de Lilian Ciachir | sept. 5, 2016 | Call for papers
COMUNITATE, IDENTITATE, DIFERENŢĂ: PRIVIRI FENOMENOLOGICE
TERMEN PRELUNGIT: 20 septembrie 2016
Societatea Română de Fenomenologie are plăcerea de a vă invita să participaţi la colocviul naţional „Comunitate – identitate – diferenţă. Priviri fenomenologice”, organizat în colaborare cu Institutul de Cercetări al Universităţii din Bucureşti şi Institutul de Filozofie „Alexandru Dragomir“, care va avea loc în zilele de 16 şi 17 noiembrie 2016.
Cei care doresc să participe sunt rugaţi să trimită până la data de 20. 09. 2016 un rezumat de aproximativ 500 de cuvinte la adresa conference@phenomenology.ro, cu menţiunea „Colocviu SRF 2016” în titlu, programul final al colocviului urmând să fie anunţat pe data de 15.10.2016. Vă rugăm să difuzaţi cât mai larg posibil acest apel la contribuţii.
Coordonatori: Cristian Ciocan, Paul Marinescu, Bogdan Mincă
Argument
Conferinţa anuală SRF din 2016 va fi dedicată unei reţele de interogaţii situate sub constelaţia conceptuală comunitate–identitate–diferenţă, ce angajează o pluralitate de perspective ce aparţin perimetrului larg al fenomenologiei, fie că e vorba de fenomenologia transcendentală sau de turnura sa ontologică, de deschiderile sale hermeneutice sau de provocările sale etic-alterologice.
Triada tematică comunitate–identitate–diferenţă a traversat în varii feluri diversele etape ale evoluţiei polimorfe a fenomenologiei. După cum se ştie, fenomenologia s-a desfăşurat iniţial sub semnul opticii egologice: ancorată în ceea ce constituie identitatea cu sine a eului ce filozofează, ea ajunge să descopere treptat structurile constitutive ale subiectivităţii. Însă acest pivot iniţial identitar-egologic al fenomenologiei a fost de îndată pus la încercare de dificultăţile pe care le ridică explicitarea raportului cu un alt subiect, cu o alteritate care se naşte din diferenţa primordială a intersubiectivităţii. Această primă diferenţă ce survine în întâlnirea cu celălalt, care este şi prima descentrare a eului şi a identităţii sale, prilejuieşte însă şi apariţia terţului, care stabileşte echilibrul sau paritatea dintre ego şi alter ego, constituind totodată temeiul pentru constituirea unei comunităţi. Cercetarea fenomenologică s-a văzut astfel obligată să aprofundeze şi să-şi extindă câmpul de analiză, deschizându-şi privirea către noi serii de întrebări menite să aprofundeze raportul de implicare reciprocă între comunitate, identitate şi diferenţă.
O serie de întrebări vizează aşa-numita „diferenţă antropologică”, ce angajează multiplele diferenţieri constitutive dintre om şi animal, precum şi straturile de sens ce articulează experienţele implicate în această relaţie. Nu doar că relaţia cu animalul pune în joc un cu totul alt tip de diferenţă decât alteritatea umană de primă instanţă, pretinzând şi o reelaborare a sensului identităţii subiectivităţii, dar ea ridică totodată problema justificării fenomenologice a posibilităţii unei comunităţi lărgite interspecifice.
O a doua serie de întrebări priveşte diversele semnificaţii ale identităţii, altele decât cele articulate în funcţie de prima persoană şi de unitatea conştiinţei. Odată desprinsă din sfera ego-ului transcendental, văzut ca principiu de organizare şi de unificare diacronică şi sincronică a conştiinţei, problema identităţii dezvoltă un traseu sinuos în domeniul discursului, al acţiunii şi al naraţiunii, în căutarea altor instanţe şi criterii definitorii, precum corpul, enunţarea, intenţia sau unitatea acţiunii. Limitate însă în sfera lor de aplicare, acestea sunt recuperate sub semnul mai larg al unei fenomenologii a sinelui care deplasează atenţia de la o identitate de tip „acelaşi”, corelată permanenţei în timp, la o identitate conferită de persistenţa sinelui, care acceptă schimbarea şi diferenţa, şi căreia îi este constitutiv raportul cu alteritatea. Aceasta reclamă o tematizare riguroasă a polisemiei identităţii în acord cu polimorfia sinelui (sine întrupat, sine narativ, sine autonom etc.).
O altă serie de întrebări vizează modul în care relaţia dintre identitate şi diferenţă în cadrul unei comunităţi poate fi înţeleasă pornind de la raportul dintre gândire şi acţiune. Antichitatea greacă a fost, prin presocratici şi apoi prin Platon şi Aristotel, responsabilă pentru prima configurare a triadei comunitate–identitate–diferenţă, în funcţie de: raportul unu–multiplu (atât în domeniul ontologic, cât şi în cel politic), dihotomia înţelepciune teoretică – înţelepciune practică, dihotomia gândire–acţiune. În contemporaneitate, asistăm la o reevaluare fenomenologică a acestei triade, obţinută prin re-determinarea radicală a raportului gândire–acţiune. Prin M. Heidegger, H. Arendt, E. Lévinas, P. Ricoeur, J. Derrida, J.-L. Nancy ş.a., acest raport este deschis unor noi articulări, în funcţie de: rolul gândirii (înţelegerii) în constituirea identităţii proprii; acţiunea ca dezvăluire de sine a agentului; gândirea ca dialog cu mine însumi ca altul (gândirea ca prietenie cu sine); caracteristicile acţiunii (imprevizibilă, ireversibilă, impredictibilă); violenţa totalitară orientată împotriva individualităţii; gândirea comunităţii dinspre raportul unu–multiplu (unitatea în diversitate); logos-ul hermeneutic activ în gândire şi acţiune, ca lăsare a celuilalt să apară în individualitatea sa proprie; comunicarea dintre gândire şi acţiune la nivel concret, în situaţii individuale; facultatea de judecare ca mediere între gândire (formal) şi acţiune (concret); etica situaţiei; constituirea identităţii personale prin raportarea etică la celălalt.
Aşteptăm propuneri de contribuţii privitoare la raporturile dintre comunitate, identitate şi diferenţă pornind de la oricare dintre seriile de întrebări menţionate mai sus, şi anume pornind de la:
- diferenţa antropologică;
- diversele semnificaţii ale identităţii personale;
- articulările contemporane ale raportului dintre gândire şi acţiune.
Conferinţă organizată în cadrul proiectelor:
- PN-II-RU-TE- 2014-4-0630 (Abordări fenomenologice ale diferenţei fenomenologice)
- şi PN-II-RU-TE-2014-4-2881 (Relevanţa etico-politică a gândirii. O abordare interdisciplinară a raportului dintre gândire şi acţiune)
de Lilian Ciachir | iul. 13, 2016 | Call for papers
Romanian Association of Young Scholaras (RAYS) organizează a doua editie a International Interdisciplinary Doctoral Conference.
Evenimentul va avea loc in perioada 30 septembrie – 1 octombrie 2016, la Centrul de conferinte al Rin Grand Hotel din București.
Mai multe detalii despre eveniment sunt disponibile aici http://www.rays.org.ro/#!internationaldoctoralconference/crav
de Lilian Ciachir | iul. 1, 2016 | Call for papers
BUCHAREST COLLOQUIUM IN EARLY MODERN SCIENCE
From Natural History to Science: the Emergence of Experimental Philosophy
24-26 October 2016
Invited speakers: Iordan Avramov (Bulgarian Academy of Sciences), Andreas Blanck(University of Paderborn & Bard College, Berlin), Arianna Borrelli (Technical University Berlin), Florike Egmont (Leiden University), Mordechai Feingold (California Institute of Technology), Raphaele Garrod (University of Cambridge), Friedrich Steinle (Technical University Berlin).
The sixth edition of the Bucharest Colloquium in Early Modern Science aims to bring together an interdisciplinary group of historians and philosophers interested in the interplay between theory and experimental practices in the 16th–18th centuries, with a special focus on the emergence of experimental philosophy. We invite papers on the history of natural history, early modern experimental practices and forms of experimental methodology, as well as papers investigating the philosophical and methodological discussions surrounding the emergence of experimental philosophy.
Bucharest Colloquium in Early Modern Science is organized by Dana Jalobeanu and the team of the project From natural history to science: the emergence of experimental philosophy (http://blogs.ub-filosofie.ro/pce/) and will represent the final conference of this five-year project. Abstracts no longer than 500 words should be sent by 15 July to Doina-Cristina Rusu (dc.rusu@yahoo.com).
de Lilian Ciachir | apr. 6, 2016 | Call for papers
INTERNATIONAL CONFERENCE
2400 ARISTOTLE
UNIVERSITY OF BUCHAREST, FACULTY OF PHILOSOPHY
BUCHAREST, ROMANIA
NOVEMBER 25 – 26, 2016
CALL FOR PAPERS
The Faculty of Philosophy, University of Bucharest, organizes the international conference 2400 Aristotle. This conference is one of the academic events celebrating the Aristotle Anniversary Year, declared by the General Conference of UNESCO to internationally promote the work of Aristotle and his highly influential contribution to shaping modern Western civilization.
The aim of the conference is to revisit both Aristotle’s work in different areas of philosophy and science (200 treatises, of which 31 have survived) as well as its subsequent reception. We welcome papers discussing Aristotelian contributions to logic, metaphysics, ethics, politics, arts, poetics or science.
The conference will be structured in the following thematic panels:
- Metaphysics and Theology
- Logic and Philosophy of Science
- Ethics and Political Philosophy
- Aesthetics, Rhetoric, Poetics
- Aristotle and his reception
- Aristotle and Phenomenology
- Aristotle in Romanian Philosophy
DEADLINE
Prospective participants are invited to submit their proposals in English, French or Romanian, in the form of a 400 words abstract, including the title of their presentation, to 2400aristotle@filosofie.unibuc.ro. Please also include a short biographical presentation and current academic affiliation, in a separate document. The deadline for abstracts is August 1st 2016 September 30th 2016. Applicants should mention in their proposal the thematic panel they target. All abstracts will be subject to a blind review process, with the decision being communicated to the author(s) no later than October 1st 2016.
The organizers will not cover any accommodation or travel expenses for the participants. There will be no registration or conference fees, either.
SCIENTIFIC COMMITTEE
- Gheorghe VLĂDUȚESCU (Romanian Academy)
- Mircea DUMITRU (University of Bucharest and Romanian Academy)
- Valentin MUREȘAN (University of Bucharest)
- Savu TOTU (University of Bucharest)
- Constantin STOENESCU (University of Bucharest)
- Mihaela POP (University of Bucharest)
- Viorel CERNICA (University of Bucharest)
- Vasile MORAR (University of Bucharest)
- Ion TĂNĂSESCU (Romanian Academy, The Institute of Philosophy and Psychology C. Rădulescu-Motru)
- Ionel BUȘE (University of Craiova)
- Dan CHIȚOIU (Al. Ioan Cuza, University of Iași)
- Daniela JALOBEANU (Research Institute of the University of Bucharest)
- Cristian IFTODE (University of Bucharest)
- Bogdan MINCĂ (University of Bucharest)
ORGANIZING COMITEE
- Acad. Gheorghe VLADUȚESCU, Chair
- Prof. Dr. Mircea DUMITRU
- Prof. Dr. Valentin MUREŞAN
- Prof. Dr. Romulus BRÂNCOVEANU
- Prof. Dr. Savu TOTU
- Drd. Oana ŞERBAN, Secretary
de Lilian Ciachir | apr. 5, 2016 | Call for papers
[threecol_two]
Calls for Papers
Conferința națională studențească
FILOSOFIE ŞI (POST)MODERNITATE: SUBIECT. INDIVID. PERSOANĂ
Ediţia a IV-a, 30 mai 2016
[/threecol_two]
[threecol_one_last]
Extended deadline: vineri, 13 mai 2016
Comunicarea rezultatelor selecţiei și afișarea programului vor avea loc în data de 16 mai 2016.
[/threecol_one_last]
Reprezentând un conținut specific atât filosofiei continentale cât şi celei analitice, problema subiectului ca expresie a identității umane constituie, în gândirea contemporană, o temă comună de reflecție a tradițiilor moderne și postmoderne. În încercarea de a situa modernitatea şi postmodernitatea nu doar în contrapartidă, ci şi într-o presupusă şi justificată continuitate, aşa-numita filosofie a subiectului reprezintă o sursă a acestei interpretări. Subiectul este însuşi motivul pentru care provocarea modernă, anunţată în întrebarea kantiană „ce este omul?” este substituită cu cea foucauldiană, „cine suntem?”, ca formă a renunţării la tradiţia iluministă a unui ideal al naturii şi raţiunii umane, şi instituire a subiectului ca produs al puterii. Urmând această scurtă „cartografiere” a accepţiunilor noţiunii de subiect, se constată că modernitatea se preocupă simptomal de felul în care rolurile subiectivităţii şi ale individualităţii se acomodează, parafrazându-l pe Renaut. Care sunt sensurile „modernităţii”, ca metafizică a subiectivităţii şi instituire a omului ca sub-jectum, deci ca putere fondatoare a adevărului, legilor şi reprezentărilor sale culturale? În ce măsură subiectul îngăduie sau obligă la distingerea unei istorii a timpului obiectiv, civilizaţional, de o durată personală, imaginativă, a istoriei personale, prin care modernitatea se enunţă ca „o creaţie prin ruptură şi criză”? Deschide subiectul o veritabilă „eră a individului” anunţată ca o simultană derivare individualistă a subiectului şi a umanismului? Este individul o figură a subiectului care impune o nouă etapă a umanismului modern? Poate fi înţeles subiectul ca marcă a alterităţii şi finitudinii, prin renunţarea acestuia la o structură monadologică, cu care tradiţia raţionalistă modernă ne-a acomodat, în favoarea unei structuri care preferă critica imanenţei, autonomia şi responsabilitatea ca prilejuire a Celuilalt, în sensul lui Levinas?
Call for papers: Pornind de la acest context, stimulând cercetarea interdisciplinară şi dialogul academic dintre studenţi, masteranzi şi tineri cercetători, Facultatea de Filosofie, din cadrul Universităţii din Bucureşti, cu sprijinul CCIIF-Centrul de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofiei, organizează Conferinţa Naţională Filosofie şi (Post)modernitate: Subiect. Individ. Persoană, aflată la cea de-a patra ediţie. Lucrările conferinţei, desfăşurate pe secţiuni paralele, vor consta în prezentări de maximum 20 de minute ale unor lucrări individuale originale, urmate de discuţii. Lucrările propuse spre prezentare în conferinţa naţională vor fi selecţionate de către un comitet de selecţie format din profesori şi cercetători. Cele mai bune comunicări, traduse de autori în limba engleză, vor fi publicate în Analele Universităţii Bucureşti. Seria filosofie (The Annals of the University of Bucharest, Philosophy Series), publicaţie editată de Facultatea de Filosofie.
Deadline pentru înscrieri: În vederea validării aplicațiilor, participanții sunt invitați să trimită un rezumat extins de 800-1000 de cuvinte al lucrării (inclusiv bibliografie) însoțit de un scurt CV pe adresa de email: cciif.fil.unibuc@gmail.com Deadline-ul pentru trimiterea abstractelor şi a CV-urilor este 13 mai 2016. Comunicarea rezultatelor selecţiei și afișarea programului vor avea loc în data de 16 mai 2016. Pe durata conferinței, participanților din provincie li se poate asigura cazare contra cost la Căminele Universităţii din Bucureşti. Solicitarea unui loc de cazare va fi consemnată de către participanți în cadrul procesului de înscriere.
Comitetul de organizare:
Prof. dr. Romulus Brâncoveanu, Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti
Prof. dr. Viorel Vizureanu, Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti
Lect. dr. Sorin Costreie, Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti
Prof. dr. Viorel Cernica, Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti
Prof. dr. Constantin Stoenescu, Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti
Drd. Oana Şerban, Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti.
Date de contact:
Conferinţa se va desfăşura la sediul Facultăţii de Filosofie, Universitatea Bucureşti, Splaiul Independenţei nr. 204, Bucureşti, în data de 30 mai 2016. Pentru informații suplimentare: cciif.fil.unibuc@gmail.com
de Lilian Ciachir | mart. 30, 2016 | Call for papers
CONFERINȚA NAȚIONALĂ
NATURĂ. CULTURĂ. LOCUIRE
(Conferință organizată în cadrul proiectului D PLATFORM – Instrument cultural și portal interdisciplinar dedicat arealului dunărean, COD: PN-II-RU-TE-2014-4-2601)
București, 18 MAI 2016
CALL FOR PAPERS
Tema raportului dintre natură și cultură deschide, în gândirea contemporană, noi problematizări ale tehnologiei și rolului său în modelarea discursului și practicilor artistice ale secolului XX. Trecând în plan secundar accepţiunea tradiţională a naturii ca physis, origine a tuturor lucrurilor, tehnologia, sub imperiul modern al industrializării, deturnează proiectul naturalismului metafizic, contrapunându-i cultura. Odată ce John Stuart Mill enunţa natura ca ceea ce se opune artei, tot aşa cum naturalul este ceea ce stă împotriva artificialului, cultura şi, implicit, tehnologia, devin tot mai mult ataşate intervenţiei umane deliberate, ca afectare a naturii înseşi.
Pe de o parte, tehnologia este proiectată, în raport cu natura, printr-o analogie. Dacă pentru Aristotel tehnologia (fie ca techné, fie ca poietike) imită natura la un nivel teleologic, potenţând-o şi completând-o, pentru un oponent modern al interpretării naturaliste radicale, precum Hans Blumenberg, tehnologia manifestă neputinţa de a transcende natura, operând doar realizări ale unor posibilităţi naturale. În sensul acesta, tehnologia nu poate face posibil ceea ce este ontologic imposibil, teză care, în societatea contemporană, a provocat reinterpretarea tensiunii dintre natură şi cultură dincolo de rezistenţele discursului ontologic, devenind expresia unui instrument de control a relaţiei dintre individ şi Fiinţă. Ca pretext și limită a proiectării libertății umane, tehnologia este surprinsă, de-a lungul istoriei ideilor filosofice într-o accepțiune antropologică și instrumentală, pe care Heidegger o justifică apelând la funcția techné-ului de a domina natura, temă preluată şi de reprezentanții Școlii de la Frankfurt. Aceştia asociază tehnologia înstrăinării şi reificării, fiind recunoscută mai curând ca formă de proprietate privată a individului, concretizată drept capital şi mijloc de producţie.
Pentru filosofi precum Theodor Adorno, Max Horkheimer și Herbert Marcuse momentul de apogeu al Iluminismului tradiției vestice, în secolul XX, și anume subordonarea naturii de către tehnologie, constă în resemnificarea luptei om-contra-om, prilejuită prin instrumentalizarea naturii într-un sistem al controlului standardizat, al producției de bunuri și al consumului exacerbat.
Astfel, secolul XX confruntă două direcții fundamentale de interpretare a raportului dintre natură și tehnică. Pe de o parte, în linia argumentelor promovate de Școala de la Frankfurt, raționalitatea instrumentală, consecință a tehnologizării civilizației moderne, explică maniera în care gândirea însăși este supusă rutinei, devenind standardizată, cuantificabilă și predictibilă, odată ce tehnica pătrunde în toate sferele cotidiene ale vieții individuale, fiind exploatată deopotrivă ca mijloc și ca scop. Pe de altă parte, în linie heideggeriană, prin asumarea tehnicii ca manieră fundamentală de a revela esența și adevărul lucrurilor și nu de a le produce, individul este provocat să asume rolul tehnologiei ca fiind acela de a releva esența și adevărul (aletheia) lucrurilor însele, tradiționala înțelegere a techné-ului încapsulând o funcție poetică (poiesis) și una cognitivă (episteme).
Treptat, tehnologia, ca formă a rostirii adevărului și confruntare a omului cu faptul-de-a-fi-în-lume marchează în chip radical arta anilor ’50-’60. Voci ca cele ale H. G. Gadamer, Michel de Certeau sau cea a bioeticianului Peter Singer deconspiră pericolul standardizării, al renunțării la autenticitate, al exploatării naturalului în sensul maximei valorificări cu minimum de efort si indiferență pentru consecințe, militând pentru abordarea naturii în sensul ocrotirii și al locuirii – ca bună poziționare a omului în lume, în funcție de propriul habitatului său, de propria cultură și tradiție. Această gândire furnizează baze teoretice pentru multiple fenomene artistice contemporane din zona Fluxus, Land Art, pentru actualele poziționări ale activiștilor ecologiști, pentru designul preocupat de redefinirea raportului individ/ natură, arhitectura organică sau cea preocupată de fenomenologiei locului și a locuirii (ex. Christian Norberg-Schulz).
DEADLINE
Conferința Națională Natură. Cultură. Locuire propune o dezbatere interdisciplinară asupra acestor subiecte, desfășurată sub egida proiectului D PLATFORM – Instrument cultural și portal interdisciplinar dedicat arealului dunărean, COD: PN-II-RU-TE-2014-4-2601. Evenimentul, organizat de UNARTE București, în parteneriat cu Facultatea de Filosofie a Universității din București, este adresat tinerilor cercetători, masteranzi, doctoranzi, dar și cadrelor didactice, care își desfășoară activitatea în aria științelor socio-umaniste și a artelor vizuale.
Aplicaţiile potenţialilor participanţi pot fi trimise pe adresa de email dproject.unarte@gmail.com până pe data de 30 aprilie 2016. Participanții vor transmite un abstract de max. 400 de cuvinte, însoțit de titlul lucrării și o scurtă prezentare a autorului, cuprinzând informații referitoare la afilierea academică, ariile de expertiză științifică și principalele publicații/activități în domeniu.
Confirmarea rezultatelor: 10 mai 2016.
Publicarea programului: 12 mai 2016.
Conferința va fi găzduită de Facultatea de Filosofie a Universității din București.
ORGANIZATORI
- Prof. Dr. Constantin ASLAM (UNARTE)
- Conf. Dr. Cristian IFTODE (Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Filosofie)
- Lect. Dr. Raluca Oancea (UNARTE)
- Drd. Oana Șerban (Universitatea din București, Facultatea de Filosofie)
