de Lilian Ciachir | sept. 19, 2016 | Conferinte
Inter-academic Research Project
Culture and Value in Late Modernity
(The Approach of the Process Ontology through Art and Values in Knowledge-Based Societies)
The International Conference: Identity and Diversity in Contemporary Culture – Process Philosophy Approaches
Bucharest, Faculty of Philosophy, the 23th-24th of September 2016
Organized by
The University of Bucharest, Faculty of Philosophy
CCIIF – The Research Center for the History of Philosophical Ideas
The Bulgarian Academy of Sciences, Institute for the Study of Societies and Knowledge
The Romanian Academy, Institute of Philosophy
Conference Program
Abstracts of Presentations
de Lilian Ciachir | sept. 13, 2016 | Avizier studenti
REPARTIŢIA ÎN CĂMINE VA AVEA LOC ÎN DATA DE
26 SEPTEMBRIE 2016, ORA 9:00
ÎN AMFITEATRUL TITU MAIORESCU.
PREZENŢA SOLICITANŢILOR ESTE OBLIGATORIE.
STUDENŢII ABSENŢI NU VOR PRIMI REPARTIŢIE.
Pentru informații suplimetare accesați pagina Cazare Studenți de pe site-ul Universității din București.
de Lilian Ciachir | sept. 11, 2016 | Call for papers
Societatea Leibniz din România, Societatea Română de Filosofie, Institutul de Filosofie și Psihologie ,,C. Rădulescu-Motru”, Facultatea de Filosofie din cadrul Universității Bucureşti organizează o manifestare ştiinţifică dedicată comemorării tricentenarului marelui filosof Gottfried Wilhelm Leibniz (1646-1716). Tema centrală a simpozionului este ,,Rațiune, adevăr și fericire” (așadar, se pot prezenta și comunicări cu teme mai generale, nu numai cu referire la Leibniz).
Data simpozionului: vineri-sâmbătă, 14-15 octombrie 2016
Loc: Bucureşti, Facultatea de Filosofie
Termen limită pentru titlu, rezumat, CV: 30 septembrie 2016
Data anunţării programului: 5 octombrie 2016
Contact: Alexandru Ştefănescu (alex_stefanescu@ymail.com), Viorel Vizureanu (vizureanu@yahoo.com), Adrian Niţă (adriannita2010@yahoo.com)
de Lilian Ciachir | sept. 8, 2016 | Conferinte, Scoli de vara
Summer School in Bioethics
Predeluț
11-16 September, 2016
Între 11 și 16 septembrie va avea loc, la Predeluț, școala de vară Summer School in Bioethics. Aceasta este organizată de Centrul de Cercetare în Etică Aplicată al Facultății de Filosofie, Universitatea din București, cu sprijinul Swiss National Science Foundation. Cu acest prilej, mai mulți cercetători europeni, specialiști în bioetică și etică aplicată de la universități de renume,se vor reuni pentru a dezbate timp de 5 zile probleme actuale din domenii precum etica medicală, neuroetică sau etică experimentală.
12 September
10.00 – 11.20: Sabine Salloch (University Medicine Greifswald), Good ethics depends on good facts – The background of empirical-ethical research
11.20 – 11.30: Coffee break
11.30 – 13.00: Bogdan Olaru (Romanian Academy, Iasi Branch), The effect of outcome on moral judgments illustrated by an example of medical practice
13.00 – 15.00: Lunch break
15.00 – 16.00: Ileana Dascalu (CCEA, Faculty of Philosophy, University of Bucharest), Luck egalitarianism and intergenerational equity in healthcare; Discussant: Priya Satalkar.
16.00 – 16.10: Coffee break
16.10 – 17.10: Toni Gibea (CCEA, Faculty of Philosophy, University of Bucharest), Experimental ethics; Discussant: Sabine Salloch.
13 September
10.00 – 11.20: Sabine Salloch (University Medicine Greifswald), The ETHICO project as an empirical-ethical intervention study
11.20 – 11.30: Coffee break
11.30 – 13.00: Valentin Mureșan (CCEA, Faculty of Philosophy, University of Bucharest), Ethical decision making, between procedures and paradigms
13.00 – 15.00: Lunch break
15.00 – 16.00: Milenko Rakic & Michael Rost (IBMB, University of Basel), Palliative care in Switzerland – adult patients’ self-determination and decision-making in the paediatric setting; Discussant: Emilian Mihailov.
16.00 – 16.10: Coffee break
16.10 – 17.10: Daniela Rusnac (State University of Medicine and Pharmacy „Nicolae Testemitanu”), Ethical issues in genetics; Discussant: Radu Uszkai.
14 September
10.00 – 11.20: Bogdan Olaru (Romanian Academy, Iasi Branch), Common morality and how (not) to solve moral dilemmas
11.20 – 11.30: Coffee break
11.30 – 13.00: Valentin Mureșan (CCEA, Faculty of Philosophy, University of Bucharest), Ethics management in healthcare organizations
13.00 – 15.00: Lunch break
15.00 – 16.00: Marcello Ienca (IBMB, University of Basel), Neuro-technology for dementia; Discussant: Constantin Vică.
16.00 – 16.10: Coffee break
16.10 – 17.10: Victoria Federiuc (State University of Medicine and Pharmacy „Nicolae Testemitanu”), Ethics of orphan drugs; Discussant: Emanuel Socaciu.
15 September
10.00 – 11.20: Evert van Leeuwen (Radboud University Nijmegen), A philosophical grounding of empirical ethics
11.20 – 11.30: Coffee break
11.30 – 13.00: Evert van Leeuwen (Radboud University Nijmegen), Empirical research in ethics, the qualitative approach of moral deliberation
13.00 – 15.00: Lunch break
15.00 – 16.00: Cristina Voinea (CCEA, Faculty of Philosophy, University of Bucharest), A critical assessment of the Internet as a promise of cognitive enhancement. The case of online medicine; Discussant: Bogdan Olaru.
16.00 – 16.10: Coffee break
16.10 – 17.10: Claire Leonie Ward & Evelyn Anane-Sarpong (IBMB, University of Basel), Public health ethics in the global South; Discussant: Evert van Leeuwen.
16 September
10.00 – 11.20: Emilian Mihailov (CCEA, Faculty of Philosophy, University of Bucharest), The moral permissibility of bioenhancement, an experimental proposal
11.20 – 11.30: Coffee break
11.30 – 13.00: Round table on interdisciplinary approaches to bioethics, moderated by Emanuel Socaciu (CCEA, Faculty of Philosophy, University of Bucharest)
13.00 – 14.30: Lunch break
Supported by the Swiss National Science Foundation’s SCOPES Program, Grant No. IZ74ZO_160445
de Lilian Ciachir | sept. 5, 2016 | Call for papers
COMUNITATE, IDENTITATE, DIFERENŢĂ: PRIVIRI FENOMENOLOGICE
TERMEN PRELUNGIT: 20 septembrie 2016
Societatea Română de Fenomenologie are plăcerea de a vă invita să participaţi la colocviul naţional „Comunitate – identitate – diferenţă. Priviri fenomenologice”, organizat în colaborare cu Institutul de Cercetări al Universităţii din Bucureşti şi Institutul de Filozofie „Alexandru Dragomir“, care va avea loc în zilele de 16 şi 17 noiembrie 2016.
Cei care doresc să participe sunt rugaţi să trimită până la data de 20. 09. 2016 un rezumat de aproximativ 500 de cuvinte la adresa conference@phenomenology.ro, cu menţiunea „Colocviu SRF 2016” în titlu, programul final al colocviului urmând să fie anunţat pe data de 15.10.2016. Vă rugăm să difuzaţi cât mai larg posibil acest apel la contribuţii.
Coordonatori: Cristian Ciocan, Paul Marinescu, Bogdan Mincă
Argument
Conferinţa anuală SRF din 2016 va fi dedicată unei reţele de interogaţii situate sub constelaţia conceptuală comunitate–identitate–diferenţă, ce angajează o pluralitate de perspective ce aparţin perimetrului larg al fenomenologiei, fie că e vorba de fenomenologia transcendentală sau de turnura sa ontologică, de deschiderile sale hermeneutice sau de provocările sale etic-alterologice.
Triada tematică comunitate–identitate–diferenţă a traversat în varii feluri diversele etape ale evoluţiei polimorfe a fenomenologiei. După cum se ştie, fenomenologia s-a desfăşurat iniţial sub semnul opticii egologice: ancorată în ceea ce constituie identitatea cu sine a eului ce filozofează, ea ajunge să descopere treptat structurile constitutive ale subiectivităţii. Însă acest pivot iniţial identitar-egologic al fenomenologiei a fost de îndată pus la încercare de dificultăţile pe care le ridică explicitarea raportului cu un alt subiect, cu o alteritate care se naşte din diferenţa primordială a intersubiectivităţii. Această primă diferenţă ce survine în întâlnirea cu celălalt, care este şi prima descentrare a eului şi a identităţii sale, prilejuieşte însă şi apariţia terţului, care stabileşte echilibrul sau paritatea dintre ego şi alter ego, constituind totodată temeiul pentru constituirea unei comunităţi. Cercetarea fenomenologică s-a văzut astfel obligată să aprofundeze şi să-şi extindă câmpul de analiză, deschizându-şi privirea către noi serii de întrebări menite să aprofundeze raportul de implicare reciprocă între comunitate, identitate şi diferenţă.
O serie de întrebări vizează aşa-numita „diferenţă antropologică”, ce angajează multiplele diferenţieri constitutive dintre om şi animal, precum şi straturile de sens ce articulează experienţele implicate în această relaţie. Nu doar că relaţia cu animalul pune în joc un cu totul alt tip de diferenţă decât alteritatea umană de primă instanţă, pretinzând şi o reelaborare a sensului identităţii subiectivităţii, dar ea ridică totodată problema justificării fenomenologice a posibilităţii unei comunităţi lărgite interspecifice.
O a doua serie de întrebări priveşte diversele semnificaţii ale identităţii, altele decât cele articulate în funcţie de prima persoană şi de unitatea conştiinţei. Odată desprinsă din sfera ego-ului transcendental, văzut ca principiu de organizare şi de unificare diacronică şi sincronică a conştiinţei, problema identităţii dezvoltă un traseu sinuos în domeniul discursului, al acţiunii şi al naraţiunii, în căutarea altor instanţe şi criterii definitorii, precum corpul, enunţarea, intenţia sau unitatea acţiunii. Limitate însă în sfera lor de aplicare, acestea sunt recuperate sub semnul mai larg al unei fenomenologii a sinelui care deplasează atenţia de la o identitate de tip „acelaşi”, corelată permanenţei în timp, la o identitate conferită de persistenţa sinelui, care acceptă schimbarea şi diferenţa, şi căreia îi este constitutiv raportul cu alteritatea. Aceasta reclamă o tematizare riguroasă a polisemiei identităţii în acord cu polimorfia sinelui (sine întrupat, sine narativ, sine autonom etc.).
O altă serie de întrebări vizează modul în care relaţia dintre identitate şi diferenţă în cadrul unei comunităţi poate fi înţeleasă pornind de la raportul dintre gândire şi acţiune. Antichitatea greacă a fost, prin presocratici şi apoi prin Platon şi Aristotel, responsabilă pentru prima configurare a triadei comunitate–identitate–diferenţă, în funcţie de: raportul unu–multiplu (atât în domeniul ontologic, cât şi în cel politic), dihotomia înţelepciune teoretică – înţelepciune practică, dihotomia gândire–acţiune. În contemporaneitate, asistăm la o reevaluare fenomenologică a acestei triade, obţinută prin re-determinarea radicală a raportului gândire–acţiune. Prin M. Heidegger, H. Arendt, E. Lévinas, P. Ricoeur, J. Derrida, J.-L. Nancy ş.a., acest raport este deschis unor noi articulări, în funcţie de: rolul gândirii (înţelegerii) în constituirea identităţii proprii; acţiunea ca dezvăluire de sine a agentului; gândirea ca dialog cu mine însumi ca altul (gândirea ca prietenie cu sine); caracteristicile acţiunii (imprevizibilă, ireversibilă, impredictibilă); violenţa totalitară orientată împotriva individualităţii; gândirea comunităţii dinspre raportul unu–multiplu (unitatea în diversitate); logos-ul hermeneutic activ în gândire şi acţiune, ca lăsare a celuilalt să apară în individualitatea sa proprie; comunicarea dintre gândire şi acţiune la nivel concret, în situaţii individuale; facultatea de judecare ca mediere între gândire (formal) şi acţiune (concret); etica situaţiei; constituirea identităţii personale prin raportarea etică la celălalt.
Aşteptăm propuneri de contribuţii privitoare la raporturile dintre comunitate, identitate şi diferenţă pornind de la oricare dintre seriile de întrebări menţionate mai sus, şi anume pornind de la:
- diferenţa antropologică;
- diversele semnificaţii ale identităţii personale;
- articulările contemporane ale raportului dintre gândire şi acţiune.
Conferinţă organizată în cadrul proiectelor:
- PN-II-RU-TE- 2014-4-0630 (Abordări fenomenologice ale diferenţei fenomenologice)
- şi PN-II-RU-TE-2014-4-2881 (Relevanţa etico-politică a gândirii. O abordare interdisciplinară a raportului dintre gândire şi acţiune)
