de Lilian Ciachir | mart. 16, 2016 | Call for papers
Inter-academic Research Project
Culture and Value in Late Modernity
(The Approach of the Process Ontology through Art and Values in Knowledge-Based Societies)
The International Conference: Identity and Diversity in Contemporary Culture – Process Philosophy Approaches
Bucharest, Faculty of Philosophy, the 23th-24th of September 2016
The current increased rate of migrations to Europe and the various geopolitical conflicts taking place in several regions of the world raise not only political and military concerns, but also tensions related to the system of values that contrasting civilizations and cultures, involved in these processes, bring to the public attention.
Nowadays, at the beginning of the third millennium, the individual’s life is significantly marked by high technologies and their necessary dependence to artificial intelligence. Hence, in these circumstances, clear tendencies of revising and adjusting the understanding of the cultural identity, both in individual and communitarian senses, can be easily recognized among the postmodern society.
The individual succeeds, through the mediation of artificial intelligence, to create and raise a society in which space and time reshape the life in a specific manner, highly different from that of previous centuries. Contemporary social and cultural changes are significant and therefore, on the system of values of modernity, still dominant in certain cultural spaces, act powerful forces of redefining and re-evaluating the human identity in personal and collective frameworks.
How is still possible to preserve cultural identity, both on individual and community level, in a fluid society, transgressed by a continuous transformation? To what extent is still necessary and required such an identity, whose basic components are mainly cultural and religious, but not yet economic? What impact has already the phenomenon of globalization? Has it any effects on normalizing the cultural sphere of human life since, according to some researchers, globalization is effective only within the economic sphere? Moreover, if the answer is positive, than what are the involved consequences? How is culturally defined nowadays the relationship between the One and the Multiple, the same and the different, the “I” and the “Other”? To what extent it can still be achieved the unity between the two basic components of any individual human existence? Cultural, social and religious constructs always gave a meaning to the otherness, while philosophy continuously highlighted these characteristics, by relating them to a model of humanity, with a universal opening.
What are the potential contributions of the “process philosophy” to the understanding of identity and its connected tensions? Philosophical reflections and interdisciplinary analysis on the transformations taking place in the domain of cultural-identity, either of local or global significance, having broad effects on social and cultural dimensions, and certain consequences, yet unpredictable, but at least apprehended in the light of this philosophy, are those from which the debates of the current conference will start .
All those interested are invited to participate to such a debate on the 23th-24th of September 2016. Participants are asked to send an abstract of 250 words on tensions.of.values@gmail.com, including the title, together with the information concerning their academic affiliation and a short CV, until 1st of August 2016. Confirmation of acceptance – the 20th of August 2016.
The International Conference Identity and Diversity in Contemporary Culture – Process Philosophy Approaches is organized by the Faculty of Philosophy (University of Bucharest) in partnership with CCIIF – The Research Center for the History of Philosophical Ideas, University of Bucharest, and is part of the Inter-academic Research Project Culture and Value in Late Modernity (The Approach of the Process Ontology through Art and Values in Knowledge-Based Societies)
Organizing committee:
Prof. Dr. Viorel Cernica
Prof. Dr. Mihaela Pop
Drd. Oana Șerban
de Lilian Ciachir | ian. 3, 2016 | Call for papers
UNIVERSITATEA DIN NUCUREȘTI
FACULTATEA DE FILOSOFIE
CENTRUL DE CERCETARE A ISTORIEI IDEILOR FILOSOFICE
Call for papers – CONFERINȚA NAȚIONALĂ DE ESTETICĂ ŞI FILOSOFIA ARTEI „ION IANOȘI”
pentru studenți, masteranzi, doctoranzi și cercetători
CATEGORIA NOULUI
IMPACTUL ASUPRA ARTEI ȘI GÂNDIRII ESTETICE ÎN SECOLUL XX
București 13-14 mai 2016
Arta avangardelor a adus cu sine o gândire nouă care s-a instaurat prin contestarea și deconstrucția unui sistem preexistent de gândire artistică și estetică. Se împlinesc 100 de ani de la înființarea mișcării Dada în care Tristan Tzara a jucat un rol semnificativ. Vă invităm să participați la Conferința anuală de estetică şi filosofia artei „Ion Ianoși” care își propune să răspundă la mai multe întrebări precum:
- Este contestarea avangardistă un simplu nihilism?
- De ce era necesară contestarea artei anterioare?
- În ce măsură situația socială, politică și economică de la începutul secolului XX este implicată în procesul de contestare și în cel de creație?
- Există influențe culturale non-europene care își pun amprenta pe noile forme de creație artistică? Au ele o motivație artistică?
- În ce măsură filosofia și gândirea estetică rezonează cu schimbările radicale din artă la începutul secolului și ulterior?
- Ce presupune „noul” în artele secolului XX?
- Se mai poate vorbi de continuități între arta anterioară și cea nouă? În ce ar consta ele? Dar în estetică?
- În ce măsură arta postbelică perpetuează „moștenirile recente” sau explorează noi posibilități de expresie?
- Care ar fi categoriile estetice dominante pentru arta contemporană?
- Care e specificul noilor arte și în ce măsură contestă ele pachetul de concepte tradiționale ale esteticii?
- Este capabilă filosofia contemporană să ne ajute să înțelegem diversele explorări artistice actuale? Cum?
- Există posibilitatea unor „actualizări” ale gândirii artistice și filosofice anterioare astfel încât interpretarea operei contemporane să fie pertinentă?
- În ce măsură instituționalizarea artei aduce cu sine modificări valorice la nivelul receptării artei contemporane?
- Estetica însăși suferă modificări majore atât la nivelul conceptual cât și la nivelul domeniilor pe care le include. În aceste condiții putem vorbi de o criză a esteticii și a artei în secolul XX?
- În ce măsura dimensiunea eticului este reproblematizată în arta contemporană?
- Procesul contemporan al globalizării generează și fenomenul globalizării artei și al esteticii. Ce răspuns dau diverse culturi ale lumii la această provocare?
Deadline:
Aplicaţiile potenţialilor participanţi pot fi trimise pe adresa de email estetica.filosofia.artei2016@gmail.com până pe data de 5 martie 2016. Acestea constau în transmiterea unui abstract de 400 de cuvinte, însoţit de titlu, o bibliografie orientativă şi informaţii privind afilierea academică a autorului, precum şi lista de lucrări a acestuia.
Confirmarea participării la conferință: 20 martie
Textul integral al prezentării: 20 aprilie
Conferința va include, la fel ca in anii trecuți, pauze cu caracter artistic la care vor participa colegi de la facultățile de arte. Lucrările cele mai valoroase vor fi selectate și publicate în IJAPHC – The International Journal of Aesthetics and Philosophy of Culture.
de Lilian Ciachir | aug. 20, 2015 | Call for papers
The International Journal of Aesthetics and Philosophy of Culture (IJAPHC).
– CALLS FOR PAPERS –
ABOUT THE JOURNAL
The International Journal of Aesthetics and Philosophy of Culture (IJAPHC) represents a recent publication 
constituted as an international forum for research and debate in philosophy and history of arts, philosophical aesthetics, cultural studies and philosophy of culture.
The main academic objective of IJAPHC is to become a site of interdisciplinary debates on a broad range of topics, from the nature of aesthetic judgement and the principles of art criticism to foundational issues concerning visual arts, literature, music, dance, film and architecture as well as topics of philosophy of culture and cultural studies.
IJPHC is not partisan of a certain philosophical school, direction or methodology, its purpose being to ensure knowledge and rational debates as well as to stimulate the creativity within these domains of research.
ISSUES AND TOPICS
IJAPHC has two issues per year (appearing in February and August) and contains studies, articles and information within the domain of interest elaborated by authors with high qualification. Therefore, IJAPHC encourages submissions which address original and innovative perspectives and cross-cultural approaches on different topics, suitable for one of the following rubrics:
- Research: editorial studies and scientific articles;
- Debates: ideas and concepts for the twenty-first century in close relation with the philosophical heritage of previous centuries;
- Dialogues: interviews with academic personalities of the contemporary philosophical world;
- Focus: philosophical and cultural events; academic and scientific life;
- Reviews: critical considerations on recent philosophical books;
- Restitutions: anniversaries and commemorations.
For the first four issues, we will not include thematic numbers.
INSTRUCTIONS TO AUTHORS
Submissions should conform to the editorial protocol presented below.
Articles are submitted exclusively using the online system. Manuscripts will be in .doc format, A4, 1.5 spaced throughout. Abstracts no more than 200 words are mandatory. Articles should not exceed 8000 words. All manuscripts must conform to the author-date system documentation style, as it is presented in The Chicago Manual of Style, 16th edition. We accept articles written in English only.
All the articles will be refereed blindly. Authors will receive their feedback in order to improve their manuscripts, if necessary, in terms of four weeks.
IJAPHC does not assume the responsibility for the accuracy of the data and information presented in the published articles under the signature of its collaborators, and will not publish personal or intolerant polemics against any person or philosophical orientations.
DEADLINE
Manuscripts for the first issue of IJAPHC will be submitted by email, to the address ijaphc.philosophy@gmail.com. Authors are encouraged to submit their papers by the the 1st of November 2015.
de Lilian Ciachir | iul. 27, 2015 | Call for papers
UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI
FACULTATEA DE FILOSOFIE
CENTRUL DE CERCETARE A ISTORIEI IDEILOR FILOSOFICE
vă invită la conferinţa naţională
CRITICĂ, MARGINALITATE, CINISM
25-26 noiembrie 2015
Organizatori: Cristian Iftode şi Cristina Voinea
Comitet ştiinţific: Prof. Dr. Romulus Brâncoveanu, Prof. Dr. Viorel Vizureanu, Prof. Dr. Sabin Totu, Conf. Dr. Laurenţiu Staicu, Lect. Dr. Cristian Iftode
Apel la contribuții
„În acest Occident care a inventat o mulțime de adevăruri diverse și a modelat arte ale existenței atât de multiple, cinismul nu încetează să ne aducă aminte ceva: că foarte puțin adevăr este indispensabil pentru cine vrea să trăiască adevărat și că foarte puțină viață este necesară atunci când ții cu adevărat la adevăr” (M. Foucault, Le courage de la vérité).
„Epuizarea” teoriei, lipsa marilor construcţii filosofice sau neîncrederea ironică prin care întâmpinăm pe cei care mai visează la așa ceva reprezintă oare simptomul unei neputinţe, sau al unui (neo)kynism/cinism ce refuză, lucid și cu simţ istoric, să-și mai pună viaţa și gândirea în serviciul marilor proiecte emancipatoare? Însă în clipa în care ne devin egal antipatice autoritățile și revoluțiile, când mistica Originii se dizolvă, dar, odată cu ea, dispare și mirajul Eschaton-ului, riscul este să ne trezim, dezabuzaţi și lipsiţi de chef, într-un prezent prea puțin ofertant.
Parafrazând o idee a lui P. Manent, ce rămâne de făcut într-o lume în care nu suntem cu adevărat singuri nici atunci când ne izolăm şi nu suntem cu adevărat împreună nici atunci când suntem cu ceilalţi? Să renunţăm la acest „cu adevărat”? Cinismul modern spune „da”, şi prin această renunţare se opune cinismului antic. În poziţiile (anti)filosofice radicale există însă ceva ca o tendinţă inerentă de a se autodevora: niciodată nu vei fi îndeajuns de sceptic sau de cinic, întotdeauna va rămâne de înfierat un rest de credinţă sau încă o convenţie socială.
„Autocontradicţia performativă” nu poate fi eliminată din acest joc de adevăr. La fel ca şi cinismul antic, cinismul modern implică el însuşi o „teatralizare” a mărturisirii adevărului nud şi fără ocolişuri, o voinţă de a rupe cu orice figură de stil ce se constituie, ea însăşi, într-o figură de stil, într-un soi de „grad zero al retoricii” (Foucault): „Cinismul mizează pe adevăruri cu aparenţă nudă, care conţin ceva neadevărat în modul în care sunt aduse în faţa ochilor noştri” (Sloterdijk). Aparenţă, apariţie, prezentare, încadrare şi astfel „înscenare” a parrhêsia-ei, a curajului de a spune tot adevărul…
Luând ca punct de plecare cinismul (kynismul) antic, vă invităm să reflectăm şi să dezbatem împreună o serie întreagă de probleme ale „actualităţii” noastre filosofice, sociale, politice, artistice şi culturale:
– viaţa adevărată, parrhêsia şi adevărul nud; sinceritate şi „veridicitate”; radicalism; critica socială a convenţiilor şi problema „întoarcerii la natură” în secolul XXI;
– posteritatea critică a Luminilor, faţa şi reversul proiectului iluminist, refuzul marilor proiecte emancipatoare şi al marilor naraţiuni de legitimare; solitudine şi solidaritate socială, individualism şi convivialitate;
– tehnologii de putere şi tehnologii ale sinelui, problema rezistenţei la normalizare biopolitică în „societatea de control”; securitate, guvernamentalitate, rezilienţă;
– „Kynism 2.0” şi etica Internetului, dileme morale legate de hacking, piraterie virtuală, privacy; expresivismul „digital” în reţelele de socializare, problema protecţiei datelor şi dispozitivele de „supraveghere domestică”;
– cinismul şi arta contemporană, arta după avangardă, scandal, expunere publică şi punere în pericol în practici artistice contemporane de tip performance şi happening;
– figura filosofului în spaţiul public, centralitate vs (?) marginalitate, radicalism şi (anti)filosofie; modalităţi vechi şi noi de concretizare a discursului filosofic în viaţa de zi cu zi, actualitatea practicii filosofice, filosofia între discurs şi „alegerea vieţii”; identităţi fragmentate, subiectivare etică şi posibilitatea unei „estetici a existenţei”.
Apelul la contribuţii se adresează cercetătorilor (doctoranzi, doctori, postdoctoranzi) în filosofie, ştiinţe sociale şi umaniste, istoria şi teoria artei. Persoanele interesate să participe sunt rugate să trimită pe adresa: conf.marginali@gmail.com titlul intervenţiei propuse, rezumatul acesteia (în jur de 250 de cuvinte), însoţit de o scurtă prezentare personală care să conţină afilierea instituţională, domeniile de interes, contribuţii ştiinţifice semnificative şi datele de contact.
Termenul-limită pentru trimiterea propunerilor este 15 octombrie 2015. Programul simpozionului va fi definitivat până la 30 octombrie 2015 şi va fi postat pe site-ul Facultăţii de Filosofie a Universităţii din Bucureşti: www.filosofie.unibuc.ro Pentru orice detalii privind participarea şi desfăşurarea simpozionului, vă puteţi adresa organizatorilor la adresa de email menţionată.
Contribuţiile selecţionate şi primite în formă publicabilă până la o dată ulterioară desfăşurării conferinţei, ce va fi comunicată după încheierea CFP-ului, vor fi reunite într-un volum colectiv proiectat să apară la Editura Universităţii din Bucureşti, în 2016. Menţionăm că nu există taxă de participare, însă eventualele costuri de transport şi cazare la Bucureşti vor fi suportate de către participanţi.
Critica, marginalitate, cinism
de Lilian Ciachir | iul. 6, 2015 | Call for papers
The Approach of the Process Ontology through Art and Values in Knowledge-Based Societies
(Culture and Value in Late Modernity)
An Invitation to International Workshop
INTERDISCIPLINARY APPROACHES TO PROCESS PHILOSOPHY
October, 7-9 2015
Organized by the Department “Social Theories, Strategies and Forecasts”
Institute for the Study of Societies and Knowledge – BAS
and
Romanian Academy – Institute of Philosophy
We live in time when changes in all spheres of life have speed up. Contemporary cultural and social processes are developing incomparably more intensively than even a century ago. Science and technology has contributed to great changes in quality of life, social stratification, work and education, human values and believes, communication and lifestyles.
The workshop will aim to spur a discussion on the different aspect of contemporary cultural and social changes, on the concept of progress and development, on dynamics of values and social processes and invites presentations reflecting on the many ways in which acceleration of changes and speed of development challenges contemporary society. Interdisciplinary analyses and philosophical reflection on the processes of becoming, occurring, coming about, or being impertinent and transient will be focused on process philosophy approach, paradigms of social change and formation and effect of cultural values in time of profound changes as nowadays.
Therefore, the workshop invites contributions to the following three panels. The themes are suggested, but not limited to:
I. COGNITIVE AND EXPLANATORY POTENTIAL OF PROCESS PHILOSOPHY APPROACH
The first panel of the workshop will be devoted to investigation of process ontological framework for the further development of the application of process ontology to the investigation of social phenomena. In connection with the last ones it will be attempted to develop in more details the theoretical aspects of applied ontology: the top-down and the down-top approaches of ontological investigations, as well as the ontological levels and other methodological approaches.
How construction of the world is possible by means of process ontology, process epistemology and process ethics?
Cognition in virtual space from the point of view of process philosophy
II. PARADIGMS OF SOCIAL CHANGE
The paradigm of progress and its challenges to societies in transition
From material to post-material world: value changes and changing patterns of political actions
The paradigm of knowledge-based society in the Information age: becoming digital citizen
III. VALUES IN ACTION: ETHICS, ART AND RELIGION
The role of religious values and believes in what is becoming or how it is occurring
Persistent and transient in the world of aesthetic values
Innovation and creativity as dynamic aspects of being
Internet values and online activism for social change
Some of paper proposals will be published in a Second Issues of the Balkan Journal of Philosophy / 2016 (a peer-reviewed international periodical journal) (http://www.issk-bas.org/BJP/index.htm ; http://www.pdcnet.org/bjp )
Please, send your abstracts (up to 250 words) via e-mail by 31 August 2015, in English, to bonytodorova@gmail.com
de Lilian Ciachir | iun. 4, 2015 | Call for papers, Conferinte
A 8-a CONFERINŢĂ DE FILOSOFIE ROMÂNEASCĂ
organizată de Centrul de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice
27-28 noiembrie 2015
UB, Facultatea de Filosofie, CCIIF
Data limită de înscriere s-a prelungit până vineri 23 octombrie 2015
Metafizica şi ontologia, discipline filosofice originare, au avut un parcurs istoric diferit în cultura occidentală. Aşezate uneori în raporturi de subordonare (în sistematica lui Christian Wolff, de exemplu, unde ontologia este o disciplină în corpus-ul metafizicii), alteori în raporturi de opoziţie radicală (în „analitica existenţială” a lui Heidegger, de pildă), cele două s-au împletit, deseori, în unitatea unei reconstrucţii filosofice. Astăzi, metafizica este socotită mai degrabă o formulă filosofică învechită şi, cumva, lipsită de legitimitate. În schimb, ontologia constituie miza multor încercări filosofice şi apare ca o disciplină care adună sensurile autentice ale filosofiei. Care sunt contextele semnificative ale prezenţei acestor două discipline în filosofia românească? Ce metode şi tehnici de filosofare au folosit gânditorii români pentru a reformula problemele metafizicii şi ale ontologiei? Ce rol au avut – şi au – acestea pentru viaţa filosofică şi pentru creaţia filosofică din cultura noastră?
Pornind de la aceste întrebări, ne propunem, pentru această conferinţă, să delimităm categorial metafizica şi ontologia şi să ilustrăm folosirea metodelor de lucru ce le sunt proprii în câteva reconstrucţii filosofice româneşti. Demersul se poate înscrie la niveluri diferite: metafilosofic sau filosofic-critic; el poate urma modele diverse de cercetare: analitic, fenomenologic, hermeneutic etc.; şi poate fi proiectat şi efectuat cu metode diferite: descriptive, interpretative etc. Încercăm, prin acest demers, să punem problema unei regândiri a statutului pe care filosofia românească îl are în istoria filosofiei, în general.
Conferinţa va avea şi o secţiune specială „Lucian Blaga – metafizica şi ontologia în sistemul său filosofic”. Socotim că la 120 de ani de la naşterea filosofului român, o cercetare a componentelor metafizice şi ontologice ale sistemului său, cu tehnici hermeneutice actuale, este un demers necesar pentru cultura noastră filosofică.
Sunt invitaţi să participe la această conferinţă cadre didactice, studenţi, cercetători interesaţi de problematica filosofiei româneşti din orizontul celor două discipline, metafizica şi ontologia, şi de relaţiile acesteia cu istoria filosofiei, mai cu seamă cu filosofia actuală.
Persoanele care doresc să se înscrie în program sunt rugate să trimită, până la 10 septembrie 23 octombrie 2015, titlul lucrării, un rezumat de cel mult 300 de cuvinte al acesteia şi un scurt CV, la adresa de email: conferinta.fil.ro@gmail.com. Programul simpozionului va fi definitivat până la 10 noiembrie 2015 şi va fi postat pe site-ul Facultăţii de Filosofie a Universităţii din Bucureşti: www.filosofie.unibuc.ro. Pentru orice detalii privind participarea şi organizarea simpozionului, vă puteţi adresa organizatorilor la adresa de email menţionată.
