Seminar cercetare DFT „Eternalism and Libertarian Free Will: Are We Free without an Open Future?”

Următoarea conferință online din cadrul seminarului de cercetare al Departamentului de Filosofie Teoretică în parteneriat cu CELFIS din semestrul al II-lea al anului 2022/2023 va fi susținută de Bogdan Dumitrescu (Universitatea din București). Prezentarea sa este intitulată „Eternalism and Libertarian Free Will: Are We Free without an Open Future?”. Conferința se va desfășura miercuri, 10 mai, orele 17.00-18.30, în amfiteatrul „Titu Maiorescu”, etajul 1, de la sediul Facultățîi de Filosofie: Splaiul Independenței nr. 204, București 060024. Iată un rezumat extins al comunicării sale: „Free will is taken to be in conflict with determinism. This is the most popular way of framing the problem of free will. In this presentation I am concerned with a different, less popular, way of viewing the problem: the inconsistency of free will with certain metaphysical theories of time. The idea that freedom is actually in tension with our metaphysical assumptions on time has been popularized by Carl Hoefer (2002), but even before his article was published, philosophers such as Niall Shanks (1994) have argued that if certain metaphysical theories of time are true, then human freedom is under threat. If, for example, the future is settled and not open to possibilities, then how can we still maintain that we have control over future events?

            The A-theory of time is the one that seems to accommodate best our everyday assumptions about time such as the belief in temporal passage, an objective present and an open future. However, it is eternalism (also known as the block universe or the B-theory of time) that seems to be best compatible with contemporary physical theories, but this theory, as Shanks (1994) and others have argued, is in conflict with freedom of the will. This is because eternalism holds that there is no ontological distinction of kind between past events, present events and future events. Since all temporal events are equally real in eternalism, this means that future events are just as real and fixed as past and present events. Consequently, this would mean that the future is not unsettled and open to possibilities, as commonly believed.

            This conflicts with the libertarian conception of free will. Freedom understood as the ability to do otherwise requires that an agent have multiple possible alternatives from which to choose at the moment of choice. But if eternalism is true and the future is not open, then it seems, at least prima facie, that freedom to do otherwise is a mere illusion which exists only due to our epistemic ignorance of what the future will be.

            In this talk, my aim is to briefly survey the most popular metaphysical theories within the analytic philosophy of time (A-theories and the B-theory) and explore the compatibility between the libertarian free will and eternalism (more specifically, the compatibility between freedom and a fixed, non-open future). I will also briefly comment on Nathan Oaklander’s (2004) response to Niall Shanks’ main argument.”

Conferința „Tradiții europene în filosofia științei: varietăți surprinzătoare” – 5-6 mai 2023

În datele de 5-6 mai 2023, Facultatea de Filosofie co-organizează, prin CELFIS (Centrul pentru Logica, Filosofia și Istoria Științei), o conferință internațională intitulată “Tradiții europene în filosofia științei: varietăți surprinzătoare”. Co-organizator al evenimentului este Käte Hamburger Kolleg din cadrul RWTH Aachen, ce susține evenimentul prin proiectul său “Cultures of Research”. Din partea RWTH Aachen, organizator este dr. Alin Olteanu, postdoctorand în cadrul Käte Hamburger Kolleg.

Evenimentul se va bucura de participarea unor invitați de marcă, precum Gabriel Sandu (Universitatea din Helsinki) și Alexandru Baltag (Universitatea din Amsterdam). Universitatea din București este reprezentată prin profesorii Mircea Dumitru (vicepreședinte al Academiei Române), Dana Jalobeanu (președinte al Societății Europene de Istorie a Științei) și Constantin Stoenescu (directorul Departamentului de Filosofie Teoretică).

Alti participanți importanți sunt Markus Pantsar (Universitatea din Helsinki & RWTH Aachen), Ștefan Böschen și Gabriele Gramelsberger (ambii Käte Hamburger Kolleg Aachen), Sonja Smets (Universitatea din Amsterdam) și Arianna Borelli (RWTH Aachen, recent aleasă președinte al Comisiei pentru istoria și filosofia calculabilității).

Mai multe detalii despre motivațiile ce animă evenimentul, cât și programul complet al conferinței, pot fi găsite la: https://khk.rwth-aachen.de/event/european-traditions-of-philosophy-of-science-unexpected-varieties/ Conferința va avea loc în amfiteatrul “Mircea Florian”, etajul 1, la sediul Facultății de Filosofie, în Splaiul Independenței nr. 204, București 060024.

Seminar cercetare DFT „Arithmetic and proto-arithmetic: the need for clear conceptual distinctions in research on numerical cognition”

Următoarea conferință online din cadrul seminarului de cercetare al Departamentului de Filosofie Teoretică în parteneriat cu CELFIS din semestrul al II-lea al anului 2022/2023 va fi susținută de Markus Pantsar (University of Helsinki & RWTH Aachen; https://scholar.google.com/citations?user=0F4V0P8AAAAJ&hl=en).

Prezentarea sa este intitulată „Arithmetic and proto-arithmetic: the need for clear conceptual distinctions in research on numerical cognition”.

Conferința se va desfășura joi, 4 mai, orele 16.00-17.30, în amfiteatrul „Constantin Rădulescu-Motru”,etajul 1, de la sediul Facultății de Filosofie: Splaiul Independenței nr. 204, București 060024. 

SEMINARIILE DE CERCETARE ALE I.F.P.A.R.: Joi, 4 mai 2023

Joi, 4 mai 2023, orele 12–14
– online –

Linkul pentru accesul online este:
https://meet.google.com/idm-boup-spy

Conferențiar: Lector dr. VLAD MUREȘAN (Universitatea Babeș-Bolyai)

Tema: În căutarea fericirii pierdute: critica rațiunii practice la Hegel

Deși preocupările de etică ale lui Hegel nu sunt tratate atât de etanș precum la Kant, este evident că și Hegel face propria lui „critică a rațiunii practice”, nu doar prin celebra critică a formalismului imperativului categoric, ci și prin tematizarea moravurilor (Sittlichkeit) ca fenomen comunitar, a armoniei și dizarmoniei subiectului în comunitate. Atent la dezintegrarea modernă a ethos-ului, am putea spune că Hegel descrie subiectul practic modern ca subiect aflat în căutarea fericirii pierdute.

Linkul pentru accesul online este: https://meet.google.com/idm-boup-spy

___________________________________________________

Următoarea comunicare: 11.05.2023: NORA GRIGORE (I.F.P.A.R.), „Normativitate etică și normativitate estetică”

CONFERINȚA NAȚIONALĂ ONLINE DE FILOSOFIE TEORETICĂ PENTRU STUDENȚI, A ȘASEA EDIȚIE

Luni, 8 mai, ora 9: Deschiderea conferinței. Scurt mesaj din partea organizatorilor

Luni, 8 mai, ora 10: Miruna Iancu (Facultatea de filosofie, Universitatea din București) – Care este natura noțiunii în Categorii?

Marți, 9 mai, ora 10: Robert Baranov (Facultatea de filosofie, Universitatea din București) – Iraționalitatea criticii consumului de câini și pisici

Miercuri, 10 mai, ora 10: Sandra-Cătălina Brânzaru (Facultatea de filosofie, Universitatea din București) – What it is like to read a fictional mind?

Joi, 11 mai, ora 10: Rareș-Constantin Dascălu (Facultatea de filosofie, Universitatea din București) – Derivabilitate și proceduri penale

Vineri, 12 mai, ora 10: Închiderea conferinței.

 „Locul virtual” de desfășurare al conferinței este Jurnalul Departamentului de Filosofie Teoretică (aflat la adresa: http://filosofieteoretica.wordpress.com). În cazul fiecărei prezentări, discuțiile online au loc în ziua în care are loc prezentarea.

Conferința este dedicată studenților la licență și masteranzilor care fac studii de filosofie. Prezentările pot aborda teme de ontologie, metafizică, epistemologie, filosofia limbajului, filosofia minții, filosofia științei și a tehnologiei, filosofia logicii, filosofia religiei, filosofia acțiunii, etică teoretică ș.a. Sunt încurajate atât abordările specifice tradiției filosofiei analitice, cât și cele care se încadrează în tradiția fenomenologică.

A șasea ediție a CNOFTS va avea loc în perioada 8-15 mai, având ca „loc virtual” de desfășurare Jurnalul Departamentului de Filosofie Teoretică (aflat la adresa: http://filosofieteoretica.wordpress.com).

Cel mult 3 prezentări asincrone (sub forma unor înregistrări video de maxim 20 de minute sau a unor texte de maxim 5 pagini) vor fi publicate în fiecare zi de conferință, autorii fiind rugați să răspundă la întrebările puse în comentarii în ziua respectivă (la începutul zilei următoare secțiunea de comentarii a prezentărilor din ziua precedentă va fi închisă).

Dacă doriți să participați, vă rugăm să ne trimiteți până pe 15 aprilie un scurt rezumat (de cel mult o pagină) al prezentării pe care vă propuneți să o realizați, la adresa: filosofieteoretica[at]gmail.com.

O selecție va fi realizată de către profesorii din Departamentul de Filosofie Teoretică al Facultății de Filosofie, Universitatea din București, urmând ca programul conferinței să fie anunțat până pe 25 aprilie.

Participanții vor fi rugați să ne trimită prezentările cu două zile înainte de publicarea acestora, potrivit programului conferinței.

SEMINARIILE DE CERCETARE ALE I.F.P.A.R.: Joi, 27 aprilie 2023

Joi, 27 aprilie 2023, orele 12–14
– online –

Linkul pentru accesul online este:
https://meet.google.com/idm-boup-spy

Conferențiar: CS MARIAN GEORGE PANAIT (I.F.P.A.R.)

Tema: Platon și Aristotel: scurtă descriere și câteva remarci despre relația dintre ideile lor

Conținutul prezentării nu este rezultatul unei preocupări unice, recente, pentru unul sau altul dintre aspectele platonismului sau aristotelismului; nu este nici rezultatul unui studiu sistematic de lungă durată al lui Platon sau Aristotel. Ideile prezentării s-au născut dintr-o revenire repetată de-a lungul a mai bine de patru decenii asupra diverselor aspecte din filosofia celor doi gânditori. Aceste întâlniri repetate au generat întrebări – care este statutul formelor la Platon; care e poziția genurilor supreme din Sofistul; de ce nu apare la Aristotel un intelect activ pentru individ; ce legătură există între tripartiția în cetate și meritul relevant etc. –, semnificative chiar filosofic, nu doar istoric; întrebări care pot sugera interpretări sistematice ale gândirii celor doi. O remarcă a lui W.D. Ross despre natura strânsă a relațiilor ideatice dintre Platon și Aristotel m-a încurajat să fac acest demers. Oricum, el va prilejui, cel puțin, dezbateri despre o tematică mereu actuală. Voi proceda astfel: propun o schiță a principalelor aspecte (ontologie și epistemologie) ale gândirii fiecăruia dintre filosofi; cu această ocazie: 1. introduc întrebări, de felul celor amintite, și propun răspunsuri pentru fiecare; 2. fac unele observații despre relația de idei dintre cei doi filosofi; în expunerea propriu-zisă, subiectele de la 1 și 2 vor fi uneori întrețesute.

Linkul pentru accesul online este: https://meet.google.com/idm-boup-spy

___________________________________________________

Următoarea comunicare: 04.05.2023: VLAD MUREȘAN (Universitatea Babeș-Bolyai), „În căutarea fericirii pierdute: critica rațiunii practice la Hegel”