Conferențiar: Lector dr. ALINA NOVEANU (Universitatea „Babeș-Bolyai”)

Tema: Celălalt început al lui Heidegger. O introducere în filosofia târzie

„Ce fac? Întotdeauna același lucru.” Această afirmație a lui Heidegger (scrisoare adresată Hannei Arendt, 10 octombrie 1954) pare să redea esențialul demersului său filosofic. ‚Același lucru’ despre care Heidegger nu încetează a pune întrebări este ființa. Descoperită cu ocazia unor lecturi timpurii, între care un rol major îi va reveni disertației lui Brentano, ființa devine miza și centrul unei filosofii care va cunoaște, firește, o serie de transformări. Cea mai importantă dintre acestea este cunoscută ca așa-numita Kehre, turnura. Departe însă de a rămâne un moment singular, aceasta poate fi privită și ca o mișcare continuă a gândirii heideggeriene: dinspre fenomenologie înspre hermeneutică, dinspre hermeneutică spre sigetică. Sau dinspre filosofie spre poezie. Partenerii priviliegiați în exercițiul gândirii, Aristotel și Kant, sunt înlocuiți de Hölderlin și de presocratici. Întrebarea privitoare la sensul ființei lasă loc întrebării asupra adevărului acesteia, adevărul trimite la rândul sau către un loc, Ortschaft, iar Heidegger va vorbi despre o topologie a ființei, Topologie des Seyns. Paralel acestor reorientări, în receptarea filosofiei heideggeriene se va contura profilul unui prim Heidegger – cel al celebrelor cursuri despre Aristotel, autor al celebrei Ființă și timp și rival declarat al neokantianismului – și al unui Heidegger al scrierilor târzii, care gravitează în jurul unor termeni dificili ca Seinsgeschichte, Ereignis, Geviert și Ge-stell. Se mai poate vorbi despre ‚același lucru’, în condițiile în care discursul lui Heidegger „de după turnură” se va modifica fundamental? Susținerea unei continuități a demersului heideggerian depinde de posibilitatea de a arăta faptul că, odată ce a fost descoperită, asumată și realizată constant de gândire, turnura va fi înțeleasă de Heidegger și într-un al treilea sens: ca mișcare privilegiată și ca istoricitate a ființei înseși.

Linkul pentru accesul online este: https://meet.google.com/idm-boup-spy

___________________________________________________

Următoarea comunicare: 02.03.2023: PAUL SANDU (Universitatea din București), „Cealaltă turnură a gândirii lui Martin Heidegger – o reflecție asupra Caietelor Negre”

Conferențiar: CS III Dr. CONSTANTIN C. BRÎNCUȘ (I.F.P.A.R.)

Tema: „Idealul completitudinii logice”

Completitudinea unui sistem formal nu a fost gândită inițial ca un ideal logic. Conceptual, formularea acestei probleme metateoretice nici măcar nu era posibilă în cadrul concepției universaliste asupra logicii, împărtășită atât de către G. Frege cât și de către B. Russell, i.e. nu exista posibilitatea studierii logicii din afara logicii. Primul obiectiv al acestei prezentări este de a distinge între mai multe noțiuni de completitudine (centrală fiind aici distincția dintre o teorie matematică și logica subiacentă acestei teorii) pornind de la ideea Gabelbarkeitssatz. Formularea inițială a Gabelbarkeitssatz-ului de către R. Carnap a motivat rezultatele de incompletitudine ale lui K. Gӧdel, iar acestea fac imposibilă obținerea simultană a completitudinii descriptive a unei teorii matematice, i.e. categoricitatea, și a completitudinii semantice a logicii subiacente acestei teorii. Pornind de la două argumente recente bazate pe ideea de open-endedness, cel de-al doilea obiectiv al prezentării este de a discuta ce noțiune de completitudine ar trebui să țintim.

Linkul pentru accesul online este: https://meet.google.com/idm-boup-spy

___________________________________________________

Următoarea comunicare: 23.02.2023: ALINA NOVEANU (Universitatea „Babeș-Bolyai”), „Celălalt început al lui Heidegger. O introducere în filosofia târzie”

Conferențiar: CS III dr. HENRIETA ANIȘOARA ȘERBAN (I.F.P.A.R.)

Tema: Cine este filosoful?

Am putea întreba „Ce este filosoful?” din perspectiva acelui „Ti esti?”, cu rol definitoriu. Totuși, însăși întâlnirea dintre gramatică și filosofie în limbă ne obligă să medităm la un „cine” al înțelepciunii și cunoașterii, pe care să-l conștientizăm. Demersul este vast și presupune o cuprindere a filosofiei, oricât de selectivă. Adesea, interesul filosofilor a constat în descrierea propriei lor activități și mai puțin a factorului principal din activitatea filosofică. Demersul nostru presupune (inevitabil) ca punct de pornire iubirea de înțelepciune, pe care nu pot să nu o împărtășească filosofii, deși, epicurienii, contra-iluminiștii sau și diverșii
post-moderni (spre exemplu) ar putea contribui cu o perspectivă ludică în care înțelepciunea trece în plan secund. Dar nu vom aborda acum aceste direcții și ne propunem să discutăm despre filosof ca iubitor de înțelepciune. [În continuitatea preocupării privind „cunoașterea situată”, abordarea noastră ar putea fi feministă, dar considerăm că sexualizarea și „genderizarea” ne-ar îndepărta de aspectele neutre și inclusive centrale activității filosofice dincolo de caracteristici externe (sociologice) și pe care dorim în această prezentare să le evidențiem mai întâi, acum. Totuși, remarcăm că ar fi deosebit de interesantă o „arheologie” care ar conduce la o recuperare a contribuțiilor femeilor-filosof pe parcursul vremurilor.] Metodologic, filosoful va fi portretizat în această prezentare în sensul de om generic kantian, printr-o incursiune esențializată prin bogăția ideatică excepțională a filosofiei. În această prezentare urmăm o valorificare a raportării la Protagoras, Platon, Aristotel, Kant, Hegel, Lucian Blaga, Deleuze & Guattari și Rorty, desigur, fără nicio pretenție de a cuprinde și a descrie aici contribuțiile filosofice ale acestora. Toată filosofia este relevantă pentru o definire comprehensivă a filosofului, iar definiția multi-fațetată a filosofului pe care o schițăm descrie importanța filosofiei și a filosofului în lumea contemporană, o lume a derutei și confuziei.

Linkul pentru accesul online este: https://meet.google.com/idm-boup-spy

___________________________________________________

Următoarea comunicare: 16.02.2023: CONSTANTIN C. BRÎNCUȘ (I.F.P.A.R.), „Idealul completitudinii logice”