SUSȚINERE LICENŢĂ – SESIUNEA IUNIE 2017

ÎNSCRIERI : 6 – 19 iunie 2017
SUSŢINERE LICENȚĂ: 26 iunie 2017, ora 9:00

Dosarul va cuprinde:

  1. Cerere tip de înscriere ( pe cererea de înscriere se declară pe propria răspundere că a trimis lucrarea la următoarea adresă : – tezelicenta@ub-filosofie.ro)
  2. Declaraţia tip pe propria răspundere cu aprobarea profesorului coordonator
  3. Copie carte identitate
  4. Certificat de competenţă lingvistică în original şi copie
  5. Fişă de lichidare: bibliotecă
  6. Certificat de naştere, în copie legalizată*
  7. Diplomă bacalaureat, în copie legalizată*
  8. 2 fotografii
  9. Dosar plic
  10. Lucrarea de licenţă în format electronic şi pe suport de hârtie (cartonată, nu cu spiră)
  11. Rezumat
  12. Referatul profesorului coordonator

* Se pot legaliza și de către secretariatul facultății, prin prezentarea originalelor actelor ce urmează a fi legalizate (diploma de bacalaureat sau adeverinţă absolvire, diploma de licenţă sau adeverinţă absolvire, certificat de naștere).

Conferință prof. Alejandro Tomasini Bassols: 02-04.05.2017

Avem plăcere să vă anunțăm că săptămâna viitoare vom primi vizita prof. Alejandro Tomasini Bassols de la Instituto de Investigaciones Filosóficas, Universidad Nacional Autónoma de México (UNAM).

Prof. Tomasini va conferentia dupa urmatoarul program:

Marți, 2 mai 2017, ora 12:00 : Conferinta: On the Pseudo-Ontology of the Tractatus.- Amf. Mircea FlorianJoi, 4 mai 2017, ora 12:00 : Conferinta: God and Religion (Wittgenstein) - Amf. Mircea FlorianJoi, 4 mai 2017, ora 17:00 : Discuție Solipsism and the Self (Wittgenstein) - Sala de consiliu

Conferința “Biserica și Știința: un Conflict al Metafizicilor din Evul Mediu până in Prezent”

Facultatea de Filosofie, în colaborare cu Centrul de Dialog şi Cercetare în Teologie, Filosofie şi Ştiinţă din cadrul Facultății de Teologie Ortodoxă, vă invită la conferința Profesorului Dan Căutiș pe tema “Biserica si Știința: un Conflict al Metafizicilor din Evul Mediu până in Prezent”.

Conferința va avea loc marți, 23 mai 2017, începând cu ora 18.00 în amfiteatrul Mircea Florian.

 

 

 

 


Rezumat conferință Bio Dan Căutiș

Stiința modernă (care a devenit încununată de succes mai târziu) a luat naștere în evul mediu în Europa de vest care (în acele timpuri) era cu mult mai puțin dezvoltată în comparație cu China sau cu califatul Abbasid al arabilor; este important să întelegem …de ce acolo? și …de ce atunci?

O analiză a evenimentelor istorice demonstreaza falsitatea mitului care afirmă că evul mediu a fost o perioada de stagnare si de lipsă a progresului științific; dimpotriva, a fost un timp al unor progrese semnificative incluzând nașterea metodei științifice, care a pavat drumul către revoluția științifică din secolul al saptesprezecelea; în mare măsură, aceste progrese s-au datorat Bisericii Catolice care nu numai că nu a fost opusă științei, dar actualmente a încurajat-o și a fost un sponsor esențial (financiar si educațional) prin crearea universitaților și prin plasarea științei în planul de studii.

Un rol esențial în dezvoltarea științei (cunscută atunci ca “filozofie naturală”) a avut elaborarea de catre scolastici și în particular de către Toma d’Aquino a unui cadru metafizic cu mai multă putere explicativă decât metafizica patristică creștină al Sfântului Augustin.

Această metafizică a integrat într-un mod magistral hylo- morphismul lui Aristotel cu teologia creștină (devenind asfel cunoscută ca metafizica Aristotelică-Tomistă) care a accentuat atât rolul rațiunii ca un complement al revelației cât și conceptul unui Dumnezeu ce a creat un univers comprehensibil si ordonat pe baza unor legi naturale, furnizand astel un impuls puternic intellectual pentru oameni de a cerceta natura (“a ieși în lume și a descoperi legile Domnului”).

Știința nouă astfel creată a obținut succese remarcabile în timpul revoluției științifice prin descoperirile lui Descartes, Galileo Galilei, Kepler si Newton dar acest marș încununat de success a fost însoțit de validarea (directă sau indirectă) a unei noi metafizici mecanistică și materialistă care eventual a fost adoptată de către majoritatea oamenilor de știință contemporani.

Opoziția și conflictul dintre metafizica Aristotelică-Tomistă (adoptată eventual ca doctrină de către Biserică) și metafizica Galileana-Newtoniană a fost folosită ca fond pentru atitudini anti-Biserca, anti-clericale si ca fundal pentru conflictul dintre Biserică și știință dealungul multor secole; în diferite alte instanțieri acest conflict continuă și în ziua de azi.

Așa cum prelegerea va evidenția, conflictul dintre aceste metafizici reprezintă baza reala a controverselor si dezbaterilor contemporane în foarte multe aspecte fundamentale ale gândirii noastre legată de materie si viață.

Izvoare de filosofie: Ediția din 7 aprilie 2017, Între filosofia limbajului și filosofia matematicii. Gottlob Frege – fondator al gândirii analitice

Ediția din 7 aprilie 2017, Între filosofia limbajului și filosofia matematicii. Gottlob Frege – fondator al gândirii analitice

Dialogul dintre filosofie și matematică pare a fi o constantă a gândirii europene încă din momentul ei inaugural, grecesc. Să ne reamintim, spre pildă, de Pitagora și de opțiunea sa de a filosofia chiar în limbajul matematicii, sau de Platon, el însuși pasionat de cifre și numere, care permitea accesul la cursurile predate în „Academie”, doar celor care știau deja geometrie.

Simplificând lucrurile, dialogul dintre cele două preocupări distincte ale minții a fost stimulat atât de filosofi, cât și de matematicieni.

Pe de o parte, simplitatea, rigoare, precizia și exactitatea matematicii i-au impresionat atât de mult pe filosofi, încât nu puțini dintre ei au dorit să importe „spiritul geometric” în filozofie. Cazurile lui Descartes ori Leibniz sunt exemple notorii în acest sens.

Pe de altă parte, matematicienii înșiși, din nevoia de a rezolva unele probleme de interpretare a limbajului matematicii, au apelat la filozofie, devenind, poate fără voia lor, filosofi.

Ilustrarea genială a unei astfel de metamorfoze o găsim exemplar în opera lui Gottlob Frege (1848-1925) gânditorul, care a argumentat că între matematică și filozofie există mai mult decât dialog, chiar o afinitate structurală. Simplu spus, matematicienii trebuie să-și fundamenteze filosofic limbajul cu care operează, în vreme ce filosofia trebuie să devină, la rândul ei, riguroasă și reflexivă față de propriul sau limbaj conceptual.

„Ce sunt numerele”? „Ce este adevărul aritmetic”? Iată două dintre întrebările pe care Frege le punea în lucrarea sa din 1844, Bazele aritmeticii, întrebări susceptibile de a primi un răspuns doar dacă matematica și filosofia „lucrează” împreună. Prin urmare, dincolo de preferințele și deciziile arbitrare ale unui filosof sau ale altuia, anumite tipuri de probleme și interogații nu pot primi răspunsuri verosimile, decât dacă matematica și filozofia fac parte dintr-un întreg cognitiv comun.

Cum a realizat Frege această unificare între matematică și filozofie, devenind astfel, nu numai fondatorul unor noi domenii de cercetare, cum ar fi filosofia matematicii sau filosofia limbajului, ci chiar întemeietorul unui nou stil de practică filosofică ajuns astăzi planetar: filosofia analitică?

În jurul acestei întrebări vom organiza, într-o încercare de profil de personalitate Gottlob Frege, dezbaterea din această săptămână, Companionul nostru de dialog va fi dl conf. univ. dr. Sorin Costreie, Prorector al Universității din București, unul dintre  bunii cunoscători ai filosofiei lui Frege atât la noi, cât și în diverse cercuri de profesioniști din străinătate. Beneficiar al unor burse de studiu și de cercetare ȋn Italia, Spania, Germania, Canada şi SUA, dl Sorin Costreie predă, la Facultatea de filozofie, între altele, filosofia matematicii și filosofia limbajului, iar de curând a publicat la Editura Universității din București, Șase studii fregeene, volum la care vom face dese referințe.

 

Vă astept, ca de obicei, vineri, 7 aprilie 2017, intre orele 21.10-22.00 pe lungimile de undă ale Radio România Cultural.

Anunț selecție pentru mobilități studenți ERASMUS 2017

ERASMUS+ Europa

Descarcă Anunt Selectie 2017
Destinații FILOSOFIE

Comisia de selecție:
Conf. dr. Laurențiu Staicu, conf. dr. Emanuel Socaciu, conf. dr. Cristian Iftode, lect. dr. Constantin Vică (președinte, Responsabil ERASMUS)

Criterii de eligibilitate și selecție:

 – candidatul poate fi cetățean român sau cetățeanul altei țări, înregistrat la cursuri regulate (la zi) la UB, având un permis de rezidență temporară sau permanentă, eliberat de autoritățile române competente;

– să fie student/masterand/doctorand al UB (în Facultatea de Filosofie) în momentul selecției și pe durata stagiului (cursuri la zi);

– să fie absolvent cel puțin al primului an de studii în momentul începerii mobilității (pentru nivel licență);

– să nu fi beneficiat deja de un alt stagiu ERASMUS, cu sau fără suport financiar, în perioada ciclului de învățământ în care se află (licență, masterat, doctorat);

– să promoveze un test de limbă străină sau cel puțin să posede un document prin care o instituție sau un profesor de specialitate să certifice că respectivul candidat are cunoștințe lingvistice satisfăcătoare într-o limbă străină (documentul trebuie atașat la dosar) – în tabelul destinațiilor se găsesc cerințele privind nivelul de limbă;

– să fie integralist la sfârșitul anului de studiu precedent și integralist după ultima sesiune de examene înainte de efectuarea stagiului Erasmus;

– să aibă media generală cel puțin 7,00 din anii anteriori și inclusiv semestrul I din anul universitar 2016-2017 (o adeverință cu situația școlară, de uz intern, cuprinzând rezultatele obținute până în momentul selecției, va fi solicitată la Secretariatul Facultății, de unde se va elibera gratuit);

– să prezinte o scrisoare de intenție/motivație într-o limbă străină, precizând specializarea pe care o urmează în facultate, scrisoare din care să transpară interesele academice ale studentului și gradul în care acestea se regăsesc în programa de studiu a universității/universităților partenere unde ar dori efectuarea mobilității;

– să prezinte un Plan al programului de studiu care să țină cont de oferta de cursuri din Universitatea de destinație aleasă și care să fie corelat atât cu interesele academice ale studentului, cât și cu programa de studiu a Facultății de Filosofie, Universitatea din București.

– să prezinte un Curriculum Vitae (obligatoriu în format Europass) într-o limbă străină, la care va fi atașată în mod obligatoriu o listă cu următoarele informații: seria și numărul cărții de identitate, codul numeric personal, adresa și numărul de telefon – personal și al părinților, adresa de e-mail;

– să ceară o Scrisoare de recomandare din partea unuia dintre profesorii facultății, cu excepția membrilor Comisiei de selecție. Scrisoarea va fi trimisă de către profesor direct lui Constantin Vică la adresa constantin.vica [at] filosofie.unibuc.ro.

Candidații trebuie să depună la cutia de la poartă aparținând lui Constantin Vică, până în data de marți, 2 mai 2017, ora 20, un Dosar conținând următoarele elemente:

Declarație pe proprie răspundere care să certifice că nu au beneficiat până acum de un stagiu Erasmus, cu sau fără suport financiar, în perioada ciclului de studiu în care se află (licență, master, doctorat); certificat/atestat de competență lingvistică/ document prin care un profesor de specialitate să certifice că respectivul candidat are cunoștințe lingvistice satisfăcătoare într-o limbă străină; adeverință cu situația școlară; scrisoare de intenție; plan al programului de studiu; Curriculum Vitae și lista cu date personale. Scrisoarea de recomandare se trimite de către profesor direct pe adresa de email a lui Constantin Vică până marți, 2 mai 2016, ora 14.

În data de miercuri, 3 mai 2017, începând cu ora 11, va avea loc interviul în urma căruia membrii comisiei vor selecta titularii de grant. După afișarea rezultatelor se pot înainta la Secretariatul facultății contestații, în termen de 24 de ore. Comisia va analiza contestațiile și va da rezultatele finale.

Ponderea criteriilor de selecție este următoarea, fiecare notă având un punctaj de la 1 la 10, unde 10 reprezintă maxim:
Nota 1 (20%): Cunoștințele lingvistice de limbă străină
Nota 2 (10%): Situația școlară (media anilor de studiu)
Nota 3 (30%): Test de cunoștințe de specialitate și evaluarea dosarului
Nota 4 (40%): Interviu

IMPORTANT!

  • Studenții din anul I vor pleca obligatoriu pe sem. II din anul II, cu condiția ca la finalul anului I să fie integraliști.
  • Studenții din anul III vor pleca obligatoriu pe sem. II din anul I de master, cu condiția admiterii la un masterat din cadrul Facultății de Filosofie și prezentarea adeverinței de la facultate care confirmă admiterea.
  • Studenții din anul II de master vor pleca obligatoriu pe sem. II din anul I de doctorat, cu condiția admiterii la doctorat și prezentarea adeverinței de la facultate care confirmă admiterea.
  • În cazul în care în unele universități termenul limită pentru plecare în semestrul I din 2017-2018 va fi depășit la finalul selecției, studenții selectați pentru destinațiile respective vor putea pleca doar pe semestrul al doilea.
  • Stagiile trebuie să fie de maxim 4 luni pentru un semestru (8 luni pentru un an academic, în eventualitatea obținerii unei prelungiri).
  • Doctoranzii beneficiari de burse finanțate din fonduri structurale nu pot beneficia de stagii ERASMUS, conform prevederilor contractului încheiat între UB și ANPCDEFP (evitarea dublei finanțări din fonduri europene).
  • Rezervele trebuie să pregătească dosarul de aplicație pentru plecare în semestrul II, pentru că în cazul în care rămân locuri libere sau titulari renunță, să fie timp suficient pentru transformarea rezervelor în titulari de grant.
  • Numărul total de titulari + rezerve + bursieri „grant zero” NU poate depăși numărul total de studenți pe o destinație (respectiv numărul precizat pe rândul corespunzător din tabelul conținând acordurile bilaterale).
  • În cadrul noului Program ERASMUS+, un student poate beneficia de grant ERASMUS pe durata fiecărui ciclu de studii (de ex.: un student care a beneficiat de stagiu ERASMUS pe durata studiilor de licență mai poate beneficia de un grant ERASMUS pe durata studiilor de masterat).
  • Candidații trebuie să consulte ghidul Programul ERASMUS, pe care îl pot găsi pe internet.

Stagiu ERASMUS fără finanțare – „Grant zero”:

Dacă există candidați care doresc să plece pe cont propriu (fără finanțare ERASMUS), aceștia trebuie să participe la selecție și trebuie să se supună acelorași criterii de selecție. Ei nu vor fi luați în calcul la numărul de titulari maxim alocat, ci vor fi precizați separat pe liste, neputându-se însă depăși numărul posibil de studenți pe o destinație, în conformitate cu tabelul acordurilor bilaterale. Dacă rezervele (după anunțarea statutului lor) doresc să plece fără finanțare Erasmus, acest lucru e posibil și trebuie precizat la BPC.

Termenul limită de primire a dosarelor și formularelor la Biroul Programe Comunitare este 8 iunie 2017, atât pentru titulari, cât și pentru rezerve (facultatea noastră beneficiază de un număr maxim de 10 titulari, precum și de un număr de rezerve ce vor fi ierarhizate în urma selecției). Este posibil ca unele dintre universitățile partenere să aibă un termen limită de înscriere (eventual online) mai devreme de această dată, termen ce va trebui respectat, astfel încât sfătuim pe studenții selectați să intre pe site-urile universităților unde vor efectua mobilitatea pentru a verifica acest termen.

ATENȚIE! Programul ERASMUS acordă pentru stagiile de studiu un sprijin instituțional și financiar. Bursa pe care o veți  primi poate să nu acopere în întregime costurile (grant garantat 500 sau 450 Euro/lună, pentru maxim 4 luni de finanțare/bursier). Suma de bani acordată reprezintă un subsidiu. La suplimentarea acestei sume, e de dorit să contribuiți din surse proprii.

Studenții beneficiari de burse sociale vor putea primi 200 Euro/luna în plus față de nivelul grantului.