CONFERINȚA NAȚIONALĂ DE ESTETICĂ ȘI FILOSOFIA ARTEI „ION IANOȘI”: DINCOLO DE IMAGINE. 100 DE ANI DE LA NAȘTEREA LUI GILLES DELEUZE ȘI DEZVOLTAREA ART DÉCO – EDIȚIA A XII-A
Comitetul de organizare:
- Prof. Univ. Dr. Mihaela Pop
- Lect. Univ. Dr. Oana Șerban
- Dr. Eva Ivan Haintz
100 DE ANI DE LA NAȘTEREA LUI GILLES DELEUZE ȘI DEZVOLTAREA ART DÉCO
Centrul de Cercetare a Istoriei și Circulației Ideilor Filosofice (CCIIF) anunță o ediție aniversară a Conferinței Naționale de Estetică și Filosofia Artei „Ion Ianoși”, dedicată unui dublu centenar: 100 de ani de la nașterea filosofului Gilles Deleuze și 100 de ani de la dezvoltarea Art Déco. Conferința, organizată cu sprijinul financiar al Universității din București, reprezintă un eveniment de tradiție al comunității noastre academice, fiind una dintre cele mai longevive conferințe naționale din domeniul esteticii și filosofiei artei, ajunsă anul acesta la a XII-a ediție.
DE CE DELEUZE ȘI PE CINE MAI PASIONEAZĂ ART DÉCO ASTĂZI?
Se împlinesc anul acesta 100 de ani de la nașterea unuia dintre cei mai tulburători gânditori ai veacului trecut, Gilles Deleuze (1925-1995). A avut meritul de a gândi structuralismul ca ontologie care elimină noțiunile de unitate și totalitate păstrate de-a lungul gândirii clasice și pe care le înlocuiește cu noțiuni precum diferența și multiplicitatea. Totodată, Deleuze a căutat să depășească înțelegerea rațiunii care ar opera cu identități, asemănări, analogii, pentru a pune accent pe depășirea dialecticii de tip hegelian ca modalitate de unificare a multiplului, obținând o viziune centrată pe diferență lipsită de totalizări și de o unitate a întregului.
Dacă ne raportăm, de pildă, la lucrarea Despre pictură, Deleuze analizează arta din perspectiva creației. Cum procedează arta avangardistă pentru a găsi un nou limbaj și o nouă modalitate de expresie, care să o diferențieze de gândirea artistică de tip mimetic? Poate arta să impună culorile și liniile „ca entități noumenale, idei vii, ființe ale rațiunii pure”, așa cum spera Cézanne, căruia Deleuze îi dedică pagini întregi?
Răspunsul filosofului este complex. Procesul de creație presupune mai multe etape, iar prima – catastrofa – înseamnă pentru el renunțarea (distrugerea) modului clasic al reprezentării realității ca „reprezentare a vizibilului”. Acest moment produce instaurarea haosului care, la rândul său, cunoaște două etape. Din faza dezordinii complete, se va coagula geologic asemenea punctului geometric. Punctul acesta inițial dobândește forțe care-i conferă dinamism, așa cum explicase Kandinski în cursurile lui despre punct, linie și suprafață, de la Școala de arte și meserii Bauhaus. La un moment dat, punctul capătă și culoare, inițial un gri nedefinit (rezultat din combinarea alb-negru) ca ulterior, să se tranforme într-un „gri dinamic” prin combinarea cu roșu, verde… Astfel haosul creației devine „haos creativ”, dinamic, tot așa cum sublimul kantian trece de la etapa geometrică la cea dinamică. Din acest moment, „actul pictării” („faptul pictural”) se poate desfășura nestingherit, căci nu mai e vorba despre a reda vizibilul, ci „a face vizibil” adevărul obținut prin deformarea produsă de forța creației artistului modern. Deleuze e impresionat de maniera în care J. Pollock exprimă această „eliberare” a liniei de rigorile figurativului. Pentru Pollock, linia nu mai are început și nici sfârșit, nu delimitează nimic și nu se închide, ea ocupă un spațiu pe care nu-l structurează, este „o pulsiune, o energie dezincarnată, este o forță pură care se mișcă liber.” Ea tinde să devină egală cu suprafața tabloului, devine chiar tabloul. Astfel linia e infinitul, adică haosul ordonat de el însuși.
Aniversarea a 100 de ani de la nașterea lui Deleuze se suprapune aniversării a 100 de ani de la apariția Art Déco, consfințită prin Expoziția universală a artelor decorative moderne de la Paris. Fie că s-a numit mișcarea Bauhaus, fie International Style, Art Déco orientează antemergătoarea Art Nouveau spre un accent sporit asupra tendințelor funcționaliste și geometrizante. Este un proiect estetic reacțional, în condițiile standardizării industriale a vremii. Urmând rigoarea cubismului, a constructivismului sau a neoplasticismului olandez (De Stijl), Art Déco evoluează spre abstractizare și generalizare. Un obiectiv aparte al mișcării îl reprezintă „democratizarea creației artistice”, una dintre ultimele mari idei romantice, prin implicarea socială a actului artistic în realitatea tehnică și industrială. Detașarea obiectului artistic de natură, interesul acordat forței plastice, interesul pentru programul futurist și rezonanța filosofică a marxismului sunt doar câteva dintre trăsăturile acestor mișcări modernizatoare.
Cum se realizează aceste demersuri în arta literară sau în cea muzicală, dar și cum am putea obține o înțelegere a mișcării Art Déco prin teoriile lui Deleuze, constituie, evident, o altă provocare pentru cei interesați să participe la această conferință.
Două zile în care viitorii masteranzi pasionați de filosofia artei și estetică își pot cunoaște colegii și profesorii
Lect. Univ. Dr. Oana Șerban, una dintre organizatoarele conferinței, a declarat: „Mă bucur că și anul acesta, cu sprijinul Universității din București, reușim să păstrăm tradiția dialogului interdisciplinar dintre filosofi, artiști, pasionați de estetică, istoria artei și filosofia culturii. Conferința noastră e un brand și a ajuns la a XII-a ediție: nu e puțin lucru, când ne uităm în urmă și vedem câte aniversări culturale, câte momente fericite și (ne)întâmplătoare ale istoriei ideilor și artei au făcut obiectul unor dialoguri academice riguroase și fascinante. Prin organizarea unei noi ediții a conferinței, CCIIF continuă tradiția începută în urmă cu mai bine de un deceniu, de a reuni audiențe filosofice și artistice pentru a dezbate principalele provocări și probleme din spațiul cultural european și din industria sectoarelor culturale creative, ceea ce, din punctul meu de vedere, e una dintre principalele obligații ale mediului universitar în această direcție. Prin urmare, aceast eveniment științific stimulează dialogul interdisciplinar între reprezentanți ai mediului academic, operatori culturali și membri ai societății civile, prin care, de 12 ani, Facultatea de Filosofie a Universității din București reunește cei mai buni experți în domeniu. Aș dori să amintesc faptul că Dna. Prof. Univ. Dr. Mihaela Pop a inițiat acest eveniment în memoria profesorului nostru, Ion Ianoși. Un gest omagial pentru una dintre cele mai erudite figuri ale universității secolului trecut a condus, în timp, la unul dintre cele mai așteptate momente ale fiecărui an academic pentru împătimiții de estetică și filosofia artei. Particularitatea acestei tradiții academice pe care am construit-o împreună este că ne oferă și pretextul unui dialog intergenerațional, necesar pentru a înțelege capitalul cultural acumulat, de-a lungul timpului, de conferința noastră. Sper să fie o bună oportunitate pentru doctoranzi pentru a-și disemina cercetările, pentru cercetătorii juniori de a intra în contact cu cercetătorii seniori, iar pentru viitorii masteranzi de a avea o receptare a programului nostru, ICIF – Istoria și circulația ideilor filosofice, la care vor studia, dacă ne vor alege, cele mai multe cursuri de estetică, teorii ale reprezentării și filosofia artei.”
Conferința are loc în zilele de 16-17 mai, la Facultatea de Filosofie a Universității din București și este organizată de Prof. Univ. Dr. Mihaela Pop, Lect. Univ. Dr. Oana Șerban și Dr. Eva Ivan Haintz.
Șase sesiuni tematice reunesc contribuțiile participanților la ediția de anul acesta. O sesiune de lucrări specială este organizată sub egida proiectului BIOART – PN-IV-P2-2.1-TE-2023-0636, (Biopolitical Art in the Post-Holocaust Age: Philosophical Perspectives on Aestheticized Testimonies, Politicized Aesthetics and Bare Life, proiect finanțat de UEFISCDI, Director proiect: Lect. Univ. Dr. Oana Șerban), evaluând (dez)estetizarea și (de)teritorializarea violenței, rolul imaginii în conservarea memoriei culturale traumatice, respectiv rolului reprezentărilor artistice în sublimarea violenței și mărturiilor supraviețuitorilor unor forme de genocid și atrocități în masă.
CONFERINȚA NAȚIONALĂ DE ESTETICĂ ȘI FILOSOFIA ARTEI ION IANOȘI,
EDIȚIA a XII-a:
DINCOLO DE IMAGINE. 100 DE ANI DE LA NAȘTEREA LUI GILLES DELEUZE ȘI DEZVOLTAREA ART DÉCO
VINERI, 16 MAI 2025
Amf. Mircea Florian (etajul 1, Facultatea de Filosofie)
9.00 – Deschiderea conferinței: Prof. Univ. Dr. Mihaela Pop, Lect. Univ. Dr. Oana Șerban
Sesiunea I.
Moderator:
Lect. Univ. Dr. Oana Șerban, Universitatea din București, Facultatea de Filosofie
9:20-9:40
Elena Tudorache, Mrd., UNATC
Jackson Pollock și logica senzației: către o ontologie deleuziană a picturii
9:40-10:00
Carmen Andreea Boroghină, Mrd., Facultatea de Istorie, Universitatea din București
Deleuze în convergență cu abstracția contemporană a lui Julie Mehretu
10:00-10:20
Georgiana-Cristiana Iftode, Drd., Școala Doctorală din cadrul Universității Naționale de Arte „George Enescu” Iași
Deteritorializare, corp, rizom. Regândirea performance-ului din România anilor 1970-2000 prin conceptele lui Gilles Deleuze
10:20-10:40
Victoria Neacșu, Drd., Școala Doctorală a Facultății de Filosofie, Universitatea din București
O estetică a rupturii
Q&A
10:40-11:00
Coffee Break
11:00-11:20
Sesiunea II.
Moderator:
Drd. Victoria Chirică, Școala Doctorală a Facultății de Filosofie, Universitatea din București
11:20-11:40
Ana Delia Rogobete, Dr., Cercetător independent, Napoli
Politica realismului capitalist: Deleuze, Pasolini și moștenirea fascismului în cinema
11:40-12:00
Daniel-Andrei Petre, Dr., Psiholog, Universitatea din București
Estetica psihoterapiei. Haine și decor în construcția formelor sociale adecvate dorinței
12:00-12:20
Oana Amaricăi-Bottez, Drd., Școala Doctorală a Facultății de Filosofie, Universitatea din București
În mașina de război a artei brute – scrierile lui Jean Dubuffet prin perspectiva Platourilor lui Deleuze și Guattari
12:20-12:40
Drd. Andrei Năfureanu, Drd., Școala Doctorală a Facultății de Filosofie, Universitatea din București
Pentru o muzică minoră: aplicații deleuziene în câmpul cultural al muzicii și al artelor afro-americane
12:40-13:00
Q&A
Lunch Break
13:00-14:00
(Sala Școlii Doctorale)
Sesiunea III.
Moderator:
Dr. Ștefan Bârzu, CCIIF, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București
14:00-14:20
Alexandru Matei, Prof. Univ. Dr., Universitatea Transilvania, Brașov
Instaurarea ca acces la modul de existență estetic. Souriau, Deleuze, Latour
14:20-14:40
Veronica Toma, Lect. Univ. Dr., Facultatea de Arte și Design, Universitatea de Vest din Timișoara
BAUHAUS între reformă, interdisciplinaritate și inovație
14:40-15:00
Prof. Univ. Dr. Mihaela Pop, Universitatea din București, Facultatea de Filosofie
Aplicații ale unor concepte deleuziene în analiza romanului Doctor Faustus de Thomas Mann
15:00-15:20
Lect. Univ. Dr. Dragoș Grusea, UNARTE
Ideea de „formă optică” în estetică: de la Kant la Wölfflin
15:20-15:40
Q&A
Coffee Break
15:40-16:00
SÂMBĂTĂ, 17 MAI 2025
Amf. Mircea Florian (etajul 1, Facultatea de Filosofie)
9:40-10:00
Coffee
Conferința inaugurală:
10:00-10:20
Prof. Univ. Dr. Constantin Stoenescu, Universitatea din București, Facultatea de Filosofie
Teatralitate și arhitectura spațiului la Bernini și Borromini
Sesiunea IV.
Moderator:
Dr. Eva-Ivan Haintz, CCIIF, Universitatea din București, Facultatea de Filosofie
10:20-10:40
Ioan Coroamă, Mrd., UAIC, Iași și stagiar al Institutului de Cercetări Economice și Sociale Gheorghe Zane, al Academiei Române, filiala Iași
Funcția limbajului și ontologia imaginii la Gherasim Luca. O lectură deleuziano-bachelardiană
10:40-11:00
Nicolae Gligor, Mrd., Catedra UNESCO pentru Interculturalitate, Bună Guvernare și Dezvoltare Durabilă, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București & Cătălin Sturzea, Universitatea Națională de Arte, Facultatea de Arte Plastice, Fotografie – Videoprocesarea Computerizată a Imaginii
Două teorii despre nebunie. Sau Don Quijote a căzut în vizuina iepurelui
11:00-11:20
Matei Borangic, Mrd., Consiliere Filosofică, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București
Cinematografie franceză și devenire minoritară la periferia axiomaticii capitaliste
11 :20-11:40
Q&A
11:40-13:00
Lunch Break
Sesiunea. V
Panel special, organizat sub egida proiectului BIOART – PN-IV-P2-2.1-TE-2023-0636, (Biopolitical Art in the Post-Holocaust Age: Philosophical Perspectives on Aestheticized Testimonies, Politicized Aesthetics and Bare Life, finanțat de UEFISCDI, Director proiect: Lect. Univ. Dr. Oana Șerban)
Moderator: Lect. Univ. Dr. Dragoș Grusea, UNARTE
13:00-13:20
Ileana Borțun, Dr., Universitatea din București, CCIIF – Centrul de cercetare a istoriei și circulației ideilor filosofice & Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării
Mărturia ca dezvăluire de sine și restaurare a demnității umane
13 :20-13:40
Paul-Gabriel Sandu, Lect. Univ. Dr., Facultatea de Filosofie, Universitatea din București
Între dialectica negativă și literature minoră – reflecții asupra literaturii lui Kafka
13:40-14:00
Ștefan Bârzu, Dr., CCIIF – Centrul de cercetare a istoriei și circulației ideilor filosofice & UNATC
Schizoanaliza și mersul pe jos. Schițe psihogeografice anti-moderne
14 :00-14 :20
Lect. Univ. Dr. Remus Breazu, UNARTE
Haosul creației și adeverirea ca instituire artistică într-un context existențialist
14 :20-14 :40
Oana Șerban, Lect. Univ. Dr., Facultatea de Filosofie, Universitatea din București
(De)Teritorializări și (Dez)Estetizări ale Holocaustului și memoriei
14 :40-15 :00
Q&A
Context
Se împlinesc anul acesta 100 de ani de la nașterea unuia dintre cei mai tulburători gânditori ai veacului trecut, Gilles Deleuze (1925-1995). A avut meritul de a gândi structuralismul ca ontologie care elimină noțiunile de unitate și totalitate păstrate de-a lungul gândirii clasice și pe care le înlocuiește cu noțiuni precum diferența și multiplicitatea. Totodată, Deleuze a căutat să depășească înțelegerea rațiunii care ar opera cu identități, asemănări, analogii, pentru a pune accent pe depășirea dialecticii de tip hegelian ca modalitate de unificare a multiplului, obținând o viziune centrată pe diferență lipsită de totalizări și de o unitate a întregului.
Dacă ne raportăm, de pildă, la lucrarea Despre pictură, Deleuze analizează arta din perspectiva creației. Cum procedează arta avangardistă pentru a găsi un nou limbaj și o nouă modalitate de expresie, care să o diferențieze de gândirea artistică de tip mimetic? Poate arta să impună culorile și liniile „ca entități noumenale, idei vii, ființe ale rațiunii pure”, așa cum spera Cézanne, căruia Deleuze îi dedică pagini întregi?
Răspunsul filosofului este complex. Procesul de creație presupune mai multe etape, iar prima – catastrofa – înseamnă pentru el renunțarea (distrugerea) modului clasic al reprezentării realității ca „reprezentare a vizibilului”. Acest moment produce instaurarea haosului care, la rândul său, cunoaște două etape. Din faza dezordinii complete, se va coagula geologic asemenea punctului geometric. Punctul acesta inițial dobândește forțe care-i conferă dinamism, așa cum explicase Kandinski în cursurile lui despre punct, linie și suprafață, de la Școala de arte și meserii Bauhaus. La un moment dat, punctul capătă și culoare, inițial un gri nedefinit (rezultat din combinarea alb-negru) ca ulterior, să se tranforme într-un „gri dinamic” prin combinarea cu roșu, verde… Astfel haosul creației devine „haos creativ”, dinamic, tot așa cum sublimul kantian trece de la etapa geometrică la cea dinamică. Din acest moment, „actul pictării” („faptul pictural”) se poate desfășura nestingherit, căci nu mai e vorba despre a reda vizibilul, ci „a face vizibil” adevărul obținut prin deformarea produsă de forța creației artistului modern. Deleuze e impresionat de maniera în care J. Pollock exprimă această „eliberare” a liniei de rigorile figurativului. Pentru Pollock, linia nu mai are început și nici sfârșit, nu delimitează nimic și nu se închide, ea ocupă un spațiu pe care nu-l structurează, este „o pulsiune, o energie dezincarnată, este o forță pură care se mișcă liber.” Ea tinde să devină egală cu suprafața tabloului, devine chiar tabloul. Astfel linia e infinitul, adică haosul ordonat de el însuși.
Aniversarea a 100 de ani de la nașterea lui Deleuze se suprapune aniversării a 100 de ani de la apariția Art Déco, consfințită prin Expoziția universală a artelor decorative moderne de la Paris. Fie că s-a numit mișcarea Bauhaus, fie International Style, Art Déco orientează antemergătoarea Art Nouveau spre un accent sporit asupra tendințelor funcționaliste și geometrizante. Este un proiect estetic reacțional, în condițiile standardizării industriale a vremii. Urmând rigoarea cubismului, a constructivismului sau a neoplasticismului olandez (De Stijl), Art Déco evoluează spre abstractizare și generalizare. Un obiectiv aparte al mișcării îl reprezintă „democratizarea creației artistice”, una dintre ultimele mari idei romantice, prin implicarea socială a actului artistic în realitatea tehnică și industrială. Detașarea obiectului artistic de natură, interesul acordat forței plastice, interesul pentru programul futurist și rezonanța filosofică a marxismului sunt doar câteva dintre trăsăturile acestor mișcări modernizatoare.
Cum se realizează aceste demersuri în arta literară sau în cea muzicală, dar și cum am putea obține o înțelegere a mișcării Art Déco prin teoriile lui Deleuze, constituie, evident, o altă provocare pentru cei interesați să participe la această conferință.
Apel la contribuții
Interesați de moștenirea filosofică a celor două centenare, vă propunem două zile de comunicări, dezbateri și polemici sub egida celei de-a XII-a ediții a Conferinței naționale de estetică și filosofia artei „Ion Ianoși”: De la unitate și proporționalitate la haosul creației și „adeverirea” vizibilului, găzduită de Facultatea de Filosofie în perioada 16-17 mai 2025.
Contribuțiile pot aborda următoarele teme și subiecte, fără a se reduce exclusiv la acestea:
a) Cinema, imaginea-mișcare și imaginea-timp;
b) Ontologia imaginii;
c) Deleuze despre spinozism și filosofie practică;
d) Capitalism și schizofrenie: (anti)sistem și practice revoluționare;
e) Literatura minoră și marile revoluții: Deleuze și Kafka;
f) Deleuze și arta contemporană: corp, spațiu și timp;
f) Logica sensului și Art Déco: modernismul artistic.
Această conferință stimulează dialogul interdisciplinar între reprezentanți ai mediului academic, operatori culturali și membri ai societății civile, prin care, de mai bine de un deceniu, Facultatea de Filosofie a Universității din București reunește cei mai buni experți în domeniu.
Deadline
Participanții sunt încurajați să trimită aplicațiile constând într-un abstract de 300 de cuvinte și o scurtă biografie profesională narativă (max. 500 de cuvinte), până pe data de 14 aprilie, ora 12.00, pe adresa de email: cciif.fil.unibuc@filosofie.unibuc.ro
Rezultatele selecției vor fi confirmate până pe data de 16 aprilie.
Conferința se va desfășura la Facultatea de Filosofie a Universității din București în intervalul 16-17 mai 2025.
Organizatori:
Prof. Univ. Dr. Mihaela Pop
Lect. Univ. Dr. Oana Șerban
Dr. Eva Ivan-Haintz
Conferința este susținută prin programul FSS al Universității din București și este organizată de CCIIF – Centrul de cercetare în istoria și circulația ideilor filosofice din cadrul Facultății de Filosofie a Universității din București.
