de Lilian Ciachir | mart. 21, 2017 | Anunturi, Conferinte, mass-media
(Club A, miercuri 22 martie 2017, orele 19.00-21.30)
Una dintre personalităţile româneşti de vîrf ale ştiinţelor socio-umane, profesor al Universităţii din Bucureşti, Vasile Morar a împlinit către sfîrşitul anului trecut 70 de ani (s-a născut pe 19 noiembrie, la Dîrlos, lîngă Mediaş, în Judeţul Sibiu). Filozof prin formaţie şi păstrînd în permanenţă istoria gîndirii conceptuale universale ca plan de referinţă, el s-a specializat – ca puţini alţii, nu doar la noi! – ca etician şi estetician, cercetările şi reflecţiile sale avansînd pînă către subdomenii rar vizitate filozofic, dar atît de importante social, precum etica politică ori cea a afacerilor, etica şi antropologia violenţei etc. în perspectivă estetică, profesorul Vasile Morar a susţinut cursuri pe întregul „front” al învăţămîntului academic de vocaţie artistică: la Universitatea din Bucureşti, la Litere, Limbi străine, Filozofie şi unde a mai fost nevoie de specializările sale, dar şi la Arte vizuale ori la Teatru şi Cinematografie. Despre destinul său de intelectual-filozof-etician-estetician va fi vorba la Cafeneaua critică.
Protagonist: fireşte, profesorul Vasile Morar!
Amfitrion: Ion Bogdan Lefter.
Cafeneaua critică este un proiect de dezbateri culturale pe teme de actualitate. Prima serie s-a desfăşurat în anii 1990, la Cafeneaua Facultăţii de Litere a Universităţii Bucureşti. Seria a doua a debutat în noiembrie 2008 la Clubul TSC şi a continuat la Clubul A, la Club Control şi, din toamna lui 2011, din nou la Club A. În stagiunea 2016-2017 întîlnirile Cafenelei critice au loc miercurea seara.*
Cafeneaua critică
Miercuri 22 martie 2017
Club A
Bucureşti, Str. Blănari Nr. 14 (între Universitate şi Piaţa Unirii, vizavi de Sfîntul Gheorghe)
Contact: 0737-210.978 (Paul Radu)
www.cluba.ro
* Carmen Voicu, 2008 graduate (in Adevărul, 24 September 2010)”]Invitaţii „stagiunii” 2016-2017 şi participanţii la discuţii: Raluca Ciută, Roxana Bedrule, Andra Stoica (ArCuB), Svetlana Cârstean, Teodor Frolu (membri Curatorium Bucureşti 2021), Trevor Davis (consultant internaţional Bucureşti 2021) şi Claude Karnoouh, Radu Pitiş (despre Bucureşti 2021. Oraşul in–vizibil, proiect participant la competiţia pentru desemnarea Capitalei Culturale Europene 2021) (ediţia a 195-a); Alexa Visarion şi Vlad A. Arghir, Ştefan Firică, Mircea Florian, Mircea M. Ionescu, Alina-Gabriela Mihalache, Horea Murgu (despre FNT 2016; invitat special: Alexa Visarion) (ediţia a 196-a); Mihai Moraru şi Mircea Anghelescu, Iulian Băicuş, Cristina Bogdan, Nicolae Constantinescu, Cristina Dima, Adriana Iancu, Olga Jora, Nicolae Mecu, Cristian Moroianu, Oana Tinca (Mihai Moraru – 70) (ediţia a 197-a); Maria Manolescu & Romelo Pervolovici = Grupul 2META şi Iulian Băicuş, Gheorghe Constantin, Andreea Drăghicescu, Adrian Drăgoi, Radu Pervolovici, Izabela Renţea, Matei Stîrcea-Crăciun (ediţia a 198-a); William Totok, Elena-Irina Macovei şi Gabriel Andreescu, Sorin Antohi, Claude Karnoouh ş.a. (despre rezistenţa armată anticomunistă, din perspectivă critică) (ediţia a 199-a); Emil Constantinescu şi Ticu Alexe, Bebe Astur, Sorin Dimitriu, Ovidiu Enculescu, Ioan Iacob, Marius Oprea ş.a. (ediţia a 200-a); Petru Lucaci şi Magda Cârneci, Adrian Guţă, Gabriela Mateescu, Mihaela Miroiu (Petru Lucaci – 60, la Victoria Art Center, în expoziţia sa Depozit) (ediţia a 201-a); Călin Irimescu, Virgil Ruta, Mihai Ionescu, Mircea Florian, Florin Silviu Ursulescu, Doru Ionescu şi Gheorghe Constantin, Paul Grecu, Costin Petrescu, Olga Pop, Romeo Pop (Club A la 48 de ani) (ediţia a 202-a); Cătălin D. Constantin şi Dan Lăcătuş, Adriana Moca (din echipa de proiect), precum şi Iulian Băicuş, Cristina Bogdan, Dragoş Bogdan, Nicolae Constantinescu, Alexandru Dumitriu (ediţia a 203-a) (despre proiectul lui Cătălin D. Constantin Piaţa, loc simbolic al oraşului, inclusiv… reţinerea sa de către Poliţia Română!).
de Lilian Ciachir | feb. 14, 2017 | Anunturi, mass-media
Miercuri 15 februarie 2017, ora 9.00, Laurențiu GHEORGHE este invitatul Mariei BALABAȘ în cadrul emisiunii Dimineață Crossover la Radio România Cultural.
Tema emisiunii este Ce înseamnă indecenţa pentru societatea modernă?
Pentru mai multe detalii accesați http://radioromaniacultural.ro/dimineata-crossover-ce-inseamna-indecenta-pentru-societatea-moderna/
de Lilian Ciachir | ian. 27, 2017 | Anunturi, mass-media
Continuăm, într-o a doua ediție a serialului radiofonic dedicat celor mai insolite explorări filosofice actuale, dezbaterea cu filosoful și profesorul universitar Constantin Stoenescu pe marile capitole de cercetare în domeniul eticii mediului.
Și în această săptămână vom tematiza conținutul cărții Etica mediului. Argumente rezonabile și întâmpinări critice, apărută de curând la Editura Institutul European din Iași, o lucrare de avangardă ce argumentează, în esență, că sub presiunea marilor dezechilibre provocate de activitatea omului în natură și în habitatele de viață ale animalelor, noi ar trebuie să lărgim sfera moralității dincolo de comunitatea umană.
Dacă vinerea trecută am fixat cadrele teoretice și metodele pe care le-a decupat „etica mediului”, în aria cercetărilor filosofice specializate, în întâlnirea noastră pe calea undelor din 27 ian. 2017, vom discuta despre marile modele de gândire etică, mai vechi sau mai noi, ce pot fi aplicate interacțiunilor noastre omenești cu entități non-umane.
Între altele, vom avea în vedere etica bazată pe datorii și obligații – datorii față de formele de viață, datorii față de speciile aflate în pericol, datorii față de ecosisteme, datorii față de peisaje, datori față de resurse –, etica grijii ori etica virtuții etc. pentru a răspunde la o întrebare elementară: în ce măsură tradiția noastră de gândire etică ne poate oferi soluții la marile amenințări și posibile catastrofe ecologice generate de raporturile conflictuale dintre om și natură?
Vă așteptăm, așadar, vineri 27 ian. 2017, la ora 21.10, pe lungimile de undă ale RRC, emisiunea Izvoare de filosofie, la cea de-a doua întâlnire cu dl prof. Constantin Stoenescu.
Sursa: http://izvoaredefilosofie.blogspot.ro/
de Lilian Ciachir | ian. 20, 2017 | Anunturi, mass-media
Etica mediului Către un nou domeniu de expertiză filosofică
Invitat: prof. univ. dr. Constantin Stoenescu, Directorul Departamentului de Filosofie Teoretică, Facultatea de Filosofie a Universității din București
Explorările reflexive pe care le propun unii dintre filosofii actuali contrazic convingerea larg răspândită după care filosofia este o activitate de bibliotecă, iar profesioniștii acestui domeniu nu fac altceva doar exegeze din „fotoliu”, adică produc texte noi, prin metoda compilării, după texte mai vechi care au vagi legături cu practicile curente ale vieții noastre actuale.
Vom argumenta, în trei ediții succesive ale emisiunii, că filosofia nu este doar exegeză, ci și o practică de cercetare similară cercetării științifice care explorează noi arii tematice, răspunzând astfel la o serie de probleme concrete generate de viața și traiul nostru în societatea globală.
Pretextul de a programa o astfel de dezbatere ne-a fost oferit de recenta lucrare a cunoscutului filosof și profesor universitar Contantin Stoenescu, Directorul Departamentului de Filosofie Teoretică a Facultății de Filosofie, aparținând Universității din București, Etica mediului. Argumente rezonabile și întâmpinări critice, Iași, Institutul European, 2016, o lucrare de avangardă ce argumentează, în esență, că sub presiunea marilor dezechilibre provocate de activitatea omului în natură și în habitatele de viață ale animalelor, noi ar trebuie să lărgim sfera moralității dincolo de comunitatea umană. Mai precis, etica trebuie să-și lărgescă cercetările, argumentează prof. Stoenescu, dincolo de analiza tradițională a comportamentului moral, a corectitudinii și a sistemului de obligații pe care le are orice om față de semenii săi, incluzând atât formele de viață animală, cât și ecosistemele complexe care definesc mediul natural.
Ei bine, despre reorientarea eticii tradiționale – care s-a focalizat în investigațiile sale filosofice doar pe cercetarea ethos-ului uman – către analize care să cuprindă și entități non-umane, animale, forme de viață organice și anorganice etc. vom vorbi în primul episod al dezbaterii, interogându-ne asupra statutului științific și filosofic al eticii mediului.
În ce constă noutatea acestei arii de reflecție filosofică? Care sunt precursorii acestui domeniu de cercetare avangardistă: oamenii de știință, filosofii, biologii cu convingeri ecologiste? Etica mediului, prin lărgirea ideii de sferă a moralității de la om la alte entități non-umane, înlocuiește reflecția etică tradițională? Ce forțe academice și universitare de cercetare internaționale sunt prezente în etica mediului? Care este agenda dezbaterilor și în ce măsură acestea sunt cunoscute în spațiul public?
Acestea sunt principalele întrebări în jurul cărora se va concentra prima dezbatere din ciclul radiofonic de trei emisiuni dedicate eticii mediului.
De subliniat, fapt neîntâmplător, cum veți remarca urmărind emisiunile dedicate explorărilor filosofice în etica mediului, că invitatul nostru, dl prof. Constantin Stoenescu a întreprins, timp de peste un deceniu, nu doar cercetări bibliografice în vasta literatură a domeniului, ci și ample călătorii în diverse zone ale globului pământesc, de la Capul Nord și zona de dincolo de Cercul Polar, Laponia, Islanda, până în Singapore, Malaezia, Tunisia, insulele Seychelles, Iran, Bolivia, Chile etc., pentru a vedea cu proprii săi ochi „starea” planetei noastre.
Vă așteptăm, așadar, vineri 20 ian. 2017, la ora 21.10, pe lungimile de undă ale RRC, emisiunea Izvoare de filosofie, la întâlnirea cu dl prof. Constantin Stoenescu.
Sursa: http://radioromaniacultural.ro/azi-la-radio-romania-cultural-idei-in-nocturna-izvoare-de-filosofie-6/
de Lilian Ciachir | ian. 18, 2017 | Anunturi, mass-media
Vineri, 16 decembrie 2016, au fost decernate Premiile Academiei Române pe anul 2014, în cadrul unei ceremonii care a avut loc în Aula Academiei Române.
Premiile Academiei Române sunt acordate în fiecare an pentru contribuţii deosebite în domenii ştiinţifice şi de cultură, pentru întreaga carieră sau pentru lucrări excepţionale.
La secţiunea Filosofie, teologie, psihologie şi pedagogie, Premiul „Ion Petrovici” a fost conferit colegului nostru, prof. univ. dr. Savu TOTU, directorul Departamentului de Filosofie Practică și Istoria Filosofiei, pentru volumul Filosofie şi creştinism. Dimensiuni filosofice şi teologice.
Surse:
– http://www.acad.ro/premiileAR/liste/2014.pdf
– http://infoub.unibuc.ro/2017/01/profesori-ai-universitatii-din-bucuresti-premiati-de-academia-romana
de Lilian Ciachir | dec. 15, 2016 | Anunturi, mass-media
Ediția din 16 dec. 2016 Între bunăstare și libertate. Explorări filosofice în lumea instituțiilor democrației
Mecanismele de funcționare a democrației, ca formă de organizare reală a vieții noastre individuale și colective se dovedesc atât de variate, așa cum profetic s-a exprimat chiar Alexis de Tocqueville, încât nici instrumentele riguroase ale expertizei științifice nu pot decela un modelul ideal ce ar putea fi aplicat cu succes oriunde și oricând.
Cazul României și, desigur, al tărilor din Estul Europei, foste comuniste, care au optat în anii ”90 ai secolului trecut pentru democrația parlamentară, ilustrează din plin această observație cu caracter general. Căci, tranziția de la comunism către o societate liberă nu s-a putut realiza prin aplicarea mecanică a unor presupuse „instrucțiuni de folosire a democrației”, ci prin apelul la tot felul de strategii probabilistice de tipul încercare-eroare.
Care a fost drumul spre democrație pe care l-au parcurs, pe cont propriu, țările foste comuniste în frunte cu România? Pentru ce a fost dorită democrația în această parte a lumii? Cumva pentru redobândirea libertății și a demnității pe care comunismul le-a reprimat sau pentru a atinge un nivel de bunăstare similar țărilor cu democrații consolidate? A fost preferată democrația pentru răul pe care-l împiedică, cum spunea Churchill, sau pentru aspirația unei vieți mai bune ce-și are izvorul în proprietatea privată și în economia concurențială, de piață? Ce tipuri de dileme și paradoxuri ale democrației au scos la iveală experiența țărilor care se află și astăzi pe drumul tranziției de la „socialismul real” la valorile „clasice” ale democrației? Care sunt sistemele de obligații ale cetățeanului liber și costurile care „vin la pachet” cu organizarea instituțională a democrației?
Acestea sunt întrebările la care va încerca să răspundă ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie, întrebări sugerate de conținutul unei lucrări de excepție, semnată de dna Dorina Pătrunsu, lector. univ. dr. de la Facultatea de filozofie a Universității din București, ce sintetizează o serie de explorări filosofice în universul instituțiilor politice care susțin, din interior, organizarea democratică a societăților foste comuniste.
Sursa: http://izvoaredefilosofie.blogspot.ro/2016/12/editia-din-16-dec-2016-intre-bunastare.html
