Profesorul Mircea Dumitru prezent la emisiunea „Mic dejun cu un Campion” – sâmbătă, 10 octombrie 2020, ora 10.00
Cu pasiunea și convingere unui dascăl cu mulţi ani la catedră, Mircea Dumitru se numără printre foarte puţini români cărora li s-au publicat cărţile la prestigioasa editură Oxford University Press.
’’Există o tensiune conceptuală care face ca încercarea de a da o explicaţie unitară minţii şi lumii fizice să fie una dintre cele mai persistente şi deconcertante enigme’’, scrie logicianul Mircea Dumitru, invitatul din această sâmbătă al emisiunii în platoul de la Grădina Verona. Absolvent de muzică – a studiat vioara la Liceul ’’Dinu Lipatti’’ din Bucureşti -, pasionat de matematică, Mircea Dumitru a ajuns în cele din urmă un distins filozof, logician şi profesor, rector pentru două mandate al Universităţii bucureştene, cu o reputaţie recunoscută la nivel internaţional. Se numără printre foarte puţini români cărora li s-au publicat cărţile la prestigioasa editură Oxford University Press.
’’Ideile m-au motivat întotdeauna’’ mărturiseşte Mircea Dumitru, filozoful care priveşte experienţele prin care a fost nevoit să treacă ca pe nişte etape necesare: ’’Fiecare salt m-a ajutat’’, mărturiseşte el. Această bună înţelegere şi perspectivă obiectivă le-a deprins din studiul solicitant şi perseverent al muzicii, din perspectiva solistului solitar dar şi a orchestrei acompaniatoare, totul printr-un efort colectiv al disciplinei care avea să-i servească ca mod de abordare întreaga viaţă.
’’Important e ţelul fiecăruia. Fiecare exersează şi performează individual. Dar când dirijorul ridică bagheta, coordonarea trebuie să fie perfectă. Nu există succes personal, în afara celorlalţi. Într-o partitură există tensiune, coordonare a gândurilor şi a expresiei. De aceea este importantă studierea muzicii. Iar o echipă, în orice domeniu, chiar şi în politică, trebuie să se comporte ca o orchestră care are un singur scop’’ – Mircea Dumitru.
Îi venerează pe clasici, Mozart, Beethoven, Sochstacovici dar nici muzica nouă nu-i este străină. ’’Nu pot trăi în afara muzicii’’. Abilităţile creative, se dezvoltă doar prin exerciţiul imaginaţiei şi sunt necesare nu doar celor care se îndreaptă spre profesiile vocaţionale ci ele trebuie să fie integrate întregului ciclu educaţional. Nu trebuie de fel excluse sau marginalizate. Ele dezvoltă aptitudini, inteligenţa emoţională determinând o viziune creativă, generală chiar dacă individul respectiv se îndreaptă apoi spre matematică, chimie, medicină sau filozofie’’. Sunt principii educaţionale pe care le-a susţinut, alături de alte reforme şi în scurtul mandat de ministru de resort şi în perioada celor două mandate de rector al Universităţii din Bucureşti – alături de multe alte proiecte care au pus universitatea bucureşteană în rândul celor mai prestigioase unităţi de învăţământ europene.
CV-ul său este impresionant: preşedintele Societăţii Europene de Filosofie Analitică (2011 – 2014), membru corespondent al Academiei Române (din 2014), membru al Academia Europaea (din 2019), preşedintele Institutului Internaţional de Filosofie (din 2017), preşedintele Asociaţiei Universităţilor Balcanice (din 2019), ministru al Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice (iulie 2016-ianuarie 2017). Profesor – invitat la universităţi din Statele Unite, China, Franţa, România.
Mircea Dumitru vorbeşte cu convingere şi pasiunea unui dascăl cu mulţi ani la catedră, cu o deschidere şi o înţelegere care vin din experinţa de profesor-invitat în mari centre universitare din lume, de la Statele Unite, la China şi Europa.
Ce a însemnat pandemia pentru academicianul şi profesorul Mircea Dumitru? La fel ca pentru cei mai mulţi, o încetinire a ritmului, o reflecţie, o prioritizare, o recuperare a timpului alături de familie, răgazul de a scrie şi de a asculta muzică, noi proiecte.
Comunică mai mult prin reţele. ’’On-line-ul poate fi un instrument de comunicare eficient. Da, e mai artificial, dar te pune la curent repede cu toate informaţiile’’ spune Mircea Dumitru, un partener de discuţie cu farmec şi distincţie, alături de Daniela Zeca Buzura, amfitrionul emisiunii Mic Dejun cu un Campion.
- Difuzare TVR2: sambata, 10 octombrie 2020, ora 10:00
- Reluare TVR2: luni, 12 octombrie 2020, ora 10:00
- marti, 13 octombrie 2020, ora 5:00
- Difuzare TVR3: duminica, 18 octombrie 2020, ora 7:55
- Difuzare TVRI: sambata, 17 octombrie 2020, ora 9:00
- Difuzare TVRM: sambata, 10 octombrie 2020, ora 10:00
Webinar „Un cadru etic pentru inteligența artificială. Provocări actuale”
Lect. dr. Constantin Vică va susține în data de 17 iunie 2020, între orele 11-12.30, webinarul în limba română intitulat “Un cadru etic pentru inteligența artificială. Provocări actuale”.
Webinarul este organizat de Institutul Francez din România și se va desfășura prin intermediul platformei Zoom.
Problematica întrebărilor etice ridicate de folosirea inteligenței artificiale va constitui partea principală a întâlnirii, iar o parte a prezentării va aborda și folosirea IA în contextul sanitar actual și preocupările de ordin etic care apar.
Pentru înscrieri și propuneri de întrebări care să fie abordate în timpul webinarului, completați următorul formular: https://forms.gle/UpMf1bfX6ywuxtzj8
Izvoare de filosofie – 12 iunie 2020: Tehnologie vs. natură. Ritmurile vieții post-pandemice
Ediția din 12 iunie, ora 21.10
Tehnologie vs. natură. Ritmurile vieții post-pandemice
Evenimentele neașteptate ale acestui început de an au determinat, pe de o parte, o schimbare a atitudinii noastre față de lume și, pe de alta, o schimbare a ritmului vieții fiecăruia dintre noi. Odată înstrăinați de activitățile și rutinele noastre zilnice, ne-am refugiat pentru mai bine de trei luni, fie în natură, fie în lumea virtuală a tehnologiei, în speranța de a ne găsi liniștea și echilibrul, dar și pentru a ne putea îndeplini, în continuare, sarcinile cotidiene.Astfel însă, se redeschide o dispută filosofică veche de când filosofia însăși, care necesită un răspuns adaptat zilelor noastre. Încă din Antichitatea greacă, dihotomia dintre natural și artificial a fost una centrală discursului filosofic și, de-a lungul timpului, a atras atenția majorității marilor filosofi. Odată cu apariția tehnologiei moderne însă, această problemă se putem mai stringent, în măsura în care lumea virtuală a tehnologiei tinde să ne despartă din ce în ce mai mult de natură. Cum trebuie trăită o viață echilibrată? Ce rol va juca tehnologia în viețile noastre de acum înainte? Cum ne putem reîntoarce la natură într-o din ce în ce mai artificială?Acestea sunt întrebările la care vom încerca să răspundem alături de invitatul nostru din această săptămână, Laurențiu Gheorghe, doctor în filosofie, lector al Facultății de filosofie din cadrul Universității din București și specialist în filosofie moral-politică.Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați discuției din data de 12 iunie, ca de obicei, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural și online pe www.radioromaniacultural.ro
Izvoare de filosofie, Ediția din 10 aprilie: De la contemplare la terapie. Filosofia și maladiile spiritului contemporan
Încă din Antichitate s-a vorbit despre faptul că maladiile corpului își au originea ultimă și factorul de progresie în anumite maladii ale spiritului. De la Iliada lui Homer, până la dialogul Phaidon scris de Platon, se vorbește despre influența reciprocă a corpului și sufletului, influență care face ca nici o boală să nu fie pur fizică sau pur spirituală. Mai mult decât atât, în satira a 10-a, poetul roman Juvenal spune că ar trebui să ne rugăm la o minte sănătoasă într-un corp sănătos, căci singura cale către o viață liniștită este prin virtute.Acum, mai mult decât niciodată în viețile noastre poate, avem nevoie de o viață liniștită, însă așa cum există virusuri care ne îmbolnăvesc corpul, există și virusuri care ne îmbolnăvesc mintea. Tocmai de aceea, merită să reflectăm, cu instrumentele filosofiei, la contextul actual și la maladiile spiritului pe care le trădează această situație. Care sunt acestea? Cum se manifestă ele și cum agravează criza sanitară prin care trecem? Cum ne putem feri sau imuniza de ele?Acestea sunt întrebările la care vom porni discuția de astăzi alături de invitata mea, Oana Camelia Șerban, doctor în filosofie și autoare a mai multor cărți de specialitate, dar și literare, cercetător al Centrului de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice din cadrul Facultății de filosofie a Universității din București și asistent universitar al aceleiași instituțiiVă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, pe data de 10 aprilie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.roRealizator: Cornel-Florin Moraru


