Dezbaterea „Votul meu și Big Data” la Universitatea din București

Universitatea din București este consecventă rolului asumat de a participa în mod activ la dezvoltarea societății românești în cadrul unui stat de drept, liber și democratic. În perioada 10- 24 mai 2019, UB derulează o campanie de conștientizare a participării la vot ca exprimare a drepturilor democratice, în cadrul căreia sunt organizate două dezbateri pe două teme de actualitate.

Cum și de ce votăm în ziua de azi? Care sunt provocările erei tehnologice în care eu-rile noastre digitale sunt cel mai tranzacționat produs?  Cum se poziționează instituțiile Uniunii Europene față de aceste provocări? Acestea sunt subiecte pe care invitații noștri și le vor apropria în timpul acestei mese rotunde.

Miercuri, 15 mai, începând cu ora 16:00, la Facultatea de Istorie, vom încerca să găsim răspunsuri la aceste întrebări alături de trei personalități din mediul academic. Ni se vor alătura și reprezentanți ai campaniei De Data Asta Votez.

Dezbaterea „Votul meu și Big Data” se va concentra pe câteva subiecte de interes, alături de:

  • Cristina Voinea (Centru de Cercetare în Etică Aplicată) studiază și tratează guvernanța internetului și modelele de justiție privată din online;
  • Constantin Vică (Facultatea de Filosofie, Centrul de Cercetare în Etică Aplicată) militează pentru o comunitate digitală rezilientă și informată;
  • Hâncean Marian-Gabriel (Departamentul de Sociologie; Grupul de cercetare a grafurilor și rețelelor sociale GraphNets) construiește cele mai interesante analize și vizualizări pentru coautoratul științific în Europa;
  • Mihaela Turcu (campania De Data Asta Votez, Parlamentul European), una dintre persoanele de legătură între Parlamentul European și platforma civică. Încurajează oamenii să iasă la vot și să se informeze

Mai multe detalii despre eveniment pot fi accesate aici.

Cel de-al doilea eveniment pe care Universitatea din București îl pregătește în cadrul campaniei #AlCuiEVotulMeu?va fi dedicat rolului civic al omului de cultură.

Tematica discuției vizează rolul diverselor canale culturale de exprimare și comunicare în viața polisului și în viața celor care îl compun. Cu alte cuvinte, cultura și contracultura, marginalii lumii artistice și exponenții de frunte ai mișcărilor cunoscute și aclamate public ca fiind valoroase, participă, în egală măsură, la modelarea discursului privat cu miză publică format prin agregarea de opinii și produse culturale dintr-un anumit spațiu. Scopul mesei rotunde planificate este acela de a aduce în dezbatere rolul omului de cultură în polis și a culturii în sens generic în dezvoltarea unei conștiințe comune a participării politice.  Vom oferi în scurt timp detalii despre eveniment.

Sursa: www.unibuc.ro

CONFERINȚA NAȚIONALĂ DE ESTETICĂ ȘI FILOSOFIA ARTEI „ION IANOȘI”, EDIȚIA A VII-A – (RE)FORMELE MODERNITĂȚII: ARTĂ ȘI SOCIETATE

Conferinta Nationala de Estetica si Filosofia Artei „Ion Ianosi” a ajuns la cea de-a VII-a editie. Tema conferintei de anul acesta: „(Re)Formele Modernității: Artă și Societate”. Evenimentul se va desfășura vineri, 17 mai, începând cu ora 9: 00, în Facultatea de Filosofie a Universității din  București.

Call for PapersProgram

De-a lungul istoriei, arta a constituit teritoriul reprezentării dimensiunilor deopotrivă reale și ideale asupra vieții. Dacă orizontul artei clasice, preponderent asociat reprezentării mimetice, este dominat de teme precum raportul dintre individ și divinitate, dintre om ca parte a societății și comunitate ca organizare rațională a cetățenilor, prelucrând diferite ipoteze metafizice sau teologice, arta modernă va recurge la mijloacele transgresiunii pentru a surprinde formele prin care reprezentarea artistică poate contribui la reformarea societății. Modernitatea artistică, specifică secolului XIX, devine intervalul epocal în care „viața imită arta”, asumată ca sursă de inspirație a cotidianului, a noii ordini sociale și valorice.

Pentru Oscar Wilde, peisajele metropolitane ale Londrei au început să apară în picturile și operele literare ale artei moderne într-un nou joc de umbre, arhitecturi și emoții care indică faptul că „până și felul în care urmărim ceața s-a schimbat din pricina artei”, că „toate acestea parcă nu existau până când arta nu le-a inventat”. Artistul se insinuează, în acest context, ca „om de lume” și ca veșnic „copil” al societății sale, după observațiile lui Baudelaire, ca observator atent al realității imediate, cucerită de neliniștea războiului și marcată de antagonismul claselor sociale. Cultura modernității va germina, plecând de aici, agenda revoluționară, în plan social, a mișcărilor artistice subsumate avangardelor. Complicitatea artei față de evoluția culturii capitaliste; apariția culturii de masă și triumful kitschului ca expresie a culturii mecanizate, industriale, seriale; teoretizarea diferențelor dintre cultura înaltă și cultura joasă prin prisma obiectelor de artă aferente trasează, simptomal, tendințele asumării misiunii sociale pe care arta o are de îndeplinit în modernitate.

Cât din stilurile de viață ale individului modern s-au pliat pe exigențele culturii industriale ridicată pe ruinele eșecului „iluminist” (Adorno, Horkheimer)? Cât din noile specii de artă emergente „epocii reproducerii mecanice” (Benjamin) satisfac cerințele „artei autentice”? Cât din trăsăturile „societății spectacolului” (Debord) ne indică manifestările unei culturi decadente? Sunt întrebări care sintetizează, de fapt, multiple răspunsuri la o interogație filosofică directoare demersului reflexiv inițiat de conferința de față: care este raportul dintre artă și societate în modernitate? Cu alte cuvinte, în ce măsură arta oferă, individului modern, instrumentele necesare pentru a reforma, radical, societatea, în direcția standardelor de viață și a valorilor morale și estetice deopotrivă, ori în sensul deschiderii, întemeierii și propagării criticii la adresa modurilor de viață și a normalizării unor conduite sau practici sociale? Maniera în care arta modernă a creat rupturi între diferite etape ale modernității privită în sens larg a făcut posibilă distingerea utopiilor și a distopiilor modernității, ori a solidarizat reformatorii societății ca revoluționari, agenți responsabili, critici angajați sau „autori” ai produselor culturale ne indică posibilitatea de a gândi lumea socială plecând de la lumile artei.

 

Provocarea celei de-a VII-a ediții a Conferinței Naționale de Estetică și Filosofia Artei „Ion Ianoși” este aceea de a investiga particularitățile moderne ale relației dintre artă și societate plecând de la temele și direcțiile sugerate mai sus. Vă invităm să răspundeți apelului nostru folosind resurse interdisciplinare pentru a explica în ce măsură arta generează, susține, destituie și reformează diferitele chipuri ale societății moderne: societatea deschisă /  închisă (Bergson; Popper), societatea de clasă (de la observațiile lui Marx la moștenirea neomarxistă), societatea birocratică (Baudrillard), societatea bazată pe cunoaștere (Habermas), societatea unidimensională (Marcuse), societatea colaborativă, relațională (Bourriaud), societatea societatea de consum (în sensul lui Warhol sau al lui Lipovetsky).

 

Conferința este organizată de CCIIF-Centrul de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice, din cadrul Facultății de Filosofie a Universității din București. Prin tradiție, parteneri în acest demers sunt Universitatea Națională de Arte din București și Universitatea de Muzică din București.

 

Data limită de înscriere / Deadline

Abstractele, în limita a 5-600 cuvinte, din care să rezulte tema și bibliografia propunerii de prezentare, însoţite de 5-6 cuvinte cheie, vor fi transmise la adresa de email cciif.fil.unibuc@filosofie.unibuc.ro

În cadrul propunerilor, va fi atașat CV-ul participantului, concentrat asupra lucrărilor activităților relevante din ultimii 3 ani menționând totodată și afilierea academică (în cazul masteranzilor, doctoranzilor şi cercetătorilor). Studenţii participanţi vor trimite, în perspectiva înscrierii, ataşată abstractului, o prezentare a activităţilor realizate de la începutul parcursului academic.

Deadline: 26 aprilie 2019.

 

Comunicarea rezultatelor

In urma selecției realizată de o comisie specializată (alcătuită din cadre universitare de la Facultatea de Filosofie) se vor anunța rezultatele pe data de  4 mai 2019.

Conferința se va desfășura pe data de 17 mai în cadrul Facultății de Filosofie a Universității din București.

 

Echipa de organizare

  • Prof. Univ. Dr. Mihaela Pop
  • Asist. Univ. Dr. Oana Șerban
  • Dr. Rodica Ivan-Hainz

 

Comitetul științific al conferinței

  • Prof. Univ. Dr. Viorel Cernica
  • Prof. Univ. Dr. Vasile Morar
  • Conf. Univ. Dr. Cristian Iftode
  • Lect. Univ. Dr. Cornel Florin Moraru
  • Lect. Univ. Dr. Raluca Nestor Oancea

Seminar de cercetare DFT „Plato’s Image Metaphor”

Miercuri, 15 mai, în cadrul Seminarului de cercetare al Departamentului de Filosofie Teoretică, Octavian Puric, de la Universitatea din București, va susţine prezentarea intitulată „Plato’s Image Metaphor”. Întâlnirea va avea loc în amfiteatrul Titu Maiorescu, începând cu ora 18.

Câteva cuvinte despre tema prezentării: „The image metaphor is for Plato`s metaphysics not just one way of bridging the gap between the ontologically different worlds of forms and sensibles but, I will argue, imaging as relation is the principle by which such a two world ontology is possible to begin with. The main points of this presentation will consist in 1) defending a Model-lmage interpretation of participation, 2) unwrapping the concept of image and consequently that of the imaging relation and 3) presenting the difficulties that come with this position and offering some possible solutions.”

The European Ph.D. Net in Philosophy, Second Cycle, Second Seminar, Bucharest, Romania, May 10–11, 2019

The Faculty of Philosophy, University of Bucharest, will be the host of the second seminar, from the second cycle, of the European Ph.D. Network in Philosophy, in the period May 10-11, 2019.

The European Ph.D. Network in Philosophy is a joint scholarly program aimed at promoting the scientific quality and the internationalization of doctoral education, as well as providing doctoral students enhanced career possibilities. The participants of this network are the University of Bergen, Bielefeld University, the University of Bologna, the University of Bucharest, the University of Helsinki and Uppsala University. The main activity of the Net consists of the working seminars, which take place twice a year, each time in one of the universities belonging to the Net. The Director of the Net is Professor Gabriel Sandu from the University of Helsinki and the coordinator of the Net is Dr. Constantin C. Brîncuş from the University of Bucharest.

Atelier de dezbatere, argumentare și creație literar-filosofică pe tema „VALORI FUNDAMENTALE ALE UMANITĂȚII EUROPENE: Libertatea, Fericirea, Adevărul”

Joi, 9 mai 2019, începând cu ora 9.00, Facultatea de Filosofie va fi gazda unui atelier de dezbatere, argumentare și creație literar-filosofică pe tema „VALORI FUNDAMENTALE ALE UMANITĂȚII EUROPENE: Libertatea, Fericirea, Adevărul”, la care vor participa aproximativ 50 de elevi si trei profesori de la Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu” și de la Liceul Francez „Anna de Noailles”. Din partea facultatii va participa, dl. lect.dr. Marin Bălan.

În cadrul atelierului elevii vor analiza semnificația și actualitatea simbolurilor esențiale din două capodopere literar-filosofice din culturile franceză și română: Mitul lui Sisif (A. Camus) și Iona (M. Sorescu).

Obiectivele proiectului sunt:

  • cunoașterea unor simboluri spirituale și filosofice ale culturii europene;
  • realizarea unei abordări pluri- și trans- disciplinare;
  • dezbaterea implicațiilor actuale ale acestor simboluri culturale;
  • valorificarea informării și creativității elevilor prin redactarea de eseu literar-filosofic.
AFIȘPLIANT

Seminar de cercetare DFT „Imaginability, Possibility and Post-personhood”

Miercuri, 8 mai, în cadrul Seminarului de cercetare al Departamentului de Filosofie Teoretică, Alexandru Dragomir, de la Universitatea din București, va susţine prezentarea intitulată „Imaginability, Possibility and Post-personhood”. Întâlnirea va avea loc în amfiteatrul Titu Maiorescu, începând cu ora 18.

Câteva cuvinte despre tema prezentării: „Recent results in pharmaceutics and genetic engineering have led bioethicists to venture the thought that the cognitive enhancement of human beings might lead to the emergence of a new moral status category, that of post-personhood – beings that might claim rights detrimental to us, mere persons. The aim of this talk is to sketch an argument that we are not justified in believing that post-persons are technologically possible. For this purpose I will assume the following two theses: (1) that imaginability-evidence for P is sufficient for having a justified belief in the metaphysical possibility of P, unless the seeming of possibility can be explained away, and (2) that if we are justified in believing that P is physically or technologically possible, then we are justified in believing that P is metaphysically possible. I will aim at explaining away the seeming that post-persons are possible, therefore establishing that we do not hold evidence for believing that they are metaphysically possible, and, by using the contrapositive of (2), that we are not justified in believing their technological possibility.”