Filosofie, Educație, Distanță: Conferința națională online de filosofia educației

PROGRAMUL CONFERINȚEI

Studenții (licență, master, doctorat) care doresc să participe la lucrările conferinței se pot înscrie folosind conturile de e-mail oficiale (excepție: studenții de la universitățile din Republica Moldova).

Cererea de înscriere va conține:
– Nume și prenume
– Afiliere instituțională: universitate, facultate, forma de studii (licență, master, doctorat)

Persoane de contact:
Alexandra Podea –  pentru studenții de la master și doctorat
alexandra.podea@s.unibuc.ro

Ana-Maria Bugiu – pentru studenții de la licență
ana.bugiu@s.unibuc.ro

Cristina Ursu – pentru studenții de la universitățile din Republica Moldova (licență, master, doctorat)
crstnurs@gmail.com

Filosofie, Educație, Distanță

 Conferința națională online de filosofia educației

București

5 – 6 martie 2021

Filosofii nu au ezitat să-și asume rolul de educatori, să influențeze modul în care oamenii gândesc, acționează și interacționează, nici atunci când au performat în discipline considerate „pure” – logica, metafizica sau epistemologia. Secole la rând, munca pedagogilor a fost direcționată de dihotomii filosofice tradiționale, ca de exemplu, dualismul minte / corp, sau de credințe precum aceea că rațiunea plasează omul deasupra animalelor, plantelor și mediului lor fizic.

Apel la contribuții

„Filosofie, Educație, Distanță” este prima conferință națională de filosofia educației organizată de Facultatea de Filosofie a Universității din București, prin centrul de Formare în Filosofie. În acest titlu, distanța nu este un adaos de conjunctură; educația la distanță, percepută, uneori, și ca o formă de învățare individuală, a luat amploare începând cu anii 1990, ca educație online, tot mai multe instituții de învățământ oferind astfel de programe educaționale. Originile educației la distanță trebuie căutate, însă, cu mult mai devreme, în secolul al XIX-lea sau chiar al XVIII-lea, în studiile la distanță prin corespondență, pentru persoanele care nu puteau participa la învățământul față în față.

În condiții de pandemie, în primăvara anului 2020, universitățile au anulat cursurile față în față, trecând la predarea online, pentru tot restul semestrului; apoi, s-a anunțat că și viitorul an universitar se va desfășura tot în acest format; așa s-a și întâmplat. La fel s-au petrecut lucrurile în învățământul preuniversitar, în unele țări, la toate ciclurile, în altele, menținând, totuși, predarea față în față, pentru școala primară și gimnaziu.

Trecerea de la „față în față” la „online” a fost posibilă datorită noilor tehnologii, în special, internetul, tehnologia care a extins la nivel global educația la distanță. Dar ceea ce experimentăm cu toții din cauza COVID-19 nu are precedent; ne confruntăm cu predarea / învățarea la distanță în situație de urgență sau cu o „pedagogie pandemică”, așa cum au numit-o unii. Sunt acestea condiții normale de predare și învățare? Ce reprezintă distanța în relația profesor – elev / student? Se exclud reciproc învățarea față în față și învățarea la distanță? Cerința prezenței este complet opusă educației online? Este condiționată educația la distanță de vârstă? Ce efecte are această educație sub aspect psihologic, mai ales în cazul copiilor?

Prima tehnologie care a făcut posibilă educația la distanță – scrierea – era criticată încă într-un dialog al lui Platon, căci, deși îndeplinește funcții utile în multe cazuri, nu pare să constituie mijlocul potrivit de învățare și pentru cei care caută adevărul prin filosofie. Întrebarea persistă și în secolul nostru: poate fi predată / învățată filosofia online? Și poate fi reluată în orice domeniu de cunoaștere, nu doar în filosofie.

Conferința își propune să fie o experiență de gândire pentru toți cei cu interese de studiu legate de educație, indiferent de domeniul de cunoaștere; nu doar cercetători din filosofie, științe umaniste și științe sociale, ci și din matematică, ştiinţele naturii, ştiinţe inginereşti, ştiinţe biologice şi biomedicale, arte, ştiinţa sportului şi educaţiei fizice. Trebuie să facem un efort de deschidere pentru a asculta diferite voci. Foarte importante vor fi vocile cercetătorilor în devenire, indiferent de forma de studii: licență, master, doctorat, și cu atât mai mult cu cât vor aduce mai degrabă întrebări decât răspunsuri. Nu ne vom afla, pe cât posibil, într-un schimb de opinii dinainte pregătite, ci într-un dialog, în sensul promovat de David Bohm, ca o participare în care ne jucăm unul cu celălalt mai degrabă decât o confruntare în care jucăm unul împotriva celuilalt.

 Posibile secțiuni tematice

  • Conceptul distanței
  • Distanță, izolare, educație
  • Distanța în actul educațional
  • Educație în situație de urgență
  • Universitatea / școala intră în casă
  • Didactica predării / învățării online
  • Educația la distanță – o chestiune de prudență sau de perspectivă?
  • Aspecte etice ale educației la distanță
  • Educația și noile tehnologii
  • Rațiunea de a fi a universităților într-o lume în care „informația” se găsește pe web

În funcție de propunerile primite, pot fi organizate și alte secțiuni tematice.

Fiecare sesiune tematică se va încheia cu o masă rotundă.

Cum se fac înscrierile?

Înscrierile se fac on-line prin trimiterea cererii de înscriere la adresa de e-mail: cff@filosofie.unibuc.ro

Perioada pentru trimiterea cererii de înscriere: 3 ianuarie – 5 februarie 2021

Cererea de înscriere va conține:

  1. Prenumele și numele autorului
  2. Afilierea instituțională
  3. Propunerea de prezentare
  4. titlul
  5. secțiunea conferinței (dacă se încadrează într-una din cele enumerate)
  6. rezumatul (între 500 și 1000 de cuvinte)
  7. 4-5 cuvinte cheie (în ordine alfabetică)
  8. o scurtă bibliografie (poate fi menționată și o singură lucrare), dar cu datele complete

 Precizări privind înscrierea

  • Un autor nu poate propune decât o singură prezentare.
  • O prezentare nu poate avea mai mulți autori.
  • Pentru fiecare prezentare sunt alocate 20 de minute.
  • Se trimit doar documente redactate în Word; nu se primesc fișiere pdf sau jpg.
  • Nu vor fi acceptate decât propunerile de prezentări ale căror subiecte corespund specificului conferinței.
  • Fiecare propunere de prezentare va fi supusă evaluării inter pares.
  • Nu se primesc contestații.

 Date importante

  • Data la care încep înscrierile 3  ianuarie 2021
  • Termen limită pentru trimiterea cererilor de înscriere  5 februarie 2021 20 februarie 2021
  • Notificare de acceptare / respingere   15 februarie 2021 27 februarie 2021
  • Postarea programului conferinței 25 februarie 2021 2 martie 2021
  • Desfășurarea conferinței – via Google Meet 5 – 6 martie 2021

 Precizări finale

  • Respectând măsurile impuse de autorități privind prevenirea infectării cu COVID19, activităţile din cadrul conferinței se vor desfăşura online.
  • Această Conferință nu beneficiază de niciun fel de finanțare.
  • Nu se percepe taxă de participare.

 Comitetul științific

  • Viorel Vizureanu (coordonator), Universitatea din Bucureşti
  • Petru Bejan, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi
  • Eugenia Bogatu, Universitatea de Stat din Moldova, Chișinau
  • Romulus Brâncoveanu, Universitatea din Bucureşti
  • Gheorghe Clitan, Universitatea de Vest din Timișoara
  • Laura Comănescu, Universitatea din Bucureşti
  • Constantin Cucoș, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi
  • Mihaela Frunză, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca
  • Sandu Frunză, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca
  • Emanuela Ilie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași
  • Iulia Lazăr, Universitatea din Bucureşti
  • Mihai Maci, Universitatea din Oradea
  • Adriana Neacșu, Universitatea din Craiova
  • Crenguța Lăcrămioara Oprea, Universitatea din Bucureşti
  • Ioan-Ovidiu Pânișoară, Universitatea din Bucureşti
  • Antonio Sandu, Universitatea „Stefan cel Mare” din Suceava
  • Constantin Stoenescu, Universitatea din Bucureşti

 Comitetul de organizare

  •  Marin Bălan (coordonator), Universitatea din București
  • Ana-Maria Bugiu, Universitatea din București
  • Ileana Dascălu, Universitatea din București
  • Alexandra Podea, Universitatea din București
  • Lilian Ciachir, Chaire UNESCO, Universitatea din București

Lansarea Selecției Centralizate pentru mobilități de studii Erasmus + CIVIS pentru anul academic 2021-2022

În ședința Biroului Executiv al Consiliului de Administrație al Universității din București din data de 22.02.2021, s-a aprobat lansarea selecției pentru un număr de 350 de mobilități de studii în cadrul Programului ERASMUSpentru stagii în cadrul universităților partenere CIVIS.

Mobilitățile de studii Erasmus vor fi finanțate pentru o perioada de minim 3 luni (90 zile) și maxim un semestru academic, pe durata anului academic 2021-2022 (grant 520 euro/lună).

Precizăm că finanțarea Erasmus se poate acorda doar în cazul mobilităților fizice în țara gazdă. În cazul în care instituția gazdă oferă cursurile în format online, prezența fizică în țara gazdă este o condiție obligatorie de finanțare și de recunoaștere oficială a mobilității Erasmus.

Mobilitățile de studii Erasmus oferă oportunitatea de participare la cursuri și examene în universitatea parteneră, iar finalizarea stagiilor cu note și credite este o condiție pentru validarea și recunoașterea integrală a rezultatelor obținute.

Mobilitățile de studii Erasmus + CIVIS se pot efectua în cadrul celor 7 universități partenere CIVIS, conform locurilor alocate de acestea pentru Universitatea din București:

  • Aix-Marseille Université,
  • Sapienza Universita di Roma,
  • National Kapodistrian University of Athens,
  • Eberhard Karls Universitaet Tuebingen (maxim 32 locuri + criterii specifice pe domenii de studii),
  • Université Libre de Bruxelles (maxim 46 locuri + criterii specifice pe domenii de studii),
  • Universidad Autónoma de Madrid (maxim 23 locuri + criterii specifice pe domenii de studii).
  • StockholmUniversity (maxim 61 locuri + criterii specifice pe domenii de studii) – mobilități posibile numai în semestrul al doilea al anului academic 2021-2022.

Criterii de eligibilitate și selecție ale Universității din București:

  • să fie student/masterand/doctorand al Universităţii din Bucureşti (la cursuri zi), la selecție și pe durata mobilității Erasmus;
  • să fie cel puțin absolvent al primului an de studii de nivel licență, la momentul începerii mobilității;
  • să aibă rezultate academice remarcabile,
  • să facă dovada cunoaşterii unei limbi străine (certificat/diplomă/atestat, nivel minim B2);
  • să prezinte o scrisoare de intenţie/motivaţie pentru efectuarea mobilității în cadrul universității CIVIS (într-o limbă străină de circulație internațională),
  • să prezinte un Plan al programului de studii în instituția gazdă CIVIS (într-o limbă străină de circulație internațională),
  • să prezinte un Curriculum Vitae, în format EUROPASS (într-o limbă străină de circulație internațională);
  • să prezinte cel puțin o recomandare, justificată din punct de vedere academic, pentru efectuarea mobilității în cadrul universității CIVIS. Recomandarea trebuie să fie din partea unui cadru didactic universitar, din facultatea respectivă sau din cadrul facultății/universității unde a finalizat studiile universitare anterioare (în cazul studenților aflați în anul 1 de studiu).

Candidații trebuie să întrunească atât criteriile de selecție din cadrul universităților partenere CIVIS (conform informațiilor din tabelele anexate), cât și criteriile academice indicate de acestea (liste disponibile AICI).

De asemenea, numărul de locuri alocat (pe domenii de studii, pe cicluri de studii și facultăți/școli), precizat în fișele pentru Eberhard Karls Universitaet Tuebingen, Université Libre de Bruxelles, Stockholm University și Universidad Autónoma de Madrid, este numărul maxim de mobilități posibile pentru studenți ai Universității din București, pentru respectivele domenii/niveluri de studii.

Candidații pot trimite online documentele pentru selecție la Biroul ERASMUS+ al UB până la data de 19.03.2021 (ora 13:00 CEST), completând aplicația AICI 

Selecția candidaturilor se va efectua la nivel central, de către Comisia Centrală de Selecție Erasmus  + CIVIS, compusă din:

  • Președinte comisie de selecție: Dr. Sorin Costreie, Prorector Rețele Universitare și Relații Publice,
  • Membrii comisiei de selecție:
    • Alina Cristovici, Director Relații Internaționale si Coordonator Instituțional Erasmus.
    • Raluca Amza, responsabil Erasmus+.

Comisia Centrală de Contestații pentru Selecția Erasmus + CIVIS este compusă din:

  • Președinte comisie de contestații: Prof. dr. Bogdan Ștefănescu, Prorector Internaționalizare,
  • Membrii comisiei de contestații:
    • Anca Stoica, responsabil Erasmus+.
    • Beatrice Crăciun, responsabil Erasmus+.

Punctajul pentru selecție este realizat prin media aritmetică a punctajului acordat pentru criteriile:

  1. Media școlară: punctaj între 1 şi 10 (10 = maxim), conform mediei școlare a anului academic anterior, inclusiv a semestrului 1 din 2020-2021,
  2. Motivația efectuării mobilității Erasmus într-o universitate CIVIS (scrisoare de motivație/intenție): punctaj între 1 şi 10 (10 = maxim),
  3. Plan al programului de studii în instituția gazdă CIVIS: punctaj între 1 şi 10 (10 = maxim),
  4. Recomandare pentru efectuarea mobilității Erasmus, din partea unui cadru didactic universitar: punctaj între 1 şi 10 (10 = maxim).

Pentru fiecare criteriu de selecție punctajul trebuie să fie de minim 5 puncte pentru a fi validat.

Rezultele selecției se vor afișa după data de 29 martie 2021.

După finalizarea selecției, listele cu candidații declarați admiși vor fi transmise universităților gazdă CIVIS, în vederea validării finale. În cazul acceptării lor, candidații devin beneficiari Erasmus și vor urma fomalitățile de pregătire și derulare a mobilității.

Mai multe informații despre universitățile partenere CIVIS sunt disponibile AICI și AICI.

Contact: Biroul Erasmus+ al Universității din București – contact@erasmus.unibuc.ro

 

Sursa: https://unibuc.ro/international/programul-erasmus/studenti-erasmus/selectie/

Selecție pentru mobilități de studii ERASMUS, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București pentru anul academic 2021-2022

Comisia de selecție:

  • Prof. dr. Constantin Stoenescu
  • Asist. dr. Oana Șerban
  • Lect. dr. Laurențiu Gheorghe (președinte, Responsabil ERASMUS)

Deadline transmitere dosar: 18.03.2021, ora 12:00,  folosind următorul link https://forms.gle/24sGx4Gm8XzfWjZj8 

Selecția pentru mobilități studenți (stagii de studiu) ERASMUS+ pentru anul academic 2021-2022 are loc în Facultatea de Filosofie, Universitatea din București în perioada 01 – 26 martie 2021. Selecția pentru mobilități de studii Erasmus+ este realizată la nivel de facultate.

Pentru anul academic 2021-2022, Facultatea de Filosofie are alocate 18 locuri (16 locuri Filosofie; 2 locuri Catedra UNESCO) în rețeaua Erasmus+.

Nr. crt. NUME STUDENT PRENUME STUDENT Anul de studiu in prezent (2020-2021) SECȚIA / SPECIALIZAREA (denumirea completă a programului) UNIV. GAZDĂ SEM. STAGIULUI MEDIA ȘCOLARĂ (inclusiv sem. I din 2020-2021) PUNCTAJ OBȚINUT LA SELECTIE* CALITATEA
(titular / rezervă/ „zero grant”)**
1 DINCĂ RADU ALEXANDRU  L 2 FILOSOFIE F PARIS012 1 9.90 100 TITUALR
2 VADUVA IONUȚ L 1 FILOSOFIE D BIELEFE01 2 9.80 100 TITULAR
3 VINTILĂ DENISA L 3 FILOSOFIE E BARCELO01 2 9.72 100 TITULAR
4 MANOLACHE ADRIAN L 3 FILOSOFIE I PADOVA01 2 9.59 100 TITULAR
5 POPA ANASTASIA L 2 FILOSOFIE E BARCELO01 1 9.32 99 TITULAR
6 VANGHELE VALENTIN L 3 FILOSOFIE E BARCELO01 2 8.70 98 TITULAR
7 GRIGORAȘ OANA M1 Intercultural Management F DIJON01 2 9.86 100 TITUALR
8 OLAH KATALIN M1 Intercultural Management F DIJON01 2 9.86 100 TITULAR
PDF Loading...
PDF Loading...

Criterii de eligibilitate și de selecție:

  • candidatul poate fi cetățean român sau cetățeanul altei țări, înregistrat la cursuri regulate (la zi) la UB, având un permis de rezidență temporară sau permanentă, eliberat de autoritățile române competente;
  • să fie student/masterand/doctorand al UB (în Facultatea de Filosofie) în momentul selecției și pe durata stagiului (cursuri la zi);
  • să fie absolvent cel puțin al primului an de studii în momentul începerii mobilității (pentru nivel licență);
  • să promoveze un test de limbă străină sau cel puțin să posede un document prin care o instituție sau un profesor de specialitate să certifice că respectivul candidat are cunoștințe lingvistice satisfăcătoare într-o limbă străină (documentul trebuie atașat la dosar) – în tabelul destinațiilor se găsesc cerințele privind nivelul de limbă;
  • să fie integralist la sfârșitul anului de studiu precedent și integralist după ultima sesiune de examene înainte de efectuarea stagiului Erasmus;
  • să aibă media generală cel puțin 7,00 din anii anteriori și inclusiv semestrul I din anul universitar 2020-2021 (o adeverință cu situația școlară, de uz intern, cuprinzând rezultatele obținute până în momentul selecției, va fi solicitată la Secretariatul Facultății, de unde se va elibera gratuit);
  • să prezinte o scrisoare de intenție/motivație într-o limbă străină, precizând specializarea pe care o urmează în facultate, scrisoare din care să transpară interesele academice ale studentului și gradul în care acestea se regăsesc în programa de studiu a universității/universităților partenere unde ar dori efectuarea mobilității;
  • să prezinte un Plan al programului de studiu care să țină cont de oferta de cursuri din Universitatea de destinație aleasă și care să fie corelat atât cu interesele academice ale studentului, cât și cu programa de studiu a Facultății de Filosofie, Universitatea din București.
  • să prezinte un Curriculum Vitae (obligatoriu în format Europass) într-o limbă străină, la care va fi atașată în mod obligatoriu o listă cu următoarele informații: seria și numărul cărții de identitate, codul numeric personal, adresa și numărul de telefon – personal și al părinților, adresa de e-mail;
  • să ceară o Scrisoare de recomandare din partea unuia dintre profesorii facultății, cu excepția membrilor Comisiei de selecție. Scrisoarea va fi trimisă de către profesor direct lui Laurențiu Gheorghe (laurentiu.gheorghe@filosofie.unibuc.ro)

După selecția din facultate, 19 mai 2021 este termenul limită de primire a dosarelor și formularelor la Biroul Erasmus+ al UB pentru titularii de burse/rezerve (pentru ambele semestre).

Precizări privind efectuarea mobilității:

  • Studenții din anul I în momentul selecției vor pleca obligatoriu pe sem. II din anul II, cu condiția ca la finalul anului I să fie integraliști și prin prezentarea la Biroul Erasmus+ al UB a adeverinței de la facultate care să confirme acest lucru,
  • Studenții din ani terminali în momentul selecțieivor pleca obligatoriu pe sem. II din anul I de master, cu condiția admiterii la master și prezentarea la Biroul Erasmus+ al UB a adeverinței de la facultate care confirmă admiterea la studii de master (în domeniul/specializarea pentru care au fost selectați),
  • Rezervele trebuie să pregătească dosarul pentru plecare obligatoriu pe sem. II, în cazul în care vor fi fonduri suficiente devenind titulari de grant. Dacă rezervele doresc să plece pe cont propriu (fără finanțare ERASMUS), acest lucru este posibil și trebuie comunicat Biroului Erasmus+ al UB.

Studenții selectați care la finalul anului de studiu, adică la data de 30 septembrie 2021, nu sunt integraliști își pierd locul obținut și vor fi înlocuiți cu rezervele rezultate după acest concurs.

Nivelul grantului ERASMUS lunar*, stabilit la nivel național de către ANPCDEFP pentru a.a. 2021-2022, este:

Austria, Belgia, Cipru, Danemarca, Grecia, Germania, Finlanda, Franţa, Italia, Olanda, Portugalia, Spania, Suedia 520 €/lună
Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Macedonia de Nord, Polonia, Serbia, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Turcia 470 €/lună

*luna este calculată la 30 de zile

 

Precizări privind finanțarea ERASMUS:

  • Se acordă pentru minim 3 luni de stagiu în format fizic (minim 90 de zile de la prezentarea la universitatea gazdă și până la data de finalizare a examenelor, conform datelor confirmate de universitatea gazdă) și maxim un semestru academic.
  • Se poate acorda doar în cazul mobilităților fizice în țara gazdă (cu deplasare în țara gazdă). În cazul în care instituția gazdă oferă cursurile în format online, prezența fizică în țara gazdă pe toată durata mobilității este o condiție obligatorie de finanțare și de recunoaștere oficială a mobilității Erasmus.
  • Grantul Erasmus nu este destinat acoperii tuturor cheltuielilor din străinătate, este numai un sprijin financiar în vederea efectuării mobilității fizice, care va fi integral recunoscută la întoarcere, cu condiția prezentării documentelor necesare validării.
  • Un student poate beneficia de grant ERASMUS pe durata fiecărui ciclu de studii (până la maxim 12 de luni de stagiu/ciclu de studii).

Dosarul de candidatură

Documentele din dosarul de candidatură vor fi depuse online până joi, 18.03.2021, ora 12:00,  folosind următorul link https://forms.gle/24sGx4Gm8XzfWjZj8  

  • Scrisoare de intenție;
  • certificat/atestat de competență lingvistică/ document prin care un profesor de specialitate să certifice că respectivul candidat are cunoștințe lingvistice satisfăcătoare într-o limbă străină;
  • adeverință cu situația școlară;
  • plan al programului de studiu;
  • Curriculum Vitae și lista cu date personale.
  • Scrisoarea de recomandare se trimite de către profesor direct pe adresa de email a lui Laurentiu Gheorghe (laurentiu.gheorghe@filosofie.unibuc.ro) până joi, 18.03.2021, ora 12:00.

Vineri, 19 martie 2021, începând cu ora 11:00, va avea loc interviul online în urma căruia membrii comisiei vor selecta titularii de grant.

După afișarea rezultatelor se pot înainta la Secretariatul facultății contestații, în termen de 24 de ore. Comisia va analiza contestațiile și va da rezultatele finale.

 

Ponderea criteriilor de selecție este următoarea, fiecare notă având un punctaj de la 1 la 10, unde 10 reprezintă maxim:

  • Nota 1 (20%): Cunoștințele lingvistice de limbă străină
  • Nota 2 (10%): Situația școlară (media anilor de studiu)
  • Nota 3 (30%): Test de cunoștințe de specialitate și evaluarea dosarului
  • Nota 4 (40%): Interviu

CfP: International Conference „Cultural Heritage, Identities and The Public Space”

Call for Papers: International Conference

 Cultural Heritage, Identities and The Public Space

 18th March 2021

 

and their partners:

  • Paul Valéry University of Montpellier 3
  • St. Cyril and St. Methodius University of Veliko Tarnovo
  • Moldova State University, Chisinau, Republic of Moldova
  • CRIFST Timișoara Branch – Romanian Academy
  • UNESCO Chair in Interculturality, Good Governance and Sustainable Development
  • ICSP – Institute for Social and Political Research

are pleased to launch the Call for Papers for the International Conference “Cultural Heritage, Identities and The Public Space”.

 

The conference will take place online on the 18th of March 2021. Its main goal is to provide a platform for academic debate on heritage studies, identities and public space from an interdisciplinary perspective.

We kindly invite you to submit proposals for the International Conference “Cultural Heritage, Identities and The Public Space by the 10th of March 2021.

In the introductory part of the conference, the organizers take pleasure in inviting you to the public lecture of Professor Dr. Habil. Stefan Bratosin, from Paul Valéry University, Media and Communication Sciences, Montpellier, DHC of West University of Timisoara, on the occasion of the launch of his book: 

Public Space and The Myth of Concertation

Dr. Stefan BRATOSIN is Full Professor exceptional class in Media and Communication Sciences at Paul Valéry University of Montpellier, France. He is the director of the Institute for Advanced Religious Studies and Internetworking Communication (Iarsic). He is also deputy director of Corhis EA 7400 and editor in chief of Essachess – Journal for Communication Studies. Stefan Bratosin is Doctor Honoris Causa in Social Sciences. He has authored books, book chapters, and articles on New Technologies of Information and Communication Sciences (NTIC), concertation and public sphere, (emerging) media and religion, spirituality, liberty of religion, secularity and religious organizations and institutions. He supervises PhD candidates in the following fields: mediatization of religion and (multi)media public sphere, production of meaning in the social spaces (domestic space, organizational space and public space), cultural mediations and symbolic forms within organizations. He is a member of the Network for New Media, Religion and Digital Culture Studies, University of Texas, and European Communication Research and Education Association – ECREA. His expertise lies in how the symbolic construction of the communicative reality is associated with the “mediatization of everything”. In this context, Stefan Bratosin has frequently questioned the role of the digital media in the appropriation of the religious fact (an important source of symbolic violence especially in the emerging media).

Description of the Conference:

A field of interdisciplinary research, heritage studies are closely related to culture and identities, as well as to public space. The public space, besides its function as a space of circulation, where the individuals become aware of their belonging to a community and their sociability is also a canvas for the symbolic construction through the political, social and cultural processes. Institutional procedures and rituals are performed in the public space. Heritage, as a cultural and social process is subject to symbolic representation and communication practices. In recent years, researchers in the cultural heritage field have focused on the cultural value of the heritage, its identity formation function and the capacity of heritage elements to interact with collective memory. Cultural heritage is, therefore, a normative concept, which combines a different range of values and functions. Education regarding heritage promotion, conservation and mediation is equally important, since it is related to the transmission of values which legitimize various layers of identities.

 

Topics

include, but are not limited, to the following areas:

  • The myth of concertation in the public space: rational and hermeneutical approach;
  • Tangible and intangible heritage: conceptual maps, symbolic geographies, placemaking and the role of collective memory;
  • Mediation of cultural heritage and the public space;
  • Innovative instruments for promotion of cultural heritage and the creative spaces;
  • Creative industries and storytelling;
  • Identity formation in relation to elements of tangible and intangible heritage;
  • Architecture of identities: national, regional, trans-national identities, evolution of identities;
  • Education and heritage.

 TARGET AUDIENCE

Academics, researchers, PhD Students, cultural heritage professionals

 Information for Participants:

 Contributions are expected from various areas of social studies and humanities. Academics, researchers, PhD students and cultural heritage professionals are invited to send their presentation proposals in the form of abstracts, not exceeding 500 words by 10th of March 2021 at codruta.simionescu@e-uvt.ro. Along with the abstract, please send us your contact details: current affiliation, address and telephone number. Notifications of acceptance will be sent by 14th of March 2021.

Selected and revised papers will be published in conference proceedings.

Working languages of the conference: English and Romanian.

This conference is organized under the framework of PATCULT#RO Project („Platformă pluridisciplinară complexă de cercetare integrativă și sistematică a identităților și patrimoniului cultural tangibil și intangibil din România. Proiect 4 – Arhitecturi identitare și noi categorii ale patrimoniului: analiza multidisciplinară a mecanismelor construcției identitare în relație cu patrimoniul cultural în România contemporană”, PN III-P1-1.2-PCCDA-2017-0686, 52PCCDI/2018, funded by UEFISCDI).

The final part of the conference is dedicated to dissemination of the main outputs of the PATCULT project. The research team will present:

  • the volume INVESTIGATING THE RELATIONSHIP BETWEEN CULTURAL HERITAGE, AND INDIVIDUAL AND COLLECTIVE IDENTITY, forthcoming at the University of Bucharest Publishing House;
  • the volume INNOVATIVE INSTRUMENTS FOR COMMUNITY DEVELOPMENT IN COMMUNICATION AND EDUCATION, edited by Maria Micle and Gheorghe Clitan and published in February 2021 by Trivent Publishing, Budapest, Hungary;
  • The volume EUROPEAN IDEA IN THE ROMANIAN PHILOSOPHY (III), edited by Stefan Afloroaei and George Bondor, “Alexandru Ioan Cuza” University Press, Iasi, 2020;
  • the toolbox of the project, forthcoming at Cartea Românească Educațional Publishing House;
  • Public Reason, International Journal of Political and Moral Philosophy – volume 12, number 1 and volume 12, number 2;
  • the digitized collection of the Annals of Universities of Bucharest, Philosophy Series;
  • the RO-CULTURE HERITAGE HUB.

Rapoartele de activitate ale studenților reprezentanți în Consiliul Facultății de Filosofie și al studentei reprezentante în Senatul Universității din București, semestrul I, a. u. 2020 -2021

Conform Regulamentului de alegere a reprezentanților studenților în structurile de conducere ale Universității din București, articolul 19, alineatul d, studenții reprezentanți au obligația de: „a informa semestrial studenții reprezentați despre activitatea lor în structurile în care au fost aleși; informarea se poate face printr-un raport de activitate postat pe site-ul facultății, al Asociației Studenților și pe grupurile facultății.”

În continuare vă prezentăm rapoartele de activitate pentru primul semestrul al anului universitar 2020 -2021 ale studenților reprezentanți în Consiliul Facultății de Filosofie și al studentei reprezentante în Senatul Universității din București. 

Studenții consilieri sunt următorii: 

  • Ruxandra Toma (prelungire de mandat),

  • Adrian Ciocioman (prelungire de mandat),

  • Ștefan Bârzu (prelungire de mandat),

  • Silvia Patrașc (validată la data de 19 noiembrie 2020).

Studenta senatoare este Silvia Patrașc (validată la data de 19 noiembrie 2020).