de Lilian Ciachir | iul. 1, 2016 | Call for papers
BUCHAREST COLLOQUIUM IN EARLY MODERN SCIENCE
From Natural History to Science: the Emergence of Experimental Philosophy
24-26 October 2016
Invited speakers: Iordan Avramov (Bulgarian Academy of Sciences), Andreas Blanck(University of Paderborn & Bard College, Berlin), Arianna Borrelli (Technical University Berlin), Florike Egmont (Leiden University), Mordechai Feingold (California Institute of Technology), Raphaele Garrod (University of Cambridge), Friedrich Steinle (Technical University Berlin).
The sixth edition of the Bucharest Colloquium in Early Modern Science aims to bring together an interdisciplinary group of historians and philosophers interested in the interplay between theory and experimental practices in the 16th–18th centuries, with a special focus on the emergence of experimental philosophy. We invite papers on the history of natural history, early modern experimental practices and forms of experimental methodology, as well as papers investigating the philosophical and methodological discussions surrounding the emergence of experimental philosophy.
Bucharest Colloquium in Early Modern Science is organized by Dana Jalobeanu and the team of the project From natural history to science: the emergence of experimental philosophy (http://blogs.ub-filosofie.ro/pce/) and will represent the final conference of this five-year project. Abstracts no longer than 500 words should be sent by 15 July to Doina-Cristina Rusu (dc.rusu@yahoo.com).
de Lilian Ciachir | apr. 6, 2016 | Call for papers
INTERNATIONAL CONFERENCE
2400 ARISTOTLE
UNIVERSITY OF BUCHAREST, FACULTY OF PHILOSOPHY
BUCHAREST, ROMANIA
NOVEMBER 25 – 26, 2016
CALL FOR PAPERS
The Faculty of Philosophy, University of Bucharest, organizes the international conference 2400 Aristotle. This conference is one of the academic events celebrating the Aristotle Anniversary Year, declared by the General Conference of UNESCO to internationally promote the work of Aristotle and his highly influential contribution to shaping modern Western civilization.
The aim of the conference is to revisit both Aristotle’s work in different areas of philosophy and science (200 treatises, of which 31 have survived) as well as its subsequent reception. We welcome papers discussing Aristotelian contributions to logic, metaphysics, ethics, politics, arts, poetics or science.
The conference will be structured in the following thematic panels:
- Metaphysics and Theology
- Logic and Philosophy of Science
- Ethics and Political Philosophy
- Aesthetics, Rhetoric, Poetics
- Aristotle and his reception
- Aristotle and Phenomenology
- Aristotle in Romanian Philosophy
DEADLINE
Prospective participants are invited to submit their proposals in English, French or Romanian, in the form of a 400 words abstract, including the title of their presentation, to 2400aristotle@filosofie.unibuc.ro. Please also include a short biographical presentation and current academic affiliation, in a separate document. The deadline for abstracts is August 1st 2016 September 30th 2016. Applicants should mention in their proposal the thematic panel they target. All abstracts will be subject to a blind review process, with the decision being communicated to the author(s) no later than October 1st 2016.
The organizers will not cover any accommodation or travel expenses for the participants. There will be no registration or conference fees, either.
SCIENTIFIC COMMITTEE
- Gheorghe VLĂDUȚESCU (Romanian Academy)
- Mircea DUMITRU (University of Bucharest and Romanian Academy)
- Valentin MUREȘAN (University of Bucharest)
- Savu TOTU (University of Bucharest)
- Constantin STOENESCU (University of Bucharest)
- Mihaela POP (University of Bucharest)
- Viorel CERNICA (University of Bucharest)
- Vasile MORAR (University of Bucharest)
- Ion TĂNĂSESCU (Romanian Academy, The Institute of Philosophy and Psychology C. Rădulescu-Motru)
- Ionel BUȘE (University of Craiova)
- Dan CHIȚOIU (Al. Ioan Cuza, University of Iași)
- Daniela JALOBEANU (Research Institute of the University of Bucharest)
- Cristian IFTODE (University of Bucharest)
- Bogdan MINCĂ (University of Bucharest)
ORGANIZING COMITEE
- Acad. Gheorghe VLADUȚESCU, Chair
- Prof. Dr. Mircea DUMITRU
- Prof. Dr. Valentin MUREŞAN
- Prof. Dr. Romulus BRÂNCOVEANU
- Prof. Dr. Savu TOTU
- Drd. Oana ŞERBAN, Secretary
de Lilian Ciachir | apr. 5, 2016 | Call for papers
[threecol_two]
Calls for Papers
Conferința națională studențească
FILOSOFIE ŞI (POST)MODERNITATE: SUBIECT. INDIVID. PERSOANĂ
Ediţia a IV-a, 30 mai 2016
[/threecol_two]
[threecol_one_last]
Extended deadline: vineri, 13 mai 2016
Comunicarea rezultatelor selecţiei și afișarea programului vor avea loc în data de 16 mai 2016.
[/threecol_one_last]
Reprezentând un conținut specific atât filosofiei continentale cât şi celei analitice, problema subiectului ca expresie a identității umane constituie, în gândirea contemporană, o temă comună de reflecție a tradițiilor moderne și postmoderne. În încercarea de a situa modernitatea şi postmodernitatea nu doar în contrapartidă, ci şi într-o presupusă şi justificată continuitate, aşa-numita filosofie a subiectului reprezintă o sursă a acestei interpretări. Subiectul este însuşi motivul pentru care provocarea modernă, anunţată în întrebarea kantiană „ce este omul?” este substituită cu cea foucauldiană, „cine suntem?”, ca formă a renunţării la tradiţia iluministă a unui ideal al naturii şi raţiunii umane, şi instituire a subiectului ca produs al puterii. Urmând această scurtă „cartografiere” a accepţiunilor noţiunii de subiect, se constată că modernitatea se preocupă simptomal de felul în care rolurile subiectivităţii şi ale individualităţii se acomodează, parafrazându-l pe Renaut. Care sunt sensurile „modernităţii”, ca metafizică a subiectivităţii şi instituire a omului ca sub-jectum, deci ca putere fondatoare a adevărului, legilor şi reprezentărilor sale culturale? În ce măsură subiectul îngăduie sau obligă la distingerea unei istorii a timpului obiectiv, civilizaţional, de o durată personală, imaginativă, a istoriei personale, prin care modernitatea se enunţă ca „o creaţie prin ruptură şi criză”? Deschide subiectul o veritabilă „eră a individului” anunţată ca o simultană derivare individualistă a subiectului şi a umanismului? Este individul o figură a subiectului care impune o nouă etapă a umanismului modern? Poate fi înţeles subiectul ca marcă a alterităţii şi finitudinii, prin renunţarea acestuia la o structură monadologică, cu care tradiţia raţionalistă modernă ne-a acomodat, în favoarea unei structuri care preferă critica imanenţei, autonomia şi responsabilitatea ca prilejuire a Celuilalt, în sensul lui Levinas?
Call for papers: Pornind de la acest context, stimulând cercetarea interdisciplinară şi dialogul academic dintre studenţi, masteranzi şi tineri cercetători, Facultatea de Filosofie, din cadrul Universităţii din Bucureşti, cu sprijinul CCIIF-Centrul de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofiei, organizează Conferinţa Naţională Filosofie şi (Post)modernitate: Subiect. Individ. Persoană, aflată la cea de-a patra ediţie. Lucrările conferinţei, desfăşurate pe secţiuni paralele, vor consta în prezentări de maximum 20 de minute ale unor lucrări individuale originale, urmate de discuţii. Lucrările propuse spre prezentare în conferinţa naţională vor fi selecţionate de către un comitet de selecţie format din profesori şi cercetători. Cele mai bune comunicări, traduse de autori în limba engleză, vor fi publicate în Analele Universităţii Bucureşti. Seria filosofie (The Annals of the University of Bucharest, Philosophy Series), publicaţie editată de Facultatea de Filosofie.
Deadline pentru înscrieri: În vederea validării aplicațiilor, participanții sunt invitați să trimită un rezumat extins de 800-1000 de cuvinte al lucrării (inclusiv bibliografie) însoțit de un scurt CV pe adresa de email: cciif.fil.unibuc@gmail.com Deadline-ul pentru trimiterea abstractelor şi a CV-urilor este 13 mai 2016. Comunicarea rezultatelor selecţiei și afișarea programului vor avea loc în data de 16 mai 2016. Pe durata conferinței, participanților din provincie li se poate asigura cazare contra cost la Căminele Universităţii din Bucureşti. Solicitarea unui loc de cazare va fi consemnată de către participanți în cadrul procesului de înscriere.
Comitetul de organizare:
Prof. dr. Romulus Brâncoveanu, Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti
Prof. dr. Viorel Vizureanu, Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti
Lect. dr. Sorin Costreie, Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti
Prof. dr. Viorel Cernica, Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti
Prof. dr. Constantin Stoenescu, Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti
Drd. Oana Şerban, Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti.
Date de contact:
Conferinţa se va desfăşura la sediul Facultăţii de Filosofie, Universitatea Bucureşti, Splaiul Independenţei nr. 204, Bucureşti, în data de 30 mai 2016. Pentru informații suplimentare: cciif.fil.unibuc@gmail.com
de Lilian Ciachir | mart. 30, 2016 | Call for papers
CONFERINȚA NAȚIONALĂ
NATURĂ. CULTURĂ. LOCUIRE
(Conferință organizată în cadrul proiectului D PLATFORM – Instrument cultural și portal interdisciplinar dedicat arealului dunărean, COD: PN-II-RU-TE-2014-4-2601)
București, 18 MAI 2016
CALL FOR PAPERS
Tema raportului dintre natură și cultură deschide, în gândirea contemporană, noi problematizări ale tehnologiei și rolului său în modelarea discursului și practicilor artistice ale secolului XX. Trecând în plan secundar accepţiunea tradiţională a naturii ca physis, origine a tuturor lucrurilor, tehnologia, sub imperiul modern al industrializării, deturnează proiectul naturalismului metafizic, contrapunându-i cultura. Odată ce John Stuart Mill enunţa natura ca ceea ce se opune artei, tot aşa cum naturalul este ceea ce stă împotriva artificialului, cultura şi, implicit, tehnologia, devin tot mai mult ataşate intervenţiei umane deliberate, ca afectare a naturii înseşi.
Pe de o parte, tehnologia este proiectată, în raport cu natura, printr-o analogie. Dacă pentru Aristotel tehnologia (fie ca techné, fie ca poietike) imită natura la un nivel teleologic, potenţând-o şi completând-o, pentru un oponent modern al interpretării naturaliste radicale, precum Hans Blumenberg, tehnologia manifestă neputinţa de a transcende natura, operând doar realizări ale unor posibilităţi naturale. În sensul acesta, tehnologia nu poate face posibil ceea ce este ontologic imposibil, teză care, în societatea contemporană, a provocat reinterpretarea tensiunii dintre natură şi cultură dincolo de rezistenţele discursului ontologic, devenind expresia unui instrument de control a relaţiei dintre individ şi Fiinţă. Ca pretext și limită a proiectării libertății umane, tehnologia este surprinsă, de-a lungul istoriei ideilor filosofice într-o accepțiune antropologică și instrumentală, pe care Heidegger o justifică apelând la funcția techné-ului de a domina natura, temă preluată şi de reprezentanții Școlii de la Frankfurt. Aceştia asociază tehnologia înstrăinării şi reificării, fiind recunoscută mai curând ca formă de proprietate privată a individului, concretizată drept capital şi mijloc de producţie.
Pentru filosofi precum Theodor Adorno, Max Horkheimer și Herbert Marcuse momentul de apogeu al Iluminismului tradiției vestice, în secolul XX, și anume subordonarea naturii de către tehnologie, constă în resemnificarea luptei om-contra-om, prilejuită prin instrumentalizarea naturii într-un sistem al controlului standardizat, al producției de bunuri și al consumului exacerbat.
Astfel, secolul XX confruntă două direcții fundamentale de interpretare a raportului dintre natură și tehnică. Pe de o parte, în linia argumentelor promovate de Școala de la Frankfurt, raționalitatea instrumentală, consecință a tehnologizării civilizației moderne, explică maniera în care gândirea însăși este supusă rutinei, devenind standardizată, cuantificabilă și predictibilă, odată ce tehnica pătrunde în toate sferele cotidiene ale vieții individuale, fiind exploatată deopotrivă ca mijloc și ca scop. Pe de altă parte, în linie heideggeriană, prin asumarea tehnicii ca manieră fundamentală de a revela esența și adevărul lucrurilor și nu de a le produce, individul este provocat să asume rolul tehnologiei ca fiind acela de a releva esența și adevărul (aletheia) lucrurilor însele, tradiționala înțelegere a techné-ului încapsulând o funcție poetică (poiesis) și una cognitivă (episteme).
Treptat, tehnologia, ca formă a rostirii adevărului și confruntare a omului cu faptul-de-a-fi-în-lume marchează în chip radical arta anilor ’50-’60. Voci ca cele ale H. G. Gadamer, Michel de Certeau sau cea a bioeticianului Peter Singer deconspiră pericolul standardizării, al renunțării la autenticitate, al exploatării naturalului în sensul maximei valorificări cu minimum de efort si indiferență pentru consecințe, militând pentru abordarea naturii în sensul ocrotirii și al locuirii – ca bună poziționare a omului în lume, în funcție de propriul habitatului său, de propria cultură și tradiție. Această gândire furnizează baze teoretice pentru multiple fenomene artistice contemporane din zona Fluxus, Land Art, pentru actualele poziționări ale activiștilor ecologiști, pentru designul preocupat de redefinirea raportului individ/ natură, arhitectura organică sau cea preocupată de fenomenologiei locului și a locuirii (ex. Christian Norberg-Schulz).
DEADLINE
Conferința Națională Natură. Cultură. Locuire propune o dezbatere interdisciplinară asupra acestor subiecte, desfășurată sub egida proiectului D PLATFORM – Instrument cultural și portal interdisciplinar dedicat arealului dunărean, COD: PN-II-RU-TE-2014-4-2601. Evenimentul, organizat de UNARTE București, în parteneriat cu Facultatea de Filosofie a Universității din București, este adresat tinerilor cercetători, masteranzi, doctoranzi, dar și cadrelor didactice, care își desfășoară activitatea în aria științelor socio-umaniste și a artelor vizuale.
Aplicaţiile potenţialilor participanţi pot fi trimise pe adresa de email dproject.unarte@gmail.com până pe data de 30 aprilie 2016. Participanții vor transmite un abstract de max. 400 de cuvinte, însoțit de titlul lucrării și o scurtă prezentare a autorului, cuprinzând informații referitoare la afilierea academică, ariile de expertiză științifică și principalele publicații/activități în domeniu.
Confirmarea rezultatelor: 10 mai 2016.
Publicarea programului: 12 mai 2016.
Conferința va fi găzduită de Facultatea de Filosofie a Universității din București.
ORGANIZATORI
- Prof. Dr. Constantin ASLAM (UNARTE)
- Conf. Dr. Cristian IFTODE (Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Filosofie)
- Lect. Dr. Raluca Oancea (UNARTE)
- Drd. Oana Șerban (Universitatea din București, Facultatea de Filosofie)
de Lilian Ciachir | mart. 16, 2016 | Call for papers
Inter-academic Research Project
Culture and Value in Late Modernity
(The Approach of the Process Ontology through Art and Values in Knowledge-Based Societies)
The International Conference: Identity and Diversity in Contemporary Culture – Process Philosophy Approaches
Bucharest, Faculty of Philosophy, the 23th-24th of September 2016
The current increased rate of migrations to Europe and the various geopolitical conflicts taking place in several regions of the world raise not only political and military concerns, but also tensions related to the system of values that contrasting civilizations and cultures, involved in these processes, bring to the public attention.
Nowadays, at the beginning of the third millennium, the individual’s life is significantly marked by high technologies and their necessary dependence to artificial intelligence. Hence, in these circumstances, clear tendencies of revising and adjusting the understanding of the cultural identity, both in individual and communitarian senses, can be easily recognized among the postmodern society.
The individual succeeds, through the mediation of artificial intelligence, to create and raise a society in which space and time reshape the life in a specific manner, highly different from that of previous centuries. Contemporary social and cultural changes are significant and therefore, on the system of values of modernity, still dominant in certain cultural spaces, act powerful forces of redefining and re-evaluating the human identity in personal and collective frameworks.
How is still possible to preserve cultural identity, both on individual and community level, in a fluid society, transgressed by a continuous transformation? To what extent is still necessary and required such an identity, whose basic components are mainly cultural and religious, but not yet economic? What impact has already the phenomenon of globalization? Has it any effects on normalizing the cultural sphere of human life since, according to some researchers, globalization is effective only within the economic sphere? Moreover, if the answer is positive, than what are the involved consequences? How is culturally defined nowadays the relationship between the One and the Multiple, the same and the different, the “I” and the “Other”? To what extent it can still be achieved the unity between the two basic components of any individual human existence? Cultural, social and religious constructs always gave a meaning to the otherness, while philosophy continuously highlighted these characteristics, by relating them to a model of humanity, with a universal opening.
What are the potential contributions of the “process philosophy” to the understanding of identity and its connected tensions? Philosophical reflections and interdisciplinary analysis on the transformations taking place in the domain of cultural-identity, either of local or global significance, having broad effects on social and cultural dimensions, and certain consequences, yet unpredictable, but at least apprehended in the light of this philosophy, are those from which the debates of the current conference will start .
All those interested are invited to participate to such a debate on the 23th-24th of September 2016. Participants are asked to send an abstract of 250 words on tensions.of.values@gmail.com, including the title, together with the information concerning their academic affiliation and a short CV, until 1st of August 2016. Confirmation of acceptance – the 20th of August 2016.
The International Conference Identity and Diversity in Contemporary Culture – Process Philosophy Approaches is organized by the Faculty of Philosophy (University of Bucharest) in partnership with CCIIF – The Research Center for the History of Philosophical Ideas, University of Bucharest, and is part of the Inter-academic Research Project Culture and Value in Late Modernity (The Approach of the Process Ontology through Art and Values in Knowledge-Based Societies)
Organizing committee:
Prof. Dr. Viorel Cernica
Prof. Dr. Mihaela Pop
Drd. Oana Șerban
de Lilian Ciachir | ian. 3, 2016 | Call for papers
UNIVERSITATEA DIN NUCUREȘTI
FACULTATEA DE FILOSOFIE
CENTRUL DE CERCETARE A ISTORIEI IDEILOR FILOSOFICE
Call for papers – CONFERINȚA NAȚIONALĂ DE ESTETICĂ ŞI FILOSOFIA ARTEI „ION IANOȘI”
pentru studenți, masteranzi, doctoranzi și cercetători
CATEGORIA NOULUI
IMPACTUL ASUPRA ARTEI ȘI GÂNDIRII ESTETICE ÎN SECOLUL XX
București 13-14 mai 2016
Arta avangardelor a adus cu sine o gândire nouă care s-a instaurat prin contestarea și deconstrucția unui sistem preexistent de gândire artistică și estetică. Se împlinesc 100 de ani de la înființarea mișcării Dada în care Tristan Tzara a jucat un rol semnificativ. Vă invităm să participați la Conferința anuală de estetică şi filosofia artei „Ion Ianoși” care își propune să răspundă la mai multe întrebări precum:
- Este contestarea avangardistă un simplu nihilism?
- De ce era necesară contestarea artei anterioare?
- În ce măsură situația socială, politică și economică de la începutul secolului XX este implicată în procesul de contestare și în cel de creație?
- Există influențe culturale non-europene care își pun amprenta pe noile forme de creație artistică? Au ele o motivație artistică?
- În ce măsură filosofia și gândirea estetică rezonează cu schimbările radicale din artă la începutul secolului și ulterior?
- Ce presupune „noul” în artele secolului XX?
- Se mai poate vorbi de continuități între arta anterioară și cea nouă? În ce ar consta ele? Dar în estetică?
- În ce măsură arta postbelică perpetuează „moștenirile recente” sau explorează noi posibilități de expresie?
- Care ar fi categoriile estetice dominante pentru arta contemporană?
- Care e specificul noilor arte și în ce măsură contestă ele pachetul de concepte tradiționale ale esteticii?
- Este capabilă filosofia contemporană să ne ajute să înțelegem diversele explorări artistice actuale? Cum?
- Există posibilitatea unor „actualizări” ale gândirii artistice și filosofice anterioare astfel încât interpretarea operei contemporane să fie pertinentă?
- În ce măsură instituționalizarea artei aduce cu sine modificări valorice la nivelul receptării artei contemporane?
- Estetica însăși suferă modificări majore atât la nivelul conceptual cât și la nivelul domeniilor pe care le include. În aceste condiții putem vorbi de o criză a esteticii și a artei în secolul XX?
- În ce măsura dimensiunea eticului este reproblematizată în arta contemporană?
- Procesul contemporan al globalizării generează și fenomenul globalizării artei și al esteticii. Ce răspuns dau diverse culturi ale lumii la această provocare?
Deadline:
Aplicaţiile potenţialilor participanţi pot fi trimise pe adresa de email estetica.filosofia.artei2016@gmail.com până pe data de 5 martie 2016. Acestea constau în transmiterea unui abstract de 400 de cuvinte, însoţit de titlu, o bibliografie orientativă şi informaţii privind afilierea academică a autorului, precum şi lista de lucrări a acestuia.
Confirmarea participării la conferință: 20 martie
Textul integral al prezentării: 20 aprilie
Conferința va include, la fel ca in anii trecuți, pauze cu caracter artistic la care vor participa colegi de la facultățile de arte. Lucrările cele mai valoroase vor fi selectate și publicate în IJAPHC – The International Journal of Aesthetics and Philosophy of Culture.
