universitare de cercetare internaționale sunt prezente în etica mediului? Care este agenda dezbaterilor și în ce măsură acestea sunt cunoscute în spațiul public?
Acestea sunt principalele întrebări în jurul cărora se va concentra prima dezbatere din ciclul radiofonic de trei emisiuni dedicate eticii mediului.
De subliniat, fapt neîntâmplător, cum veți remarca urmărind emisiunile dedicate explorărilor filosofice în etica mediului, că invitatul nostru, dl prof. Constantin Stoenescu a întreprins, timp de peste un deceniu, nu doar cercetări bibliografice în vasta literatură a domeniului, ci și ample călătorii în diverse zone ale globului pământesc, de la Capul Nord și zona de dincolo de Cercul Polar, Laponia, Islanda, până în Singapore, Malaezia, Tunisia, insulele Seychelles, Iran, Bolivia, Chile etc., pentru a vedea cu proprii săi ochi „starea” planetei noastre.
Vă așteptăm, așadar, vineri 20 ian. 2017, la ora 21.10, pe lungimile de undă ale RRC, emisiunea Izvoare de filosofie, la întâlnirea cu dl prof. Constantin Stoenescu.
Vineri, 16 decembrie 2016, au fost decernate Premiile Academiei Române pe anul 2014, în cadrul unei ceremonii care a avut loc în Aula Academiei Române.
Premiile Academiei Române sunt acordate în fiecare an pentru contribuţii deosebite în domenii ştiinţifice şi de cultură, pentru întreaga carieră sau pentru lucrări excepţionale.
La secţiunea Filosofie, teologie, psihologie şi pedagogie, Premiul „Ion Petrovici” a fost conferit colegului nostru, prof. univ. dr. Savu TOTU, directorul Departamentului de Filosofie Practică și Istoria Filosofiei, pentru volumul Filosofie şi creştinism. Dimensiuni filosofice şi teologice.
Surse:
– http://www.acad.ro/premiileAR/liste/2014.pdf
– http://infoub.unibuc.ro/2017/01/profesori-ai-universitatii-din-bucuresti-premiati-de-academia-romana
Mecanismele de funcționare a democrației, ca formă de organizare reală a vieții noastre individuale și colective se dovedesc atât de variate, așa cum profetic s-a exprimat chiar Alexis de Tocqueville, încât nici instrumentele riguroase ale expertizei științifice nu pot decela un modelul ideal ce ar putea fi aplicat cu succes oriunde și oricând.
Cazul României și, desigur, al tărilor din Estul Europei, foste comuniste, care au optat în anii ”90 ai secolului trecut pentru democrația parlamentară, ilustrează din plin această observație cu caracter general. Căci, tranziția de la comunism către o societate liberă nu s-a putut realiza prin aplicarea mecanică a unor presupuse „instrucțiuni de folosire a democrației”, ci prin apelul la tot felul de strategii probabilistice de tipul încercare-eroare.
Care a fost drumul spre democrație pe care l-au parcurs, pe cont propriu, țările foste comuniste în frunte cu România? Pentru ce a fost dorită democrația în această parte a lumii? Cumva pentru redobândirea libertății și a demnității pe care comunismul le-a reprimat sau pentru a atinge un nivel de bunăstare similar țărilor cu democrații consolidate? A fost preferată democrația pentru răul pe care-l împiedică, cum spunea Churchill, sau pentru aspirația unei vieți mai bune ce-și are izvorul în proprietatea privată și în economia concurențială, de piață? Ce tipuri de dileme și paradoxuri ale democrației au scos la iveală experiența țărilor care se află și astăzi pe drumul tranziției de la „socialismul real” la valorile „clasice” ale democrației? Care sunt sistemele de obligații ale cetățeanului liber și costurile care „vin la pachet” cu organizarea instituțională a democrației?
Acestea sunt întrebările la care va încerca să răspundă ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie, întrebări sugerate de conținutul unei lucrări de excepție, semnată de dna Dorina Pătrunsu, lector. univ. dr. de la Facultatea de filozofie a Universității din București, ce sintetizează o serie de explorări filosofice în universul instituțiilor politice care susțin, din interior, organizarea democratică a societăților foste comuniste.
Sursa: http://izvoaredefilosofie.blogspot.ro/2016/12/editia-din-16-dec-2016-intre-bunastare.html
Anul filosofic 2016 a fost marcat, fără îndoială, de sărbătorirea celor 2400 de ani de la nașterea lui Aristotel. Celebrarea a început în vara acestui an odată cu desfășurarea între 9-15 iulie 2016, la Atena, a lucrărilor Congresului Mondial de Filosofie și a continuat apoi cu organizarea de congrese și conferințe exploratorii în mari universități ale lumii, semn că gândirea lui Aristotel este vie și răspunde multiplelor provocări intelectuale ale lumii contemporane.
( A se vedea, http://aristotleworldcongress2016.web.auth.gr/?q=en).
Ei bine, în acest context de explorări filosofice profesionale se înscrie și Conferința internațională „Aristotel 2400”, organizată în perioada 25-26 nov 2016 de Facultatea de Filosofie a Universității din București, eveniment ce ne propune, consultând agenda tematică, o perspectivă interdisciplinară de analiză a gândirii aristotelice. (A se vedea, http://filosofie.unibuc.ro/conference-2400-aristotle/).
Cum gândește Aristotel și care sunt temele de reflecție care îl pun în contact cu gândirea filosofică contemporană? Cât de selectivă este lectura operei aristotelice întreprinsă de filosofii zilelor noastre? Cum a fost receptată gândirea aristotelică în filosofia românească de-a lungul timpului? În final, care ar fi beneficiile intelectuale și sufletești pe care le-am putea dobândi printr-o lectură de plăcere, liberă și „neprofesională”, a operei aristotelice?
Acestea sunt întrebările principale care vor coagula dezbaterea din această săptămână, pe care o realizăm cu dl prof. univ. dr. Viorel Cernica.
Vă așteptăm, ca de obicei, să ne urmăriți pe lungimile de undă ale RRC între orele 21.15-22.00.
Sursa: http://izvoaredefilosofie.blogspot.ro/2016/11/izvoare-de-filosofie-editia-din-25-nov.html