Scopul Asociației JustOpen este promovarea interdisciplinarității în rândul juriștilor. Tendința de hiper-specializare, pe lângă avantajele în termeni de eficacitate, vine împreună cu o multitudine de inconveniente care, dacă nu sunt luate în seamă la timp, conduc la crearea specialistului care „știe din ce în ce mai mult despre din ce în ce mai puțin și ajunge să știe totul despre nimic”.

Conștienți de rolul major pe care magistrații îl au într-o lume marcată de multiple crize, în care autoritatea structurilor consacrate ale modernității (justiție, școală, spital, penitenciar etc) este în declin, am considerat că simpla reflecție tehnică referitoare la reglementări este insuficientă în pregătirea acestora.

Portofoliu

Plecând de la acest deziderat de a echipa juristul (în special magistratul) cu informații și, mai ales, abilități de înțelegere mai complexe, JustOpen a organizat deja trei conferințe – „Dinamica justiției – perspective interdisciplinare” (Craiova, aprilie 2024), „Dreptul românesc între suveranitate și integrare europeană”(Cluj-Napoca, noiembrie 2024), „Justiția prin metaforă” (Timișoara, aprilie 2025).

Credem că suntem pregătiți să facem pasul către însoțirea cu disciplina care conferă cea mai mare libertate, dar și cea mai mare responsabilitate gândirii – filosofia. Nu filosofia jargonului inaccesibil, ci filosofia practică contemporană, ce se naște dintr-o nevoie de adevăr și o nevoie de soluții conceptuale pentru lumea în care trăim. E o filosofie ce se constituie într-o veritabilă acțiune, în sensul triadei Hannei Arendt (labor/work/action).

Formatul evenimentului

În acest sens, pe parcursul a două zile, cu un număr de patru vorbitori (Antoine Garapon, Oana Șerban, Alec Bălășescu și Ciprian Mihali), ne propunem să facem un pas în plus către o bună așezare a interdisciplinarității în peisajul juridic din România, sub titlul „Practicile judiciare și adevărul. Perspective contemporane”.

Domnul Antoine Garapon, fost judecător, membru în comisii de reconciliere postconflict și în comisia de investigare a abuzurilor sexuale din sânul Bisericii Catolice din Franța, ne va prezenta ultima sa lucrare, „Pentru o altă justiție – calea restaurativă”, ce va apărea în această toamnă la editura CH Beck (traducere G. Caian). Faptul că procesul penal, văzut în formele sale consacrate, de cele mai multe ori, nu conferă destinatarului actului de justiție confortul reparativ, este o evidență. Plecând de la reflecțiile lui Paul Ricoeur despre instituțiile juste – care integrează dimensiunile etice, politice și simbolice, spre a crea o justiție vie, bazată pe recunoașterea în celălalt a demnității și singularității de ființă umană – lucrarea lui Garapon contrapune ritualului judiciar reuniunea restaurativă, organizată pe cu totul alte principii – egalitare, bazate pe orizontalitatea raporturilor și pe autenticitate. Acesta ar putea fi răspunsul pe care un alt tip de justiție, cea restaurativă, ce ar urma nu să înlocuiască, ci să completeze formele consacrate, l-ar putea da atât în cazul traumelor colective, cât și în cazul unor traume individuale ce au preocupat prea puțin statul, până în prezent.

Oana Șerban, lector universitar la Facultatea de filosofie a Universității din București, ar urma să adauge prezentării cărții o perspectiva asupra operei filosofice a lui Paul Ricoeur relevante în drept (la justice par la métaphore, la symbolique du mal, le juste sunt unele dintre conceptele-cheie ale demersului de investigare filosofică).

În cea de-a doua zi, domnul Ciprian Mihali, profesor de filosofie la UBB Cluj, traducător al lui Michel Foucault, ne va face o prezentare a temelor sale majore legate de biopolitică, societatea disciplinară și alte teme extrem de fertile pentru reflecția juridică.

Alec Bălășescu, doctor în antropologie, va încheia cea de-a doua zi cu o temă legată de dinamica ideii de subiect la Foucault, Agamben și François Bayart, având în vedere că teoria „subiectul juridic” nu poate rămâne complet străină de aceste reflecții.

Concluzie

Apreciind că dreptul pozitiv este doar un epifenomen al unor realități sociale mult mai adânci (“izvoarele materiale ale dreptului”), apreciind totodată că juristul român ar trebui să fie la curent cu o întreagă evoluție a gândirii filosofice relevante în dreptul occidental, mai cu seamă din spațiu francez – cu care avem cele mai mari afinități –  pentru ca înțelegerea între juriști să fie mai profundă și integrarea mai reală, ne-am gândit că un eveniment care să promoveze gînditori postbelici importanți pentru domeniul juridic este necesar.

Pe de o parte, la nivel general, ar fi o deschidere către teme fundamentale care, deseori, lipsesc din dezbaterile noastre sau nu au destulă pondere pentru a conferi suficientă reflexivitate muncii magistratului, pe de altă parte, este un gest în plus de deschidere către spațiul juridic francez, prin invitarea unui reputat autor și pedagog contemporan care, prin formație și parcursul său inedit, face legătura ideală dintre drept și filosofie.