A book review of Oana Șerban`s latest volume, After Thomas Kuhn: The Structure of Aesthetic Revolutions (De Gruyter 2022)

A book review of Oana Șerban`s latest volume, After Thomas Kuhn: The Structure of Aesthetic Revolutions (De Gruyter 2022) has just been published by the journal Aesthetic Investigations. Sue Spaid, a Belgium-based philosopher, active in the artworld as a curator, art writer, university lecturer, and museum director, considers that in her book, „Şerban not only introduces the complex theories of numerous post-fifties`art historians who either welcomed or rejected the notion that artistic revo-lutions are on par with revolutionary science, but she captures various commentators’ responses”. The full text of the review is available on the website of the journal, https://aestheticinvestigations.eu/article/view/15314 

Oana Șerban, After Thomas Kuhn: The Structure of Aesthetic Revolutions, De Gruyter, 2022

This book reflects the most recent research devoted to a systematized perspective and a critical (re)construction of previous theoretical attempts of explaining, justifying and continuing Kuhn’s ingenious hypothesis in arts. Hofstadter, Clignet and Habermas revealed to be the most engaged scholars in solving this aesthetic „puzzled-problem”. In this context, the structural similarities between science and arts are attentively evaluated, thus satisfying an older concern attributed to the historical Kuhn-Kubler dispute, extensively commented along the pages of this book.

How can we track the matter of rationality and truth in art and aesthetics, inspired by scientific perspectives? Are artistic styles similar to scientific paradigms? Are we entitled to persuade paradigms and masterpieces as rational models in science, respectively in arts? On what possible grounds can we borrow from science notions such as progress and predictability, in the study of the evolution of art and its aesthetic backgrounds? Are the historical dynamics of science and art affected by political factors in the same manner? This book will be of interest to philosophers, but also to historians of science and historians of art alike in the reassessment it provides of recent debates on reshaping the art world using Kuhn’s „paradigm shift”.

This book is available for purchase on November 7, both as an eBook and hardcover.

https://www.degruyter.com/document/isbn/9783110774696/html

Apariție editorială – Marin BĂLAN, CUM SĂ FACI FILOSOFIE CU COPIII?

„Filosofia pentru copii face apel la trei forme generice de gândire: gândire critică, creativă şi grijulie (caring), fiecare dintre ele fiind ghidată de o idee fundamentală: gândirea critică este preocupată de adevăr; gândirea creativă, de căutarea sensului, artistul, de exemplu, fiind mai puțin preocupat de a spune adevărul decât de a da sens operei sale; gândirea grijulie este atentă la valorile pe care le pune în joc comunitatea de cercetare: colaborare, ajutor reciproc, ascultare, compasiune, empatie etc. Atunci când aceste trei forme de gândire sunt prezente în comunitate, pot lua naştere judecăţi rezonabile preocupate, în aceeaşi măsură, de adevăr, sens şi valori.”

Copiii care ,,bâjbâie” sunt copiii care caută, încercând sa ghicească, de exemplu, unde s-a dus mingea lor, mergând in diferite direcții, întorcând-se, luând-o iar de la început; până când se opresc din ,,bâjbâială” și trece la altă abordare, construind ipoteze și făcând încercări din ce in ce mai logice. Nici in comunitatea de cercetare ei nu se vor îndrepta de la început spre cea mai rațională soluție posibilă, ci vor ,,bâjbâi” până vor ajunge sa gândească în termeni de metodă. Caracteristic unei comunități de cercetare este faptul că nici profesorul, nici elevii nu știu prea bine cum va ieși investigația, dar ambele părți sunt dispuse să urmeze cercetarea oriunde va duce.

Profesorul nu se manifestă ca un ,,mai știutor” în materie de filosofie, fiind preocupat sa aducă în comunitate nu rezultate, ci mijloace pentru obținerea unor rezultate. El întețește discuția cu întrebări bazate pe tradiția filosofică, implicând elevii in clarificarea conceptelor sau practica unei abilități intelectuale, toate acestea fiind necesare în realizarea cercetării. Însă, nu va recurge la un limbaj tehnic, nu va invoca filosofi; de asemenea, va evita îndoctrinarea, adică transmiterea unei viziuni asupra lucrurilor. Este important ca elevii să fie obișnuiți cu prezența în comunitate a unui ,,dar” cu valoare euristică; acest ,,dar” va menține treaz interesul pentru cercetare și nu va lăsa comunitatea să se oprească și să tacă la prima soluție posibilă …

LANSARE DE CARTE: „ESTIMP”, de prof. univ. dr. Romulus BRÂNCOVEANU

Am scris poemele din acest volum (Estimp. 4 poeme, Rocart 2023) cu ani în urmă. Ele sunt o meditație asupra timpului ca mod caleidoscopic al experienței ce defragmentează și recompune lumea amânându-i, până când?, sfârșitul. Când, la finalul lor, vorbesc de „singura și unica lume”, e vorba de lumea fiecăruia dintre noi în parte, în care cel din trecut, cel din prezent și cel din viitor se despart și se reunesc solipsist într-o clipă de față, singură și unică. Din păcate, acum și aici, cel din viitor pare să fie doar un prieten imaginar al nostru!” – ROMULUS BRÂNCOVEANU

Romulus Brâncoveanu…foloseşte cu tâlc libertăţile suprarealismului încercând nu o restituire a dicteului, cât o reconsiderare a funcţiilor lui; poetul are multă imaginaţie, ştie să sugereze prin asociaţiuni lexicale şocante, are un debit de avalanşă şi cultul subtextului; textele lui fiind foarte lungi şi semnificative doar în integralitate nu am spaţiul necesar al unei ilustrări, deşi ar merita .” – LAURENŢIU ULICI
Romulus Brâncoveanu [este] remarcabil prin imageria uşor grotească, prin modalitatea de amplificare în plan poetic a ritualului domestic, a unei mişcări viclene ce asociază elemente din paradigme din cele mai incongruente.” – CRISTIAN MORARU

LANSARE DE CARTE: „Arhitectonica moralității”, de conf. univ. dr. Emilian Mihailov

Sâmbătă, 27 mai 2023, în cadrul celei de-a XVI-a ediții a Salonului Internațional de Carte Bookfest, va avea loc lansarea volumului Arhitectonica moralității, aflat la cea de-a doua ediție, revizuită și adăugită, semnat de conf. univ. dr. Emilian Mihailov, cadru didactic la Facultatea de Filosofie a Universității din București.

Evenimentul, care se va desfășura începând cu ora 12:00, va avea loc la Cafeneaua literară din cadrul Complexului Expozițional Romexpo (Bulevardul Mărăști 65-67, Sector 1, București, în pavilionul B2).

Întâlnirea, moderată de Florin George Călin, îi va avea ca invitați pe prof. univ. dr. emerit acad. Mircea Flonta și lect. univ. dr. Constantin Vică, cadre didactice la Facultatea de Filosofie a Universității din București.

„Cartea lui Emilian Mihailov este cea mai bună introducere în limba română a eticii lui Kant, nu numai pentru cei care se ocupă în mod profesional de filosofie, ci și pentru aceia care urmăresc și participa la lumea gândirii și la spectacolul ideilor care au structurat și au dat substanță viziunii morale și politice asupra Europei de azi. Emilian Mihailov este un ghid sigur pe acest teren accidentat și plin de capcane al conceptelor și ideilor filosofice, cu o competență superbă și o maturitate a gândirii remarcabilă. Pregătirea sa în domeniul filosofiei analitice la Școala regretatului Profesor Valentin Mureșan transpare în fiecare pagină, în reconstrucția fiecărui argument și a multiplelor controverse și dileme hermeneutice și, nu în ultimul rând, în stilul clar, sobru și pătrunzător al prozei sale filosofice. Pentru studioșii eticii și, mai ales, pentru cei interesați de filosofia morala a lui Immanuel Kant, cartea lui Emilian Mihailov va fi, pentru ani mulți de acum înainte, un reper obligatoriu.”, a scris profesorul Mircea Dumitru despre „Arhitectonica moralității”.

„E o plăcere să citești o carte filosofică în care este atât de evidentă preocuparea autorului pentru a se face cât mai bine înțeles, iar rezultatele sunt pe măsura acestei preocupări. Sobrietatea scrierii este, în acest caz, expresia unei onestități intelectuale lipsite de cusur. Sunt atribute, din păcate mai rar întâlnite, care constituie apanajul acelora care își pot permite să renunțe la orice încercări de a-și impresiona cititorii prin efecte exterioare. Și aceasta deoarece ei pot convinge pe deplin numai și numai prin substanța ideilor și forța argumentelor.”, a scris profesorul Mircea Flonta.

Emilian Mihailov este conferențiar universitar la Facultatea de Filosofie a Universității din București. În 2012 obține titlul de doctor cu o teza despre etica lui Kant, sub coordonarea lui Valentin Mureșan. A publicat numeroase articole în reviste internaționale prestigioase despre implicațiile etice ale neuroștiinței, etica tehnologiilor de bioameliorare, psihologia judecăților morale și a binefacerii imparțiale și indignarea morală în mediul online. În 2020, alături de o echipă internațională de savanți, pune bazele unui nou domeniu de cercetare – bioetică experimentala – care utilizeaza metodele experimentale din psihologie și științe cognitive pentru a contribui la soluționarea problemelor biotice. În prezent, este directorul Centrului de Cercetare în Etică Aplicată și dezvoltă proiecte cu Centrul Uehiro de Etică Practică al Universității din Oxford și cu Institutul de Etică Biomedicală al Universității din Basel. Emilian Mihailov este interesat de partea întunecată a moralității și a susținut conferința TED Creierul răufăcătorilor – Creierul sfinților.

LANSARE DE CARTE: Volumul „Civilizație algoritmică și viața în lumea digitală” de Constantin Vică – Duminică, 28 mai, de la ora 11, pe Scena Arca

Despre volum, autorul declară: „Trăim, de puțină vreme, la scara istoriei, într-o civilizație algoritmică digitală, în care procesele vieții biologice și sociale sunt integrate prin procese computaționale, într-un ocean ambiental de date și informație. Această lume nouă sau acest nou stadiu civilizațional este un cadru de superveniență pentru o diversitate de culturi și practici, în continuă expansiune și multiplicare, cu o dinamică antropologică uimitoare. Contrar a ceea ce s-a crezut, computerele și digitalul în genere nu au adus o unificare și nivelare, chiar dacă acțiunea algoritmică, prin care se guvernează lumea existențelor noastre umane, este una universală. Dar această lume a existenței contemporane nu este lipsită de pericole, provocări, riscuri, dezordine sau antagonisme. Iar pentru acestea există dintotdeauna o terapeutică eficace: filosofia.”

Constantin Vică este lector la Facultatea de Filosofie a Universității din București. Susține cursuri de Etica și politica noilor tehnologii, Morality, Business and Information Technology, Ethics of Cognitive Technologies, Filosofia istoriei, filosofia viitorului sau Cultură digitală. Ariile sale de interes sunt plasate în etică aplicată, etica informației și computerelor, filosofia informaticii și inteligenței artificiale, bioetică, filosofie socială și politică. A publicat diverse articole despre internet și ameliorarea cognitivă, Inteligența Artificială și etica viitorului, responsabilitatea sistemelor de IA, epistemologia și politica datelor deschise, politica piraților, roboții ca asistenți și companioni, conflictul dintre instituțiile proprietății intelectuale și normele informale online. Publică în revistele Science and Engineering Ethics, Ethics and Information Technology, Philosophy & Technology, International Journal of Social Robotics, Frontiers in Robotics and AI, Journal of Bioethical Inquiry, Philosophical Psychology, Phenomenology and the Cognitive Sciences, Public Reason etc. A editat, în 2019, Vremuri noi, vremuri vechi. Jurnal 2007–2013 de Mihail Radu Solcan, primul filosof-programator din România, poliglot și polimat. În prezent, coordonează programul de master în etică aplicată la Facultatea de Filosofie

Cartea va fi prezentată de Emilian Mihailov
Moderator: Alexandru Nicolae