Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, în colaborare cu
Facultatea de Filosofie a Universității din București, Associazione di Studi “Emanuele Severino” din Brescia şi Centro Casa Severino din Brescia, organizează Colocviul internaţional „Pe drum către primii filosofi: Martin Heidegger şi Emanuele Severino / In cammino verso i primi filosofi: Martin Heidegger ed Emanuele Severino”, manifestare ştiinţifică ce se va desfăşura în Sala de Conferinţe a Institutului, luni 19 iunie 2023, în intervalul orar 9,30–18,00. Lucrările manifestării ştiinţifice vor fi împărţite în două secţiuni, ce vor reuni patru, respectiv cinci comunicări, urmate fiecare de discuţii pe marginea acestora. Moderatorul primei secţiuni va fi Chris Octavian Ioniţă, bursier “Nicolae Iorga” la Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, respectiv Marco Cavazza, doctorand al Universităţii Ca’ Foscari de la Veneţia, pentru cea de-a doua secţiune. Colocviul va fi deschis publicului larg şi va avea valenţe nu doar ştiinţifice, ci şi educative, vizând o audienţă specializată, formată preponderent din studenţi, masteranzi şi doctoranzi de la programele de studii ale universităţilor din Regiunea Veneto. Colocviul internaţional este prilejuit de prima traducere în limba română a scrierilor filosofului italian
Emanuele Severino (1929–2020). Prin originalitatea filosofiei sale, gândirea lui
Emanuele Severino poate fi înţeleasă, citându-l pe profesorul Vasco Ursini, ca aparţinând „unei singurătăţi regale faţă de întreaga gândire modernă”. Dar o astfel de gândire „singuratică”, fără urmaşi, care nu s-a dezvoltat într-un curent filosofic, ci – mai degrabă – s-a păstrat în coerenţa şi unicitatea sa deosebită, a fost socotită de către filosoful
Massimo Cacciari ca fiind gândirea unui „uriaş”, chiar a „singurului filosof din secolul al XX-lea care poate fi comparat cu Heidegger”. Într-adevăr, relevanţa lucrărilor lui Severino a depăşit demult graniţele Italiei, ajungând, spre exemplu, în Germania, Spania, Franţa şi SUA. Aşadar, rămâne greu de înţeles de ce contribuţiile acestui gânditor excepţional lipsesc cu totul din contextul cultural românesc: până la momentul de faţă, niciuna dintre operele lui
Emanuele Severino nu a fost încă tradusă în limba română, limbă în care articole ştiinţifice sau alte forme de literatură secundară despre filosoful italian sunt inexistente. Lucrările colocviului îşi propun să înlăture aceste neajunsuri, adică nedorita absenţă din mediul cultural românesc a filosofiei severiniene, subliniind afinitatea lui
Emanuele Severino cu gândirea lui Martin Heidegger. Astfel, un grup de cercetători români specializaţi în exegeza gândirii filosofului german va intra în dialog cu foşti asistenţi şi colaboratori ai lui
Emanuele Severino, ca urmare manifestarea ştiinţifică va aduce laolaltă contribuţii ale specialiştilor din Italia şi din România menite a reliefa încercarea, atât a lui Heidegger, cât şi a lui Severino, de a recupera gândirea originară a primilor filosofi („Presocraticii”), asumată ca fiind drumul autentic spre viitorul gândirii, singura cale către o viziune originală.
