ORAR / TIMETABLE

SEMINARIILE DE CERCETARE ALE I.F.P.A.R.: Joi, 22 iunie 2023

de | iun. 19, 2023 | Actualitate, Anunturi, Avizier studenti, Conferences, Conferinte, SEMINARIILE DE CERCETARE ALE I.F.P.A.R.

Joi, 22 iunie 2023, orele 12–14
– online –

Linkul pentru accesul online este:
https://meet.google.com/idm-boup-spy

Conferențiar: Lector univ. dr. DRAGOȘ GRUSEA (Universitatea Națională de Arte, București)

Tema: Infinitul negativ la Kant și Fichte

În Fundamentele întregii teorii a cunoașterii din 1794 Fichte arată că sistemul kantian poate fi redus la o judecată sintetică a priori primordială: Eu sunt Eu. Această judecată tetică e numai aparent o tautologie, fiindcă instituie o diferență între eul ca subiect, cel care pune, și eul ca predicat, cel care este pus. Cu alte cuvinte, judecata descrie procesul prin care conștiința se ia pe sine ca obiect. Aceasta înseamnă că Eu sunt Eu nu poate descrie Eul absolut, adică acea stare a eului de dinaintea autodiferențierii sale în subiect și obiect. Eul primordial se arată numai în mod negativ, ca o lipsă care naște în eul autolimitat un dor (Sehnsucht) îndreptat spre starea aflată înaintea conștiinței de sine. Teza acestei conferințe este că modelul metafizic al lui Fichte generalizează teoria avansată de Kant în Analitica Sublimului din cea de-a treia Critică. Pentru filosoful din Königsberg sublimul nu poate fi niciodată dat în mod real conștiinței, el manifestându-se numai ca o năzuință izvorâtă din sentimentul acut al absenței infinitului din finit. Kant numește această absență esențială „întruchipare negativă a infinitului”. Acest concept al infinitudinii negative stă nu numai la originea filosofiei lui Fichte, dar și a romantismului german.

Linkul pentru accesul online este: https://meet.google.com/idm-boup-spy

___________________________________________________

Următoarea comunicare:

  • 29.06.2023, ora 12: NICHOLAS CAPALDI (Loyola University New Orleans), „What Is Philosophy? What I Have Learned and Unlearned During My Career”

Colocviul internațional „Pe drum către primii filosofi: Martin Heidegger şi Emanuele Severino” – Veneția, 19 iunie 2023

de | iun. 14, 2023 | Actualitate, Anunturi, Avizier studenti, Conferences, Conferinte

Colocviul internaţional „Pe drum către primii filosofi: Martin Heidegger şi Emanuele Severino / In cammino verso i primi filosofi: Martin Heidegger ed Emanuele Severino”, Sala de Conferinţe a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, luni 19 iunie 2023, de la 9,30 la 18,00
Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, în colaborare cu Facultatea de Filosofie a Universității din București, Associazione di Studi “Emanuele Severino” din Brescia şi Centro Casa Severino din Brescia, organizează Colocviul internaţional „Pe drum către primii filosofi: Martin Heidegger şi Emanuele Severino / In cammino verso i primi filosofi: Martin Heidegger ed Emanuele Severino”, manifestare ştiinţifică ce se va desfăşura în Sala de Conferinţe a Institutului, luni 19 iunie 2023, în intervalul orar 9,30–18,00. Lucrările manifestării ştiinţifice vor fi împărţite în două secţiuni, ce vor reuni patru, respectiv cinci comunicări, urmate fiecare de discuţii pe marginea acestora. Moderatorul primei secţiuni va fi Chris Octavian Ioniţă, bursier “Nicolae Iorga” la Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, respectiv Marco Cavazza, doctorand al Universităţii Ca’ Foscari de la Veneţia, pentru cea de-a doua secţiune. Colocviul va fi deschis publicului larg şi va avea valenţe nu doar ştiinţifice, ci şi educative, vizând o audienţă specializată, formată preponderent din studenţi, masteranzi şi doctoranzi de la programele de studii ale universităţilor din Regiunea Veneto. Colocviul internaţional este prilejuit de prima traducere în limba română a scrierilor filosofului italian Emanuele Severino (1929–2020). Prin originalitatea filosofiei sale, gândirea lui Emanuele Severino poate fi înţeleasă, citându-l pe profesorul Vasco Ursini, ca aparţinând „unei singurătăţi regale faţă de întreaga gândire modernă”. Dar o astfel de gândire „singuratică”, fără urmaşi, care nu s-a dezvoltat într-un curent filosofic, ci – mai degrabă – s-a păstrat în coerenţa şi unicitatea sa deosebită, a fost socotită de către filosoful Massimo Cacciari ca fiind gândirea unui „uriaş”, chiar a „singurului filosof din secolul al XX-lea care poate fi comparat cu Heidegger”. Într-adevăr, relevanţa lucrărilor lui Severino a depăşit demult graniţele Italiei, ajungând, spre exemplu, în Germania, Spania, Franţa şi SUA. Aşadar, rămâne greu de înţeles de ce contribuţiile acestui gânditor excepţional lipsesc cu totul din contextul cultural românesc: până la momentul de faţă, niciuna dintre operele lui Emanuele Severino nu a fost încă tradusă în limba română, limbă în care articole ştiinţifice sau alte forme de literatură secundară despre filosoful italian sunt inexistente. Lucrările colocviului îşi propun să înlăture aceste neajunsuri, adică nedorita absenţă din mediul cultural românesc a filosofiei severiniene, subliniind afinitatea lui Emanuele Severino cu gândirea lui Martin Heidegger. Astfel, un grup de cercetători români specializaţi în exegeza gândirii filosofului german va intra în dialog cu foşti asistenţi şi colaboratori ai lui Emanuele Severino, ca urmare manifestarea ştiinţifică va aduce laolaltă contribuţii ale specialiştilor din Italia şi din România menite a reliefa încercarea, atât a lui Heidegger, cât şi a lui Severino, de a recupera gândirea originară a primilor filosofi („Presocraticii”), asumată ca fiind drumul autentic spre viitorul gândirii, singura cale către o viziune originală.
Lucrările colocviului se vor desfăşura în limba italiană şi în limba engleză, cu participarea unor cadre didactice şi cercetători italieni şi români, cu convingerea că obiectivele urmărite vor fi atinse şi cu speranţa de a vedea conturate noi perspective de colaborare între specialiştii şi instituţiile celor două părţi. Colocviul ştiinţific se subsumează activităţilor de diseminare culturală şi ştiinţifică ale reţelei din străinătate a Institutului Cultural Român/Institutul Cultural Român / Romanian Cultural Institute, înscriindu-se în rândul manifestărilor de specialitate ale Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia de promovare a valorilor culturii române în Italia.

SEMINARIILE DE CERCETARE ALE I.F.P.A.R.: Joi, 15 iunie 2023

de | iun. 12, 2023 | Actualitate, Anunturi, Avizier studenti, Conferences, Conferinte, SEMINARIILE DE CERCETARE ALE I.F.P.A.R.

Joi, 15 iunie 2023, orele 12–14
– online –

Linkul pentru accesul online este:
https://meet.google.com/idm-boup-spy

Conferențiar: Professor Emerita SUSAN KRANTZ GABRIEL (Saint Anselm College, New Hampshire)

Tema: The Future of Philosophy: Heidegger, Wittgenstein, Cassirer

In the past, philosophy, as it was brought to life originally by the ancient Greeks, was based on the audacious premise that the cosmos is intelligible, that human reason can come to understand reality at least in part. In the early to mid-twentieth century, however, philosophy was declared dead on both sides of the analytic-continental divide, so it seems appropriate to ask whether philosophy has a future and, if so, what sort of future this could and should be. In this essay, I first look at the claims of philosophy’s demise and their philosophical milieu, focusing on Martin Heidegger, Bertrand Russell, and Ludwig Wittgenstein. Then I suggest a reason for the dire forecast, namely, the aftermath of what has been called the “Second Thirty Years’ War,” and respond to objections that can be raised against this explanation. Finally, I indicate the sort of future that I think we should envision for philosophy, with reference to Immanuel Kant and Ernst Cassirer.

Linkul pentru accesul online este: https://meet.google.com/idm-boup-spy

___________________________________________________

Următoarea comunicare:

  • 22.06.2023, ora 12: DRAGOȘ GRUSEA (Universitatea Națională de Arte, București), „Infinitul negativ la Kant și Fichte”

SEMINARIILE DE CERCETARE ALE I.F.P.A.R.: Joi, 8 iunie 2023

de | iun. 5, 2023 | Actualitate, Anunturi, Avizier studenti, Conferences, Conferinte, SEMINARIILE DE CERCETARE ALE I.F.P.A.R.

Joi, 8 iunie 2023, orele 12–14
– online –

Linkul pentru accesul online este:
https://meet.google.com/idm-boup-spy

Conferențiar: CS I dr. MARIUS DOBRE (I.F.P.A.R.)

Tema: Probleme filosofice în opera lui Cioran

Ca modalitate de expunere a ideilor, Emil Cioran practică o filosofie de tip eseistico-literar, nesistematică, aforistică, el mărturisind a fi un adept convins al gândirii anti-sistem. Opera sa abordează o multitudine de probleme, din sfera culturii până în sfera vieții cotidiene, așa încât o încercare de sistematizare completă este foarte dificilă. O abordare tematică este totuși indicată în cazul operei cioraniene, urmărind acele probleme pentru care gânditorul a vădit o mai mare preferință – probleme precum viața, moartea, nașterea, sinuciderea, Dumnezeu și religia, istoria, utopia.

Linkul pentru accesul online este: https://meet.google.com/idm-boup-spy

___________________________________________________

Următoarea comunicare:

  • 15.06.2023, ora 18: SUSAN KRANTZ GABRIEL (Saint Anselm College, New Hampshire), „The Future of Philosophy: Heidegger, Wittgenstein, Cassirer”

Apel la contribuții: conferința studențească „New Work on Participatory Sense-Making”

de | iun. 3, 2023 | Actualitate, Anunturi, Avizier studenti, Conferences, Conferinte

Facultatea de Filosofie a Universității din București (prin Departamentul său de Filosofie Teoretică şi Centrul de Logică, Filosofie şi Istorie a Științei) are plăcerea de a vă invita să asistați la conferința “New Work on Participatory Sense-Making”, ce va avea loc pe 23 iunie 2023. Mai multe detalii sunt disponibile aici:  https://philevents.org/event/show/111962  

Evenimentul este dedicat cercetării contemporane pe tema din titlu, aflată la intersecția dintre filosofia limbajului, psihologia cognitivă, psihologia dezvoltării și sociologia comunicării. Organizarea le aparține studenților masteranzi din cadrul programului „Mind the Brain”. Mai multe detalii despre program pot fi găsite aici: https://filosofie.unibuc.ro/master-of-arts-in-cognitive-science-mind-the-brain/

Apel la contribuții

Dacă doriți să susțineți o comunicare în cadrul conferinței, puteţi trimite, înainte de 14 iunie, un mesaj lui andrei.marasoiu@filosofie.unibuc.ro purtând titlul „PSM abstract submission”.

Rezumatul trebuie inclus că anexă .pdf sau .docx la mesajul trimis, şi trebuie să aibă mai puțin de 300 de cuvinte (inclusiv bibliografia minimală).

Datele Dvs. personale (nume, afiliere, email, opțiunea Dvs. pentru a susține comunicarea pe viu sau virtual) ar trebui incluse în corpul mesajului Dvs.

Vă rugăm să păstrați anonime metadatele fișierului anexat, cât şi titlul şi rezumatul trimise prin acesta, pentru a asigura recenzarea anonimă de către un comitet științific din cadrul facultății.              

Opțiune Zoom

Conferința este organizată în regim hibrid: față în față sau via Zoom. Toate comunicările vor fi, însă, disponibile live publicului virtual.

Mai multe detalii vor fi disponibile şi pe pagina Facebook a seminarului de cercetare DFT-CELFIS: https://www.facebook.com/Seminarul-Departamentului-de-Filosofie-Teoretica-UniBuc-285279685738329  

Pentru a asista virtual la conferință, nu ezitați să îl contactați pe andrei.marasoiu@filosofie.unibuc.ro pentru detaliile de conectare Zoom.

Seminar cercetare DFT „Ce a crezut Darwin că vede în Insulele Galapagos?”

de | mai 30, 2023 | Actualitate, Anunturi, Avizier studenti, Conferences, Conferinte, Seminar cercetare DFT

Ultima conferință din cadrul seminarului nostru de cercetare DFT-CELFIS pe anul 2022/2023 va fi susținută de Constantin Stoenescu, director al Departamentului de Filosofie Teoretică al Universității din București. Prezentarea sa este intitulată „Ce a crezut Darwin că vede în Insulele Galapagos?„.

Conferința se va desfășura miercuri, 31 mai, orele 16.00-17.30, în amfiteatrul „Titu Maiorescu”, etajul 1, de la sediul Facultății de Filosofie: Splaiul Independenței nr. 204, București 060024.