Conferința „Gândire critica vs gândire conspiraționistă”: 06 martie 2025

Subiecte precum fake news și conspiraționism sunt tot mai prezente în discuțiile din media și suntem încurajați să ne facem propriul ‘research’ și să ne folosim de gândire critică pentru a trage concluziile corecte. Ce califică o teorie drept o teorie a conspirației și ce îi determină pe oameni să ajungă la concluzii diferite, pornind de la aceleași date ale problemei? Este totuși gândirea critică un instrument suficient pentru a ne proteja de teoriile conspiraționiste?

Împreună cu Conf. Univ. Dr. Sorin Costreie, Prof. Univ. Dr. Rodica Ianole și Conf. Univ. Dr. Manuela Ungureanu, vom dezbate aceste întrebări, explorând impactul gândirii critice asupra teoriilor conspiraționiste, mecanismele comportamentale și cognitive care le susțin și limitele dintre scepticismul sănătos și gândirea conspiraționistă.

Princeton-Bucharest-Nuremberg Seminar in Early Modern Philosophy: The losers of the Scientific Revolution

Call for applications: Princeton-Bucharest-Nuremberg Seminar in Early Modern Philosophy

The losers of the Scientific Revolution

Technical University Nuremberg (UTN), Department of Liberal Arts and Sciences

Nuremberg, 30 June-July 5, 2025

The Princeton-Bucharest-Nuremberg Seminar in Early Modern Philosophy is organized by Dana Jalobeanu (UTN/University of Bucharest), Daniel Garber (Princeton University) and Rodolfo Garau (University of Hamburg).

Invited speakers include: Roger Ariew (University of South Florida), Scott Mandelbrote (University of Cambridge), Gideon Manning (Mount Sinai College), Claudia Dumitru (Yale University), Oana Matei (Western University Vasile Goldis), Mihnea Dobre (University of Bucharest), Gyburg Ulhman (UTN). (More may be added.)

Early modern philosophy still has its winners and its losers. Even if historiographic categories have changed so many times, even if we do not speak about ‘The Scientific Revolution’ anymore, it is quite difficult to escape classifying early modern thought along the lines of ‘winners’ and ‘losers.’ After all, Descartes won his battle against the Aristotelians, mechanical philosophy defeated vitalism, Newton’s cosmology ‘won’ in front of persistent resistance from the proponents of ‘vortex theories’. Historians of the Royal Society still talk about Thomas Hobbes and Henry Power in terms of ‘losers’ with respect to their more successful (or better connected) colleagues, while Newton is depicted as the winner in the debates with Hooke and Leibniz.

Seventeenth century thought has all sorts of losers: Paracelsians and Galenists, Rosicrucians and die-hard Humanists, Aristotelians and Neoplatonists, vitalists, adepts of traditional medicine, Ptolemaic astrologers, chiliasts, proponents of natural magic etc. What can they teach us about the scientific revolution? This is what we are set to find out in a week-long, intensive research seminar.

This will be the 23rd edition of the Princeton-Bucharest Seminar in Early Modern Philosophy, the international summer meeting of scholars interested in various aspects of early modern thought. The seminar has been held almost every summer since 2001, in various locations in Transylvania, in Bucharest and in Hamburg. Now, the seminar has moved to UTN Nuremberg. We will spend a week together, listening to talks and presentations, taking part in debates and reading groups, in a friendly and stimulating environment. The seminar is an intensive event. Participants are expected to arrive on Sunday (June 29) and leave no earlier than Saturday evening (July 4th). There is no participation fee, but each participant will have to cover her/his accommodation and travel expenses. There will be some travel grants for students, covering the costs of accommodation in shared (double) rooms.

We seek talks and proposals for talks and reading groups bearing on figures of the seventeenth century which were classified by historians on the losing side of the Scientific Revolution. One could, for example, focus on some figure or some group of figures who aspired to revolutionize some area of natural philosophy, but didn’t succeed. Or one could write about a controversy between two figures, one of whom never made it into the canon of important authors in the period. Or one could write about some field, such as astrology, that has since disappeared. Please submit a proposal of roughly 250 words, together with a short CV, to Dana Jalobeanu by April 1, 2025 (dana.jalobeanu@gmail.com). If you want to apply for a travel grant, please enclose a letter of motivation. Notification of acceptance by April 5, 2025.

Philos-L „The Liverpool List” is run by the Department of Philosophy, University of Liverpool https://www.liverpool.ac.uk/philosophy/philos-l/ Messages to the list are archived at http://listserv.liv.ac.uk/archives/philos-l.html. Recent posts can also be read in a Facebook group: https://www.facebook.com/PhilosL/ Follow the list on Twitter @PhilosL. Follow the Department of Philosophy @LiverpoolPhilos To sign off the list send a blank message to philos-l-unsubscribe-request@liverpool.ac.uk.

Conferința „Testimony – an interdisciplinary aproach” – 29-30.05.2025

We owe a significant portion of our knowledge about the world—whether in history, science, or our understanding of divinity and one another—to the testimony of others. Some testimonies are readily accepted, while others are subjected to intense scrutiny. Drawing the line between a reliable testimony and a questionable one is among the many challenges we aim to address. This conference is a transdisciplinary endeavor that explores the act of testifying and examines how it is conceptualized across various fields. The aim of our gathering is to investigate, in a dynamic manner, different perspectives and approaches within the domains of history, law, philosophy, sociology, psychology, and beyond. We invite reflection upon questions such as: What is a testimonyTo what extent are testimonies relevant to the humanitiesWhat kind of knowledge does testimony provideWhat does it mean to be a “reliable witness”Is testimony an essential element in decision-makingHow do we process testimonies in a given fieldWhat are the moral implications of employing testimonies when dealing with vulnerable individualsHow can we establish the credibility of testimonies in historical reconstructions of eventsWhat role does trauma play in the recollection of memories for the formation of testimony?

The conference will be held at the Faculty of Philosophy, University of Bucharest on May 29–30 2025. Extended information here: https://philevents.org/event/show/133054

Areas of interest (not exhaustive) include:

  • Theology

  • History

  • Law

  • Sociology

  • Psychology

  • Philosophy

  • Philological studies

We invite researchers, post-docs and doctoral students to contribute research abstracts related to the conference topics by April, 5th, 2025. The proposal of 150–300 words (excluding references), in pdf format, without any identifying information should be uploaded via the Google form following the instructions provided: https://forms.gle/7sFHnqsRsjyX2RSk7. The results of the proposal review will be communicated by April 15th, 2025, and the final program will be announced by May 5th, 2025.

Conference format: on-site/hybrid, 20-minute presentation followed by 10 minutes of Q&A.

Invited speakers (proposed):

  • Constantin Stoenescu (University of Bucharest)

  • TBA

Committee:

  • Sorin Costreie

  • Andrei Mărășoiu

  • Alexandru Dragomir

  • Bianca Savu (Secretary)

Organizers:

  • The Department of Theoretical Philosophy, Faculty of Philosophy, University of Bucharest, in collaboration with the Research Center for Logic, Philosophy, and the History of Science (CELFIS).
  • Bianca Savu
  • Alexandru Petrișor
  • Dumitru Theodorescu 
  • Beatrice Pavel

Date: May 29–30, 2025.

Additional information: The organizers do not provide accommodation or travel expenses for participants. Doctoral and Master’s students may request a certificate of participation, which will be issued only after the conference concludes.

Venue: Faculty of Philosophy, University of Bucharest, Splaiul Independenței 204.

Conferința „Rethinking ToM and ASD” – 22-23 martie 2025

Apel deschis, termen 9 martie – conferința „Rethinking ToM and ASD” – rezumate de 300 de cuvinte

Conferința „Rethinking ToM and ASD” va avea loc între 22-23 martie 2025 în regim hibrid, atât online, cât și la sediul Facultății de Filosofie a UB (Splaiul Independenței, nr. 204, sector 6). Evenimentul face parte din grantul ICUB „The effects of LLM interaction in digital and virtual environments on TOM”, format dintr-o echipă de cercetare interdisciplinară din Filosofie, Lingvistică, Psihologie Cognitivă și Biologie Evoluționistă, fiind co-organizat de studenţi şi cercetători de la Facultatea de Filosofie, Departamentul de Filosofie Teoretică, şi Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, Departementul de Ştiinţe Cognitive.

Cu această ocazie, organizatorii lansează un apel la contribuții. Rezumatele pot fi redactate în limba engleză și nu pot depăși 300 de cuvinte. Rezumatele vor fi însoțite de 1-3 referințe bibliografice principale și 1-5 cuvinte-cheie.

Propunerile vor fi transmise până în data de 9 martie 2025, la adresa de e-mail tomandasdworkshop@gmail.com , cu titlul mesajului Rethinking ToM and ASD, abstract submission”, iar formatul fișierului va fi de tipul Word sau PDF . Mai multe detalii despre temele conferinţei pot fi găsite aici https://philevents.org/event/show/132593

Toate rezumatele trimise vor fi trecute printr-un proces de evaluare de tip blind peer review, realizat de către un comitet de evaluare științifică locală. Organizatorii recomandă ca datele de identificare să fie menționate în corpul mesajului electronic, iar rezumatul să fie lăsat anonimizat.

După ce propunerile vor fi acceptate, prezentatorii au oportunitatea să-și aleagă dacă doresc să susțină prezentări față în față sau în regim online (în primul caz, aceștia vor beneficia de un public prezent fizic, dar în același timp prezentarea va fi transmisă și participanților online). Prezentările vor dura 30 de minute, fiecare prelegere fiind urmată de o sesiune de întrebări și răspunsuri (Q&A) de circa 10 minute și cu o pauză între acestea de 10 minute. Programul conferinței va fi anunțat de îndată ce evaluarea va fi finalizată.

Conferinţa corespunde unei campanii mai largi de conștientizare a diversității interacțiunilor dintre teoria minții în științele cogniției și fenomenologia spectrului autist. Cercetarea ce subîntinde discuțiile corespunde proiectului ICUB CPI „The effects of LLM interaction on TOM in digital and virtual environments”.

Vă așteptăm!

Peer learning UB 2025: „How to safely interact with large language models”, 18-21 martie 2025

În intervalul  18-21 martie 2025, orele 18.00-21.00, va avea loc atelierul de formare colegială „How to safely interact with large language models”, care se va desfășura în format mixt (fizic, la sediul Facultăţii de Filosofie, dar şi online), detaliile urmând a fi transmise de formatori, după finalizarea înscrierilor.

Aria tematică vizată este transformarea digitală, iar printre formatori se numără cadre didactice şi cercetători din cadrul Universităţii din Bucureşti şi University of Connecticut: din partea Facultăţii de Filosofie vor participa lector dr. Laurenţiu Gheorghe, lector dr. Andrei Mărăşoiu, lector dr. Alexandru Dragomir, drd. Sandra Brânzaru, din partea UConn va participa prof. Mitchell Green, din partea Facultăţii de Litere va participa conf. dr. Alexandru Nicolae, iar din partea Faculăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării va participa lector dr. Daniel Nica.

Temele principale pe care le vizează formarea colegială sunt centrate pe folosirea în siguranţă a modelelor mari de limbaj bazate pe AI și GenAI în spațiul universitar, în mod etic, care să ne protejeze de informaţii false: 1) Folosirea modelelor lingvistice mari în siguranţă (ca instrument de editare, traducere); 2) De ce modelele mari de limbaj preferate comercial acum nu constituie instrumente de cercetare la standarde academice; 3) Ce înțeleg modelele mari de limbaj (dacă înțeleg ceva) când le cerem să execute anumite comenzi; 4) Cum ne putem proteja de informaţii false, generate de IA, în mediul online.

Metodologia de lucru vizată presupune analiza unor concepte cheie, studii de caz, analiza unor studii empirice, tehnici de analiză a informaţiilor generate de modelele mari de limbaj, exerciţii de gândire critică şi lectura unor articole care vor ajuta participanţii să înţeleagă modul în care modelele mari de limbaj folosesc datele, cum le interpretează și de ce este necesară o atenţie sporită în interacţiunea cu acestea, mai ales când sunt folosite ca instrumente academice.

Cei care îşi doresc să participe la atelier sunt rugaţi să completeze formularul de înscriere de mai jos, folosind adresa de e-mail pe care doresc să primească dataliile legate de desfăşurare  https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSf7oLssTOwN3G5cdE7__wnNbjhTbl0L7klov1IM5JMf1OA5oQ/viewform

Atelierul de învățare colegială corespunde unei campanii mai largi de conștientizare a rolului inteligenței artificiale și îndeosebi a modelelor mari de limbaj în viața de zi cu zi și în cea academică. Parte din cercetarea ce subîntinde discuțiile corespunde proiectului ICUB CPI „The effects of LLM interaction on TOM in digital and virtual environments”. Vă așteptăm!

Nou episod în Podcastul de Filosofie cu Emilian Mihailov!

În acest episod, invitatul Podcastului de Filosofie discută despre etica lui Kant și cum ne ajută să înțelegem lumea contemporană. De asemenea, Emilian Mihailov analizează evenimentele politice recente din România prin prisma filosofiei morale moderne.

Dacă vă pasionează filosofia și dilemele etice ale prezentului, ascultați episodul aici: https://www.youtube.com/watch?v=PbjIvUFlarY&t=7s