Conferențiar: CS III dr. NORA GRIGORE (I.F.P.A.R.)

Tema: Normativitate etică și normativitate estetică

Cercetarea prezentă se axează pe două feluri posibile de a vedea normativitatea, unde „normativitate” va denumi în sens larg orice poate face trecerea de la cum sunt lucrurile la cum ar trebui să fie. Mă ghidez după distincția făcută de Korsgaard în „Sursele normativității”, anume distincția dintre normativitate ca forță constrângătoare („compulsive force”) și normativitate ca forță de atracție („attractive force”). Korsgaard consideră că atât normativitatea morală, cât și cea estetică sunt forțe constrângătoare. Contrastez această poziție a ei cu cea a lui Peter Railton (în „Normative Force and Normative Freedom: Hume and Kant, but Not Hume Versus Kant”), care consideră că, dimpotrivă, ar trebui să înțelegem normativitatea morală mai degrabă pe modelul normativității estetice, care este o forță de atracție.

Linkul pentru accesul online este: https://meet.google.com/idm-boup-spy

___________________________________________________

Următoarea comunicare: 20.04.2023: EUGENIU NISTOR (I.F.P.A.R.), „Revista Saeculum (director Lucian Blaga) în istoria filosofiei românești”

Conferențiar: CS III dr. TINCA PRUNEA (I.F.P.A.R.)

Tema: Libertas philosophandi în Iluminismul german

În această comunicare voi aborda problema libertății de a filosofa și redefinirea acestei noțiuni în Iluminismul german. Voi analiza în primul rând reelaborarea ei în scrierile lui Christian Thomasius (partea 1) și Christian Wolff (partea 2). Primul marchează gândirea Iluminismului timpuriu și stabilește programul filosofic al secolului al XVIII-lea, iar cel de-al doilea domină deceniile 1720–1760. Redefinirea de către Wolff a acestei noțiuni în 1728 este considerată un adevărat manifest al Iluminismului german. Îmi propun să nuanțez această lectură și să arăt de ce perspectiva lui Thomasius este mai fertilă și influentă în secolul al XVIII-lea. În ultima parte a comunicării voi examina recepția libertății de a filosofa în cadrul Academiei din Berlin din perspectiva tradiției thomasiene.

Linkul pentru accesul online este: https://meet.google.com/idm-boup-spy

___________________________________________________

Următoarea comunicare: 30.03.2023: SERGIU BĂLAN (I.F.P.A.R.), „Școli de gândire și direcții de cercetare în epistemologia evoluționistă”

Conferențiar: Dr. CYRIL MCDONNELL (National University of Ireland, Maynooth)

Tema: Kierkegaard’s Existential Approach to Ontology and Concept of Authenticity

For Kierkegaard, human existence is lived out in one of three distinct and unrelated levels, or stages, or spheres, or plains which he famously categorises as: the aesthetic level, the ethical level, and the religious level. In Kierkegaard’s account, there is the possibility of obtaining authentic individual human existence but only at the religious level of existence, a position he arrives at through doing ontology from an existential approach. Kierkegaard’s concept of authenticity, therefore, can only be properly understood and appreciated as a consequence of his existential ontology, and not from the caricature presentation of that concept which we find popularised in the twentieth century by such atheistic thinkers as Albert Camus, Jean-Paul Sartre, and Martin Heidegger, all of whom took Kierkegaard’s name and some of his central concepts in vain, but not in substance, in their elaborations of their philosophies of existence and authenticity; or, at least, so I would like to argue in this paper.
In this presentation, therefore, I will first sketch some of the most salient features of Kierkegaard’s existential approach to ontology, comparing it briefly to others en passant, such as Husserl, Sartre, and Heidegger, before then outlining the trajectory of the three stages of existence which culminates, for sound philosophical and religious reasons, in the concept of authentic individual human existence that only makes sense in the religious stage of existence.

Linkul pentru accesul online este: https://meet.google.com/idm-boup-spy

___________________________________________________

Următoarea comunicare: 23.03.2023: TINCA PRUNEA (I.F.P.A.R.), „Libertas philosophandi în Iluminismul german”