Conferința Națională de Estetică şi Filosofia Artei „Ion Ianoși” – Sublimul în cultură
CONFERINȚA NAȚIONALĂ DE ESTETICĂ ȘI FILOSOFIA ARTEI
ION IANOȘI
EDIȚIA a V-a
SUBLIMUL ÎN CULTURĂ
19-20 MAI 2017
Universitatea din București, Facultatea de Filosofie
CCIIF – Centrul de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice
Izvoare de filosofie, Ediția din 12 mai 2017, Înapoi la Kant! Sensuri ale eticii datoriei în era globalizării lumii
Într-o epocă a „amurgului datoriei” și a „sfârșitului moralei”, pentru a folosi expresiile șocante ale lui Gilles Lipovetsky, preocupările noastre cotidiene de a determina ce este corect și incorect în acțiunile proprii și, mai ales, ale semenilor noștri a devenit, sub presiunea multiplelor fațete contradictorii ale vieții private și publice, tot mai acută.
Astfel, manifestările protestatare, „de stradă”, devenite tipice pentru țările democratice de pretutindeni și coagulate în jurul unor valori morale de cinste, corectitudine, egalitatea de șanse, de virtuți civice și personale etc., ne constrâng să acceptăm că lumea noastră nu aleargă doar după valorile narcisiste ale individului subjugat plăcerilor de tot felul, ci devine tot mai atentă la obligații etice și datorii morale.
Simplu spus, se pare că în noua eră a eticii minimaliste, fundată pe libertăți și alegeri individuale neîngrădite etic, ci doar juridic, în conștiința multora dintre noi s-a activat „vechea etică”, iluministă, etica rațiunii, a datoriei și a obligațiilor morale universale.
Prin urmare, dilemele morale actuale generate de incapacitatea noastră de a determina ce este corect și incorect în acțiunile noastre individuale și colective, solicită din nou – pentru a câta oară? – intervenția lui Kant și eticii sale deontologice.
Este ceea ce vom face și noi în ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie care își propune să răspundă la o întrebare simplă și complicată în același timp: ce sens mai are gândirea morală a lui Kant, fundată pe principii morale universale, în lumea noastră postmodernă a eticii minimaliste, dominată de relativism și acțiuni ale bunului plac individual?
Pretextul acestei dezbateri ne-a fost oferit de lucrarea recentă a lui Emilian Mihailov, Arhitectonica moralității, apărută la Editura Paralela 45, o lucrare ce explorează, după parcurgerea unei bibliografii „la zi”, actualitatea filosofiei morale a lui Kant.
Specializat în diverse arii de cercetare ale eticii aplicate și bun cunoscător al filosofiei morale de expresie analitică, Emilian Mihailov este implicat într-o serie de parteneriate de cercetare și proiecte exploratorii cu universităţi şi centre de cercetare precum, Oxford Uehiro Centre for Practical Ethics ori Institute of Biomedical Ethics din Basel. Domnia sa este cadru didactic la Facultatea de filozofie a Universității din București și, deopotrivă, Director executiv al Centrului de Cercetare în Etica Aplicată aparținând aceleași instituții.
Vă aștept, așadar, la o nouă întâlnire pe calea undelor vineri, 12 mai, între orele 21.20-22.00.
Sursa: http://izvoaredefilosofie.blogspot.ro/2017/05/izvoare-de-filosofie-editia-din-12-mai.html
Conferința „Gene Technologies, Ethics and Posthumanism”
Marti, 9 mai, la ora 16.00, CCIIF îl va avea ca invitat pe prof.dr Stefan Sorgner ( John Cabot University, Roma).
Titlul conferintei: „Gene Technologies, Ethics and Posthumanism”
Apariția volumului „Încercări de istoria filosofiei românești” de Constantin Stoenescu
La Editura Universității din București a apărut volumul Încercări de istoria filosofiei românești de Constantin Stoenescu care conține mai multe studii publicate de autor în ultimii ani în volume colective și reviste de specialitate.
Cuprins
Prefaţă
Introducere
1. Ce înseamnă a fi românesc în filosofie? Reflexivitatea identitară a filosofiei şi recursul la tema specificului naţional. Consideraţii pregătitoare
Titu Maiorescu
2. Teza formei fără fond şi contribuţia lui Titu Maiorescu la dezbaterea privind specificul naţional
Constantin Rădulescu-Motru
3. Conştiinţa oglindă, conştiinţă transcendentală şi personalismul energetic
Ion Petrovici
4. Ion Petrovici despre Henri Poincaré şi rolul presupoziţiilor filosofice în cercetarea ştiinţifică
Lucian Blaga
5. “Eon dogmatic”, “cuplu metodologic” şi teorie ştiinţifică
6. Critica făcută de Stăniloae teoriei lui Blaga despre cunoaşterea prin revelaţie
Nichifor CrainicLucian Blaga
7. Modul teandric şi relaţia dintre religie şi cultură la Nichifor Crainic
Mircea Vulcănescu
8. Conjuncturi şi fapte esenţiale. Mircea Vulcănescu, cronicar şi filosof al istoriei
Mircea Florian
9. Recesivitate şi experienţă. Proiectul unei metafizici inductive la Mircea Florian
Tudor Vianu
10. Adevărul ca valoare. O interpretare din perspectiva teoriei valorilor a lui Tudor Vianu
Constantin Noica
11. Devenirea ca procesualitate la Constantin Noica. Cum este posibilă ireversibilitatea în modelul logic al determinaţiilor
12. ”Cum e cu putinţă ceva nou” şi problema empirismului
13. “Omul suplimentar” şi maladia nelocuirii
Emil Cioran
14. Plictiseala ca exces metafizic şi căderea în aforism
15. Destin istoric şi profetism românesc în viziunea lui Emil Cioran. Metamorfozele unei critici severe
Abstracts
CFP: Conferința Națională de Estetică şi Filosofia Artei „Ion Ianoși” – Sublimul în cultură
Termenul limită pentru depunerea propunerilor a fost extins până pe data de 6 mai 2017.
Pentru detalii accesați http://filosofie.unibuc.ro/2017/02/26/cfp-conferinta-nationala-de-estetica-si-filosofia-artei-ion-ianosi-sublimul-in-cultura/



