Izvoare de filosofie: Ediția din 9 iunie 2016, Între ieri și azi. Explorări filosofice și estetice ale lumii artei

de Lilian Ciachir | iun. 8, 2017 | Anunturi, mass-media

Organizarea de către Facultatea de filosofie a Universității din București a celei de-a V-a ediții a Conferinței Naționale de Estetică şi Filosofia Artei „Ion Ianoși” se poate constitui, într-un bun prilej de reflecție asupra felului în care se realizează, cu eforturi remarcabile și, din păcate, prea puțin cunoscute publicului cultivat, dialogul filosofic dintre tradiția de cercetare românească în domeniul esteticii și actualele programe de explorare filosofică și interdisciplinară a fenomenului artistic contemporan. A se vedea, http://filosofie.unibuc.ro/2017/05/16/conferinta-nationala-de-estetica-si-filosofia-artei-ion-ianosi-sublimul-in-cultura/

Plasată sub semnul sublimului, „cea mai etică dintre calitățile estetice ale omului”, cum se exprima regretatul estetician Ion Ianoși într-o lucrare de referință, Estetica din 1975, această ediție împlinește tematic eforturile anterioare de scrutare a unor variate direcții de explorare a lumii artei, ce depășesc cu mult interesul restrâns al specialiștilor. Iată, spre ilustrare, tematicile celor patru ediții anterioare ale Conferinței…în 2013 – Idei filosofice în arta Europeană modernă și contemporană (1850-2000), în 2014 – Arta ca Experiență și Experiența ca artă, în 2015 – Jocul în gândirea estetică și arta contemporană, în 2016 – Categoria noului. Impactul asupra artei și gândirii estetice în secolul XX.

Prin urmare, vocația esteticii de a oferi instrumente conceptuale de înțelegere și orientare intelectuală în lumea  deconcertantă a creației și practicilor artistice, ideal de cunoaștere promovat asiduu de Ion Ianoși, se află și astăzi în prim planul dialogului între generațiile de filosofi, care explorează misterul artei și potențialul de bucurie al ființei noastre omenești.

Cum se realizează în mod concret, pentru a folosi cuvintele lui Richard Rorty, acest model conversațional de analize filosofice în lumea artei?

În jurul acestei întrebări se va concentra dezbaterea din această săptămână a Izvoarelor de filosofie.

Ne bucurăm de prezența în studio a dnei prof. univ. dr. Mihaela Pop și a dnei Camelia  Oana Șerban, drd. în filosofie și cercetător științific la Centrul de cercetare a istoriei ideilor filosofice, din inițiativa cărora, an de an, se realizează într-o impresionantă participare națională, dialogul dintre generații în estetică românească actuală.

Va așteptăm vineri, 9 iunie 2017, între orele 21.10-22.00 pe lungimile de undă ale RRC.

Sursa: http://izvoaredefilosofie.blogspot.ro/2017/06/editia-din-9-iunie-2016-intre-ieri-si.html

Izvoare de filosofie, Ediția din 12 mai 2017, Înapoi la Kant! Sensuri ale eticii datoriei în era globalizării lumii

de Lilian Ciachir | mai 10, 2017 | Anunturi, mass-media

Într-o epocă a „amurgului datoriei” și a „sfârșitului moralei”, pentru a folosi expresiile șocante ale lui Gilles Lipovetsky, preocupările noastre cotidiene de a determina ce este corect și incorect în acțiunile proprii și, mai ales, ale semenilor noștri a devenit, sub presiunea multiplelor fațete contradictorii ale vieții private și publice, tot mai acută.
Astfel, manifestările protestatare, „de stradă”, devenite tipice pentru țările democratice de pretutindeni și coagulate în jurul unor valori morale de cinste, corectitudine, egalitatea de șanse, de virtuți civice și personale etc., ne constrâng să acceptăm că lumea noastră nu aleargă doar după valorile narcisiste ale individului subjugat plăcerilor de tot felul, ci devine tot mai atentă la obligații etice și datorii morale.
Simplu spus, se pare că în noua eră a eticii minimaliste, fundată pe libertăți și alegeri individuale neîngrădite etic, ci doar juridic, în conștiința multora dintre noi s-a activat „vechea etică”, iluministă, etica rațiunii, a datoriei și a obligațiilor morale universale.
Prin urmare, dilemele morale actuale generate de incapacitatea noastră de a determina ce este corect și incorect în acțiunile noastre individuale și colective, solicită din nou – pentru a câta oară? – intervenția lui Kant și eticii sale deontologice.
Este ceea ce vom face și noi în ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie care își propune să răspundă la o întrebare simplă și complicată în același timp: ce sens mai are gândirea morală a lui Kant, fundată pe principii morale universale, în lumea noastră postmodernă a eticii minimaliste, dominată de relativism și acțiuni ale bunului plac individual?
Pretextul acestei dezbateri ne-a fost oferit de lucrarea recentă a lui Emilian Mihailov, Arhitectonica moralității, apărută la Editura Paralela 45, o lucrare ce explorează, după parcurgerea unei bibliografii „la zi”, actualitatea filosofiei morale a lui Kant.
Specializat în diverse arii de cercetare ale eticii aplicate și bun cunoscător al filosofiei morale de expresie analitică, Emilian Mihailov este implicat într-o serie de parteneriate de cercetare și proiecte exploratorii cu universităţi şi centre de cercetare precum, Oxford Uehiro Centre for Practical Ethics ori Institute of Biomedical Ethics din Basel. Domnia sa este cadru didactic la Facultatea de filozofie a Universității din București și, deopotrivă, Director executiv al Centrului de Cercetare în Etica Aplicată aparținând aceleași instituții.
Vă aștept, așadar, la o nouă întâlnire pe calea undelor vineri, 12 mai, între orele 21.20-22.00.

Sursa: http://izvoaredefilosofie.blogspot.ro/2017/05/izvoare-de-filosofie-editia-din-12-mai.html

Izvoare de filosofie: Ediția din 7 aprilie 2017, Între filosofia limbajului și filosofia matematicii. Gottlob Frege – fondator al gândirii analitice

de Lilian Ciachir | apr. 6, 2017 | Anunturi, mass-media

Ediția din 7 aprilie 2017, Între filosofia limbajului și filosofia matematicii. Gottlob Frege – fondator al gândirii analitice

Dialogul dintre filosofie și matematică pare a fi o constantă a gândirii europene încă din momentul ei inaugural, grecesc. Să ne reamintim, spre pildă, de Pitagora și de opțiunea sa de a filosofia chiar în limbajul matematicii, sau de Platon, el însuși pasionat de cifre și numere, care permitea accesul la cursurile predate în „Academie”, doar celor care știau deja geometrie.

Simplificând lucrurile, dialogul dintre cele două preocupări distincte ale minții a fost stimulat atât de filosofi, cât și de matematicieni.

Pe de o parte, simplitatea, rigoare, precizia și exactitatea matematicii i-au impresionat atât de mult pe filosofi, încât nu puțini dintre ei au dorit să importe „spiritul geometric” în filozofie. Cazurile lui Descartes ori Leibniz sunt exemple notorii în acest sens.

Pe de altă parte, matematicienii înșiși, din nevoia de a rezolva unele probleme de interpretare a limbajului matematicii, au apelat la filozofie, devenind, poate fără voia lor, filosofi.

Ilustrarea genială a unei astfel de metamorfoze o găsim exemplar în opera lui Gottlob Frege (1848-1925) gânditorul, care a argumentat că între matematică și filozofie există mai mult decât dialog, chiar o afinitate structurală. Simplu spus, matematicienii trebuie să-și fundamenteze filosofic limbajul cu care operează, în vreme ce filosofia trebuie să devină, la rândul ei, riguroasă și reflexivă față de propriul sau limbaj conceptual.

„Ce sunt numerele”? „Ce este adevărul aritmetic”? Iată două dintre întrebările pe care Frege le punea în lucrarea sa din 1844, Bazele aritmeticii, întrebări susceptibile de a primi un răspuns doar dacă matematica și filosofia „lucrează” împreună. Prin urmare, dincolo de preferințele și deciziile arbitrare ale unui filosof sau ale altuia, anumite tipuri de probleme și interogații nu pot primi răspunsuri verosimile, decât dacă matematica și filozofia fac parte dintr-un întreg cognitiv comun.

Cum a realizat Frege această unificare între matematică și filozofie, devenind astfel, nu numai fondatorul unor noi domenii de cercetare, cum ar fi filosofia matematicii sau filosofia limbajului, ci chiar întemeietorul unui nou stil de practică filosofică ajuns astăzi planetar: filosofia analitică?

În jurul acestei întrebări vom organiza, într-o încercare de profil de personalitate Gottlob Frege, dezbaterea din această săptămână, Companionul nostru de dialog va fi dl conf. univ. dr. Sorin Costreie, Prorector al Universității din București, unul dintre  bunii cunoscători ai filosofiei lui Frege atât la noi, cât și în diverse cercuri de profesioniști din străinătate. Beneficiar al unor burse de studiu și de cercetare ȋn Italia, Spania, Germania, Canada şi SUA, dl Sorin Costreie predă, la Facultatea de filozofie, între altele, filosofia matematicii și filosofia limbajului, iar de curând a publicat la Editura Universității din București, Șase studii fregeene, volum la care vom face dese referințe.

Vă astept, ca de obicei, vineri, 7 aprilie 2017, intre orele 21.10-22.00 pe lungimile de undă ale Radio România Cultural.