de Lilian Ciachir | feb. 17, 2019 | Anunturi, Avizier studenti, Call for papers, Scoala Doctorala
Închisoarea: fenomen istoric, sociologic și psihologic
De la exilarea lui Ovidiu la Tomis și până la teroarea din temnițele comuniste, privarea de libertate a fost practicată sub diverse forme și aplicată atât pentru delicte penale sau de drept comun, cât și pentru opiniile politice. Dacă în Antichitate împărații cu vaste colonii preferau să își exileze opozanții în teritoriile locuite de barbari, pedepsindu-i prin suprimarea privilegiilor, în Evul Mediu se practică pedeapsa capitală. Pușcăriile nu au scop punitiv, ci sunt un loc de tranzit sau un adăpost temporar pentru cerșetori sau bolnavi psihic. Închisoarea, în accepțiunea de astăzi, este o invenție a secolului al XIX-lea și are drept model metodele de supraveghere și de pedepsire folosite în armată, în școli sau în mănăstiri. După sute de ani în care s-a practicat tortura ca metodă de constrângere pentru a smulge mărturisiri, secolul al XIX-lea, cel puțin în teorie, abolește supliciile și reformează sistemul penitenciar prin ideea reeducării deținuților. Conform lui Michel Foucault, schimbarea de paradigmă intervine ca urmare a faptului că legiuitorul conștientizează că, în unele cazuri, infracțiunile sunt provocate de dereglaje psihice. Evident, multă vreme corijarea comportamentului rămâne un deziderat, temnițele fiind doar niște locuri insalubre, unde indivizii suferă de foame, de frig sau capătă diverse boli. Pentru omul obișnuit, pușcăria este un loc al ororilor și al degradării morale.
Pe măsură ce societatea capitalistă începe să aplice pedepse pentru delicte ce țin de opinii, de morală sau pentru acte de corupție, în închisori ajung și elite financiare, politice sau culturale, iar statutul condamnatului se schimbă. Acesta nu mai este stigmatizat, deseori este chiar privilegiat: un regim alimentar mai bun, gardieni mai puțin vigilenți, dreptul de a fi vizitat de familie, dreptul de a citi sau de a purta haine civile. Tendința se menține până în perioada interbelică, atunci când o seamă de industriași, bancheri, spioni sau ilegaliști comuniști sunt condamnați și se bucură de clemența pușcăriei „burgheze”. Spioni ca G. G. de Chastelain sau Ivor Porter, militanți comuniști precum Gheorghiu Dej își continuă activitatea politică din temniță până la debutul celui de-al Doilea Război Mondial, cu complicitatea autorităților. După ascensiunea nazismului, apare conceptul de lagăr de concentrare, construit după modelul experimentului spaniol din Cuba. Un loc al terorii și al morții, care se va perpetua în Europa de Est și după încheierea păcii. Ilegaliștii comuniști, care și-au făcut stagiul în închisoarea „burgheză” și au ajuns la putere prin sprijinul Armatei Roșii, organizează societatea după modelul penitenciarului. Dușmanii de clasă sunt urmăriți, li se înscenează procese, sunt hărțuiți și drogați în timpul anchetelor până când cei mai slabi cedează torturii și semnează declarațiile dictate de anchetatori. Oamenii liberi trăiesc cu spaima închisorii sau a denunțurilor, sunt epuizați de norma de lucru din uzine, copleșiți de activitățile propagandistice ale partidului sau de imixtiunea acestuia în viața intimă a familiei.
În Uniunea Sovietică se dezvoltă un întreg sistem concentraționar, prin lagăre sau prin deportări. Stalin, care a studiat metodele lui Hitler, inovează în acest domeniu: scopul nu mai este uciderea imediată a individului, ci folosirea lui ca forță de muncă în mine, în colhozuri sau în uzine pentru construirea noii societăți.
Numărul 4 al revistei Doc.Eu își propune să reflecteze asupra conceptului de închisoare, privit ca fenomen istoric, sociologic și psihologic, prin următoarele axe de reflecție:
Literatură și artă – Tema închisorii nu este abordată doar în domeniul ficțiunii, ci și în așa-numita paraliteratură sau literatură de graniță (biografii, memorialistică), unde deținuții politici își povestesc experiențele carcerale. Spre deosebire de documentele oficiale, biografiile și memorialistica îi permit cititorului să pătrundă în intimitatea deținuților, să le înțeleagă angoasele și slăbiciunile atunci când cedează sub presiunea torturii sau să admire rezistența în fața reeducării. O altă direcție de cercetare ar putea fi reeducarea prin artă sau studiul activităților desfășurate în Secțiile Culturale și Educative, deschise în cadrul lagărelor.
Istorie – Până la începutul celei de-a doua conflagrații mondiale, sistemul penitenciar este mai relaxat, mai puțin vigilent, ceea ce permite deținuților să comită ilegalități (acte de spionaj, activități politice) chiar sub ochii autorităților. După instaurarea regimurilor totalitare și apariția lagărului, viața prizonierilor este organizată și supravegheată cu strictețe: naziștii formează comandouri pentru trierea, gazarea și arderea evreilor. Sovieticii își deportează dușmanii de clasă, foștii soldați sau funcționarii ineficienți ai NKVD-ului în vasta rețea a Gulagului, unde viața se desfășoară conform ritualurilor comuniste. Zekului i se cere să lucreze în mine sau colhozuri pentru a contribui la construirea societății comuniste, iar supraviețuirea lui depinde de abilitatea de a se strecura printre ochiurile rețelei formate din deținuți de drept comun, informatori, gardieni, aparat administrativ. De multe ori, informatorii și gardienii sunt învestiți cu puteri discreționare chiar de oficialități. Posibile direcții de cercetare: anchetele, tortura, rețeaua de informatori, viața în comun, deportarea etc.
Lingvistică – De îndată ce individul este condamnat sau deportat, acesta pătrunde
într-un sistem cu reguli proprii și trebuie să învețe argoul deținuților și al gardienilor sau limbajul propagandei oficiale, utilizate pentru cosmetizarea realității. Cercetătorii pot opta pentru analiza: argoului închisorilor, a memorialisticii sau a documentelor oficiale.
Psihologie și medicină – Justiția feudală și regimurile totalitare se bazează pe tortură și pe eficiența călăilor, care își adaptează metodele în funcție de profilul psihologic al victimei: dacă omul orânduirii feudale nu rezistă chinurilor fizice și sfârșește prin a mărturisi crime reale sau imaginare, în lagărele naziste tortura se practică mai mult la nivel psihic. Evreilor li se întreține iluzia supraviețuirii până în pragul camerelor de gazare. În sistemul imaginat de Stalin, gardienii se bucură de o mare libertate, ceea ce îi transformă în adevărați torționari. Prezenta axă își propune să studieze relația
victimă-călău care i-a fascinat pe cercetători și a generat experimente de tipul Standford, metodele de tortură sau fenomenul reeducării.
Doctoranzii, cercetătorii și profesorii sunt invitați să facă propuneri folosind formularul de mai jos:
http://doc-eu.com/apel-la-contributii/#1546067106607-4570ae73-de1d
Articolele în română, engleză sau franceză, redactate conform normelor revistei, vor fi expediate pe adresele de email doc.eu2018@gmail.com, articole@doc-eu.com până pe data de 10/06/2019.
Articolele în limbi străine (engleză, franceză) vor fi trimise pe următoarele adrese: doc.eu2018@gmail.com, articles@doc-eu.com. Data limită 10/06/2019.
Website: www.doc-eu.com
N.B. Articolele neredactate conform normelor revistei vor fi respinse automat!
Bibliografie orientativă:
APPLEBAUM, Anne (2003), Goulag. Une histoire, Paris, Gallimard.
BOROWSKI, Tadeusz (2015), Le monde de pierre, Paris, Libella.
CONSTANTE, Lena (2013), Evadarea tăcută. 3000 de zile singură în închisorile din România, București, Humanitas.
CORBIN, Alain (coord.) (2009), Istoria corpului, vol. III, pp. 376-401, București, Art.
CZAPSKI, Joseph (1978), Terre inhumaine, Paris, L’Age d’Homme.
FOUCAULT, Michel (1975), Surveiller et punir, Paris, Gallimard.
IERUNCA, Virgil (2013), Fenomenul Pitești, București, Humanitas.
PANDREA, Petre (2011), Memoriile mandarinului valah, București, Vremea.
PORTER, Ivor (1991), Operațiunea autonomous în România în vreme de război, București, Humanitas.
STEINER, Jean-François (1994), Treblinka. La révolte d’un camp d’extermination, Paris, Ed. Fayard.
TOMAZIU, George (1995), Jurnalul unui figurant, București, Editura Univers.
ANTON, Fabian; CARAMAN, Marius, Torționarul Franz Țandără,
[https://www.youtube.com/watch?v=uD1yU9JCq2M]- consultat la data de [25/01/2019].
MARTIN, Nicolas, Expérience de Stanford: sommes-nous tous des bourreaux en puissance? [https://www.franceculture.fr/emissions/la-methode-scientifique/la-methode-scientifique-du-jeudi-03-mai-2018] – consultat la data de [25/01/2019].
NORME DE REDACTARE
Indicații pentru autori: Articolele trimise spre publicare trebuie să fie originale, nepublicate parțial sau integral în altă revistă cu caracter științific, în format tipărit sau online. Întreaga responsabilitate asupra originalității lucrării revine autorului.
Evaluarea articolelor se va face conform unei grile stabilite de recenzori.
Articolele primite după data limită nu vor fi luate în calcul pentru numărul în curs de publicare. Termenul pentru confirmarea de primire este de 10 zile lucrătoare.
Toate corecturile cerute de recenzori vor fi evidențiate prin culoarea roșie.
În cazul în care cercetătorul refuză să facă modificările cerute de recenzori, articolul nu va fi acceptat spre publicare. Regula se aplică atât colaboratorilor externi, cât și membrilor comitetului de redacție.
Comanda revistei se face contra cost, iar autorii au obligația de a cumpăra revista.
Informații generale:
- Se acceptă lucrări în limbile Română, Engleză și Franceză.
- Revista se adresează în special stundenților și doctoranzilor, însă sunt acceptate și articole ale profesorilor sau ale cercetătorilor.
- Articolele nu vor fi mai lungi de 5 pagini (spațiere la 1 rând), inclusiv bibliografia.
- Articolele în format Word, compatibil docx, vor fi expediate pe adresele articole@doc-eu.com, eu2018@gmail.com. Fișierul va fi denumit după cum urmează: NUME.Prenume.Titlu.
- Rezumatele vor fi așezate doar la ÎNCEPUTUL articolului.
- Afilierea instituțională a autorului, funcția ocupată și adresa de email vor fi trecute în prima notă de subsol. Revista își rezervă dreptul de a suprima prezentările biografice prea lungi sau redundanțele, fără a cere acordul autorului. Prin trimiterea articolului, autorul acceptă condițiile impuse de revistă.
Norme de redactare:
- Titluri:
- Titlul articolului, fără majuscule, va fi aliniat la dreapta și va fi urmat Prenume NUME (Ionel POPESCU).
- Afilierea instituțională (universitatea, facultate, departament și oraș), precum și adresa de email, vor fi date ca notă de subsol.
- Font titlu: Cambria, 14.
- Font subtitlu: Cambria, 12.
- Subtitlurile nu vor fi numerotare.
- Articolele vor fi însoțite de un rezumat în limba engleză sau franceză de maxim 10 rânduri.
- Text:
- Paginile nu vor fi numerotate.
- Font: Cambria, 12.
- Spațiere: 1.
- Aliniere: Justify
- Versurile vor fi aliniate stânga și centrat, după cum urmează:
Lu nasiddu paria cira chi adduma;
La vucca, si la guardi, tu nni spinni;
Li masciddi cchiù ghianchi di la scuma;
- Dacă versurile sunt într-o limbă străină, alta decât engleza sau franceza, în mod obligatoriu vor fi traduse într-o notă de subsol.
- Recomandăm evitarea oricărui tip de evidențiere a cuvintelor sau a conceptelor vehiculate în texte (italice, bold etc.).
Numărul maxim de imagini per articol este de 3. Pentru imaginile supuse drepturilor de autor, articolul trebuie să fie însoțit și de dovada plății (pe numele revistei și al editurii, pentru 50 de exemplare), precum și de contractul încheiat de autorul articolul cu instituția de la care se preia fotografia. Dimensiunea pentru imagini: 600×400 px/ 400×600 px.
Imaginile vor fi trimise separat, în format JPEG (denumite NUME.prenume.foto1, NUME.prenume.foto2 etc.). În text va fi marcat locul unde trebuie inserată fotografia, după cum urmează: Foto1, Foto 2 etc. Legendele foto vor apărea în text, sub Foto 1, Foto2.
- Note:
- Notele vor fi date la finalul citatului după modelul (Blecher, 1970: 7) și nu în subsolul paginii. În subsol, se vor reda doar comentarii ale autorului sau orice altă informație ce are relevanță pentru articol. Font pentru note de subsol: Cambria- 10.
- Citatele mai mari de 3 rânduri vor fi trecute într-un paragraf distinct, font 10, aliniere la 1 cm, fără ghilimele, cu italice.
- Citatele ce nu depășesc 3 rânduri vor fi date în text și vor fi marcate prin ghilimele „…”.
- Orice observație privitoare la citate va fi marcată prin paranteze pătrate [ ].
- În cazul în care se lucrează pe manuscrise, orice completare/propunere de descifrare sau lipsă în manuscris va fi marcată prin […], [propunere lecțiune/explicații].
- Titlurile de cărți sau de lucrări științifice vor fi scrise în italice.
- Doar autorii și lucrările din note se vor regăsi în bibliografie.
- Dacă citatea este indirectă, ea va fi precedată de apud.
- Pentru articolele în limbă străină se vor adopta normele de redactare specifice limbii române, fără spațiere înainte de semnele duble (: ; ! ?). De asemenea, se vor folosi ghilimele limbii române: „Arhiva digitalizată funcționează de ani buni în țări ca Franța…”
Bibliografie :
- Numele și prenumele autorului vor fi date complet (PETRESCU, Camil), exceptând cazul când autorul însuși își prescurtează prenumele.
- Font : Times New Roman, 10, hanging.
- Pentru cărți: CASSIAN, Nina (1972), Lotopoeme, București, Albatros.
- Pentru antologii :
se trece numele coordonatorului urmat de an, titlu etc.
GRUNBERG, Laura (coord.) (2010), Introducere în sociologia corpului, Iași, Polirom.
- Pentru ziare/reviste:
CESEREANU, Ruxandra (2009), „O aniversare întârziată: M. Blecher. Corps, os, piele, sânge”, în Steaua 12, pp. 7-9.
- Surse web:
Bibliografia web este acceptată DOAR pentru interviuri, documente din arhive, imagini sau cărți (nepublicate în format letric). Trimiterea se va face sub forma :
NUME, Prenume, an, Titlul [online], accesat la data de [data].
Ex: MARTIN, Nicolas, Expérience de Stanford : sommes-nous tous des bourreaux en puissance ? [https://www.franceculture.fr/emissions/la-methode-scientifique/la-methode-scientifique-du-jeudi-03-mai-2018] – consultat la data de [25/01/2019].
de Lilian Ciachir | aug. 31, 2018 | Anunturi, Call for papers, Conferinte
CONFERINȚA ȘCOLII DOCTORALE DE FILOSOFIE
Apel la contribuţii
Diversitatea temelor, tehnicilor şi modelelor de filosofare este o caracteristică a cercetării doctorale actuale. Pe acest fond, este necesară însă şi sistematizarea domenială a activităţii filosofice. Teoria cunoaşterii, filosofia şi istoria ştiinţei, istoria filosofiei şi filosofia culturii, a valorilor, a religiei, estetica, etica, filosofia politică, antropologia filosofică sunt domenii reprezentate în structura activităţilor de cercetare din şcoala noastră doctorală. Prezentarea unor rezultate semnificative obţinute în aceste activităţi este un moment important pentru fiecare doctorand şi, totodată, pentru comunitatea academică din facultatea noastră.
Ne propunem, la această conferinţă, să ilustrăm preocupările şi interesele de cercetare ale doctoranzilor în filosofie, dar şi rezultatele obţinute şi recunoaşterea naţională şi internaţională a acestora.
Sunt invitaţi să participe cu lucrări – referate, schiţe tematice, proiecte de lucru pe anumite subiecte, propuneri metodologice inedite, discursuri pe teme prezente în medii filosofice diverse etc. – studenţii şcolii noastre doctorale, precum şi cei ai şcolilor doctorale de filosofie din alte universităţi şi ai altor şcoli doctorale din domeniul umanistic. Sunt invitaţi să participe, de asemenea, studenţi de la master şi de la licenţă, cercetători, cadre didactice.
Încercăm astfel să scoatem în evidenţă, pe de o parte, semnificaţia universal-filosofică a temelor, tehnicilor şi modelelor de filosofare asumate prin proiecte de cercetare în spaţiul academic românesc şi, pe de alta, rostul istoric al acestora în contextul nostru cultural, la o sută de ani de la Marea Unire.
Data desfășurării: 07.12.2018
Locul desfăşurării: Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti, Splaiul Independenţei, Nr. 204, Sector 6, Bucureşti.
Condiții de participare
Persoanele care doresc să se înscrie în program sunt rugate să trimită, până la 31 octombrie 2018, titlul lucrării, un rezumat de cel mult 300 de cuvinte şi un scurt CV, la adresa de email: cernica.scoaladoctorala@filosofie.unibuc.ro . Programul simpozionului va fi definitivat până la data de 20 noiembrie 2018 şi va fi postat pe site-ul Facultăţii de Filosofie: filosofie.unibuc.ro
Pentru orice detalii privind participarea şi organizarea simpozionului, vă puteţi adresa organizatorilor la adresa de email menţionată.
Comitetul de organizare
- Prof. univ. dr. Viorel Cernica
- Prof. univ. dr. Mihaela Pop
- Prof. univ. dr. Constantin Stoenescu
- Conf. univ. dr. Bogdan Mincă
- Drd. Oana Şerban
- Drd. Maria Racman
- Drd. Gabriela Florea
Comitetul ştiinţific
- Prof. univ. dr. Romulus Brâncoveanu
- Prof. univ. dr. Mircea Dumitru
- Prof. univ. dr. Adrian-Paul Iliescu
- Prof. univ. dr. Valentin Mureşan
- Prof. univ. dr. Laurenţiu Staicu
- Prof. univ. dr. Savu Totu
de Lilian Ciachir | aug. 2, 2018 | Anunturi, Call for papers, Conferinte
CONFERINŢA NAŢIONALĂ
FAŢA VĂZUTĂ ŞI NEVĂZUTĂ A FILOSOFIEI ROMÂNEŞTI ÎN ULTIMA SUTĂ DE ANI
16 – 17 noiembrie 2018
FACULTATEA DE FILOSOFIE, UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI
Apel la contribuţii
Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti organizează cu ocazia centenarului Marii Uniri de la 1918 Conferinţa naţională Faţa văzută şi nevăzută a filosofiei româneşti în ultima sută de ani.
Ne propunem ca acest eveniment să constituie prilejul unor reflecții deschise asupra tradiţiei filosofiei româneşti, plasată în contextul dominantelor tematice şi metodologice ale filosofiei europene. În același timp, dinamica istorică a acestei tradiţii este dată de continuităţi şi rupturi a căror întrepătrundere a determinat constituirea unor sfere de continuitate epistemologică și culturală distincte. Vă invităm să privim deopotrivă faţa văzută şi faţa nevăzută a acestei construcţii spirituale, precum şi rolul actual al filosofiei româneşti în sfera publică. Scopul acestei conferinţe nu este acela de a reconstrui istoria filosofiei româneşti, ci de a pune într-o lumină nouă autori, opere sau polemici derulate de-a lungul unui secol de istorie.
Participare
Sunt invitați să participe profesori, specialiști și cercetători interesați din mediul academic şi de învăţământ, doctoranzi, masteranzi şi studenţi.
Titlul prelegerii, însoţit de un abstract de max. 500 de cuvinte şi un scurt CV (incluzând afilierea şi principalele contribuţii în domeniul de specialitate) vor fi trimise adresa de email office@filosofie.unibuc.ro, cu mențiunea „Înscriere conferinţă − centenar filosofie românească”
Termen limită: 1 septembrie 2018 1 octombrie 2018
Comitetul de organizare
Preşedinte, Prof. Univ. Dr. Romulus Brâncoveanu
Prof. Univ. Dr. Mircea Dumitru
Prof. Univ. Dr. Constantin Stonescu
Prof. Univ. Dr. Viorel Vizureanu
Drd. Oana Şerban
Drd. Cristina Voinea
Drd. Andreea Popescu
Comitetul ştiinţific
Prof. Univ. Dr. Viorel Cernica
Prof. Univ. Dr. Savu Totu
Conf. Univ. Dr. Gheorghe Ştefanov
Conf. Univ. Dr. Dorina Pătrunsu
Conf. Univ. Dr. Emanuel Mihail Socaciu
Lect. Univ. Dr. Marin Bălan
de Lilian Ciachir | iun. 20, 2018 | Anunturi, Call for papers, CFF, Conferinte, Extracurricular, Filosofie
Etica și predarea ei în
învățământul preuniversitar
Conferința Națională a Profesorilor de Filosofie
București, 26 -27 octombrie 2018
Perioada înscrierilor pentru toate activitățile din cadrul CNPF-2018 a fost prelungită până la 10 octombrie 2018
Virtuțile formative ale filosofiei sunt redescoperite în zilele noastre. Menirea filosofiei în școli, la diferite vârste și ca parte în diverse educații, nu este să formeze viitori filosofi, ci să ajute la îmbunătățirea abilităților de gândire, să contribuie la dezvoltarea morală a tinerilor.
Potrivit programelor școlare actuale, problematica morală nu se studiază doar în ultimul an de liceu, ca parte a filosofiei, ci se regăsește, atât la nivelul competențelor specifice, cât și al conținuturilor propuse, și în școala primară, în cadrul educației civice, și în gimnaziu, educația socială fiind axată preponderent pe chestiuni de morală. În plus, educația religioasă, practicată în toate ciclurile învățământului preuniversitar, include numeroase subiecte etice. Iar în literatură, istorie și chiar în științe apar frecvent probleme de etică. Cu toate acestea, legătura dintre civic și social, pe de o parte, și filosofie, pe de altă parte, constituie un subiect nefamiliar și oarecum esoteric în învățământul primar și gimnazial, atât pentru elevi, cât și pentru profesori, absolvenții facultăților de filosofie predând, de regulă, doar logică și filosofie, și numai întâmplător educație socială sau civică.
Conferința Națională a Profesorilor de Filosofie din 26-27 octombrie – „Etica și predarea ei în învățământul preuniversitar” – are drept scop realizarea unui schimb de bune practici și experiențe în abordarea problemelor etice în diferite contexte ale predării/învățării (filosofic, civic, social etc.) în ciclurile de învățământ primar, gimnazial și liceal.
Organizator:
- Centrul de Formare în Filosofie (CFF) din Facultatea de Filosofie a Universității din București
Parteneri:
- Facultatea de Istorie și Filosofie, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca
- Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași
- Facultatea de Ştiinţe Politice, Filosofie şi Ştiinţe ale Comunicării, Universitatea de Vest din Timișoara
- Catedra UNESCO pentru Schimburi Interculturale și Interreligioase, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București
- EduȘcoală – Inspirație în educație!
ProgramApel la contribuțiiComitetul științific Comitetul de organizareCând se fac înscrierile?Cum se fac înscrierile?LocațieCum se ajunge la sediul Facultăţii de Filosofie?Precizări
Conferința Națională a Profesorilor de Filosofie din 26-27 octombrie 2018 (CNPF-2018) este în principal Conferința profesorilor cu licență în filosofie care predau Logică, argumentare și comunicare și Filosofie, în colegii și licee, sau Educație socială și Cultură civică, în școli gimnaziale. Dar evenimentul constituie o excelentă ocazie de informare și schimb de experiență și pentru profesorii care predau în general discipline socio-umane, dar au finalizat studii nefilosofice (sociologie, psihologie, economie, științe politice, drept, istorie), precum și pentru personalul didactic din grădinițe și școli primare, unde regăsim mai multe discipline cu conținut moral: Educație civică, Educație pentru societate sau Filosofie pentru copii. Ne-am bucura dacă la Conferință ar participa și profesori de religie, literatură, științe, educație artistică, educație fizică, programele școlare ale acestor discipline conținând numeroase subiecte cu caracter etic.
Sunt invitați să ni se alăture în acest dialog și studenții care se pregătesc să devină profesori de filosofie, chiar dacă unii dintre ei nu au încă nicio experiență de predare.
Conferința va include ca forme de activitate: sesiuni în plen, sesiuni tematice și workshop-uri. Fiecare profesor se poate înscrie la CNPF-2018 cu câte o prezentare, care nu va depăși 15 minute, pentru una din următoarele secțiuni tematice (sugestiile privind și alte secțiuni tematice sunt binevenite):
- Metode și modele de predare a eticii la diferite vârste
- Predarea eticii în cadrul educației sociale (gimnaziu)
- Predarea eticii în cadrul educației civice (școala primară)
- Predarea eticii în cadrul educației religioase
- Predarea eticii în cadrul educațiilor speciale (elevi cu nevoi speciale)
- Predarea bioeticii în gimnaziu și liceu
- Etica în curriculum (literatură, istorie, științe, educație artistică, sport)
- Importanța ludicului în predarea eticii
- Activități extra-curriculare pe teme etice
- Etica predării
- Etică și deontologie educațională
- Etica managementului școlar
De asemenea, fiecare profesor se poate înscrie la unul din workshop-urile Conferinței; poate asista, însă, la mai multe workshop-uri. Pentru CNPF-2018, organizatorii propun patru workshop-uri:
- Predarea eticii și gândirea critică (moderator: Emilian Mihailov)
- Predarea eticii prin dileme (moderatori: Emanuel Socaciu, Emilian Mihailov)
- Predarea eticii și lumea virtuală (moderatori: Constantin Vică, Cristina Voinea)
- Predarea eticii prin metodele Filosofiei pentru copii (moderatori: Mihaela Frunză, Marin Bălan)
Valentin Mureșan (coordonator), Universitatea din Bucureşti
Petru Bejan, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași
Romulus Brâncoveanu, Universitatea din Bucureşti
Gheorghe Clitan, Universitatea de Vest din Timișoara
Ion Copoeru, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca
Carmen Cozma, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași
Ciprian Fartușnic, Institutul de Științe ale Educației
Mihaela Frunză, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca
Sandu Frunză, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca
Claudiu Mesaroș, Universitatea de Vest din Timișoara
Emilian Mihailov, Universitatea din Bucureşti
Bogdan Olaru, Institutul de Cercetări Economice şi Sociale „Gh. Zane”, Iaşi
Emanuel Socaciu, Universitatea din Bucureşti
Eugen Stoica, Ministerul Educației Naționale
Constantin Vică, Universitatea din Bucureşti
Constantin Stoenescu (coordonator), Universitatea din Bucureşti
Anda Barbu, Colegiul Național „Ion Creangă” București
Marin Bălan, Universitatea din București
Ștefan Bârzu, Universitatea din București
Valentin Ionescu, Colegiul Național „Cantemir-Vodă” București
Roxana Moisoiu, Colegiul German „Goethe” București
Dana Oprea, Colegiul Național „Emil Racoviță” București
Oana Șerban, Universitatea din București
Laura Știfter, Universitatea din București
Cristina Voinea, Universitatea din Bucureşti
Liliana Zaschievici, Colegiul Național „Mihai Viteazul” București
Lilian Ciachir, Catedra UNESCO pentru Schimburi Interculturale și Intrereligioase
Marian Ungureanu, Universitatea din București
Înscrierile, pentru toate activitățile din cadrul CNPF-2018, se fac în perioada: 1 seprtembrie – 30 septembrie 2018 10 octombrie 2018
- Se completează Formularul de înscriere (poate fi descărcat de aici) și se trimite prin email, ca document atașat, către persoana de contact: mb.filosofie@gmail.com
- Cererile de înscriere ale profesorilor care doresc doar să asiste la activitățile CNPF-2018 vor fi examinate de Comitetului de organizare, criteriul de bază fiind afilierea la o unitate școlară din învățământul preuniversitar. Răspunsul de acceptare sau respingere va fi trimis prin email, în intervalul 1-5 octombrie 2018.
- Cererile de înscriere pentru workshop vor fi examinate de Comitetul de organizare. Vor avea prioritate profesorii de filosofie afiliați care vor ocupa locurile disponibile în ordinea trimiterii cererilor de înscriere. Răspunsul de acceptare sau de respingere va fi dat de organizatori, prin email, în una-două zile de la primirea Formularului de înscriere. Profesori care nu au finalizat studii de licență filosofice vor fi repartizați pe locurile rămase neocupate la data 30 septembrie; vor primi răspunsul de acceptare sau de respingere prin email în intervalul 1-5 octombrie 2018.
- Propunerile de prezentări vor fi examinate de Comitetul științific potrivit sistemului peer review – răspunsul de acceptare sau de respingere va fi trimis participanților prin email, în intervalul 5-10 octombrie 2018. Nu vor fi acceptate decât propunerile de prezentări ale căror subiecte corespund specificului conferinței: practici, metode, perspective de predare a eticii în unitățile de învățământ preuniversitar.
- Nu se primesc contestații.
Activităţile din cadrul CNPF-2018 se vor desfăşura la Facultatea de Filosofie, Adresa: Spl. Independenţei 204
- metrou – staţia Grozăveşti
- tramvai – staţia Podul Grozăveşti: 1 (10), 11, 35
- autobuz:
– staţia Facultatea de Filosofie: 601
– staţia Podul Grozăveşti: 105
– staţia Pod Cotroceni: 123
– staţia Spitalul Universitar: 122, 126, 137, 138, 168, 226, 268, 368, 668
- troleibuz – staţia Pod Cotroceni: 62, 93, 96
- Această Conferință nu beneficiază de niciun fel de finanțare. Ca urmare, organizatorii nu preiau niciun fel de costuri ale participanților.
- Nu se percepe taxă de participare.
- Facultatea de Filosofie conferă profesorilor participanți diplome pentru contribuțiile în cadrul CNPF-2018. Un profesor este considerat participant, dacă s-a înscris și a fost prezent la activitățile Conferinței.
- Afișarea Programului Conferinței: 15 octombrie 2018.
Director al Conferinței și persoană de contact:
Marin Bălan
E-mail: mb.filosofie@gmail.com
de Lilian Ciachir | mart. 15, 2018 | Anunturi, Avizier studenti, Call for papers
CONFERINȚA NAȚIONALĂ ONLINE DE FILOSOFIE TEORETICĂ PENTRU STUDENȚI
PRIMA EDIȚIE
CALL FOR CONTRIBUTIONS
Conferința este dedicată studenților din primul ciclu de studii (licență), care fac studii de filosofie. Prezentările pot aborda teme de ontologie, metafizică, epistemologie, filosofia limbajului, filosofia minții, filosofia științei, filosofia logicii, filosofia matematicii, filosofia fizicii, filosofia biologiei, filosofia științelor sociale, filosofia tehnologiei, filosofia religiei, filosofia acțiunii, etică teoretică ș.a. Sunt încurajate atât abordările specifice tradiției filosofiei analitice, cât și cele care se încadrează în tradiția fenomenologică.
Prima ediție a CNOFTS va avea loc în perioada 23-27 aprilie, având ca „loc virtual” de desfășurare Jurnalul Departamentului de Filosofie Teoretică (aflat la adresa: http://filosofieteoretica.wordpress.com).
Cel mult 3 prezentări (sub forma unor texte de maxim 5 pagini și/sau prezentări video de maxim 20 de minute) vor fi publicate în dimineața fiecărei zile de conferință, autorii fiind rugați să răspundă la întrebările puse în comentarii în ziua respectivă (la începutul zilei următoare, comentariile la prezentările din ziua precedentă vor fi închise).
Dacă doriți să participați, vă rugăm să ne trimiteți până pe 5 aprilie un scurt rezumat (de cel mult o pagină) al prezentării pe care vă propuneți să o realizați, la adresa: filosofieteoretica@gmail.com.
În cazul în care numărul potențialilor participanți va fi mai mare decât numărul estimat al prezentărilor (maxim 3 pe zi, pe parcursul celor 5 zile ale conferinței), o selecție (după sistemul double-blind review) va fi realizată de către profesorii din Departamentul de Filosofie Teoretică al Facultății de Filosofie, Universitatea din București, urmând ca programul conferinței să fie anunțat până pe 9 aprilie.
Participanții vor fi rugați să ne trimită prezentările până cel târziu pe 22 aprilie, urmând ca acestea să fie publicate potrivit programului conferinței.
