CONFERINȚA NAȚIONALĂ DE ESTETICĂ ȘI FILOSOFIA ARTEI
ION IANOȘI
EDIȚIA a V-a
SUBLIMUL ÎN CULTURĂ
19-20 MAI 2017
Universitatea din București, Facultatea de Filosofie
CCIIF – Centrul de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice
Într-o epocă a „amurgului datoriei” și a „sfârșitului moralei”, pentru a folosi expresiile șocante ale lui Gilles Lipovetsky, preocupările noastre cotidiene de a determina ce este corect și incorect în acțiunile proprii și, mai ales, ale semenilor noștri a devenit, sub presiunea multiplelor fațete contradictorii ale vieții private și publice, tot mai acută.
Astfel, manifestările protestatare, „de stradă”, devenite tipice pentru țările democratice de pretutindeni și coagulate în jurul unor valori morale de cinste, corectitudine, egalitatea de șanse, de virtuți civice și personale etc., ne constrâng să acceptăm că lumea noastră nu aleargă doar după valorile narcisiste ale individului subjugat plăcerilor de tot felul, ci devine tot mai atentă la obligații etice și datorii morale.
Simplu spus, se pare că în noua eră a eticii minimaliste, fundată pe libertăți și alegeri individuale neîngrădite etic, ci doar juridic, în conștiința multora dintre noi s-a activat „vechea etică”, iluministă, etica rațiunii, a datoriei și a obligațiilor morale universale.
Prin urmare, dilemele morale actuale generate de incapacitatea noastră de a determina ce este corect și incorect în acțiunile noastre individuale și colective, solicită din nou – pentru a câta oară? – intervenția lui Kant și eticii sale deontologice.
Este ceea ce vom face și noi în ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie care își propune să răspundă la o întrebare simplă și complicată în același timp: ce sens mai are gândirea morală a lui Kant, fundată pe principii morale universale, în lumea noastră postmodernă a eticii minimaliste, dominată de relativism și acțiuni ale bunului plac individual?
Pretextul acestei dezbateri ne-a fost oferit de lucrarea recentă a lui Emilian Mihailov, Arhitectonica moralității, apărută la Editura Paralela 45, o lucrare ce explorează, după parcurgerea unei bibliografii „la zi”, actualitatea filosofiei morale a lui Kant.
Specializat în diverse arii de cercetare ale eticii aplicate și bun cunoscător al filosofiei morale de expresie analitică, Emilian Mihailov este implicat într-o serie de parteneriate de cercetare și proiecte exploratorii cu universităţi şi centre de cercetare precum, Oxford Uehiro Centre for Practical Ethics ori Institute of Biomedical Ethics din Basel. Domnia sa este cadru didactic la Facultatea de filozofie a Universității din București și, deopotrivă, Director executiv al Centrului de Cercetare în Etica Aplicată aparținând aceleași instituții.
Vă aștept, așadar, la o nouă întâlnire pe calea undelor vineri, 12 mai, între orele 21.20-22.00.
Sursa: http://izvoaredefilosofie.blogspot.ro/2017/05/izvoare-de-filosofie-editia-din-12-mai.html
În atenția anului I master şi a anilor I & II studii de licenţă
Studenţii din anul I master (an universitar 2016/2017) şi anii I, II studii de licenţă (an universitar 2016/2017) sunt rugaţi să depună la secretariat cerere pentru loc la buget și diplomele de licenţă şi de bacalaureat în original, până pe data de 4 septembrie 2017, pentru a putea beneficia , în funcţie de medie, de un loc la buget în anul II sau III (2017/2018).
Nedepunerea diplomelor în original va face ca locul pe care-l ocupă studenţii să fie cu taxă.
Marti, 9 mai, la ora 16.00, CCIIF îl va avea ca invitat pe prof.dr Stefan Sorgner ( John Cabot University, Roma).
Titlul conferintei: „Gene Technologies, Ethics and Posthumanism”
La Editura Universității din București a apărut volumul Încercări de istoria filosofiei românești de Constantin Stoenescu care conține mai multe studii publicate de autor în ultimii ani în volume colective și reviste de specialitate.
1. Ce înseamnă a fi românesc în filosofie? Reflexivitatea identitară a filosofiei şi recursul la tema specificului naţional. Consideraţii pregătitoare
2. Teza formei fără fond şi contribuţia lui Titu Maiorescu la dezbaterea privind specificul naţional
3. Conştiinţa oglindă, conştiinţă transcendentală şi personalismul energetic
4. Ion Petrovici despre Henri Poincaré şi rolul presupoziţiilor filosofice în cercetarea ştiinţifică
5. “Eon dogmatic”, “cuplu metodologic” şi teorie ştiinţifică
6. Critica făcută de Stăniloae teoriei lui Blaga despre cunoaşterea prin revelaţie
7. Modul teandric şi relaţia dintre religie şi cultură la Nichifor Crainic
8. Conjuncturi şi fapte esenţiale. Mircea Vulcănescu, cronicar şi filosof al istoriei
9. Recesivitate şi experienţă. Proiectul unei metafizici inductive la Mircea Florian
10. Adevărul ca valoare. O interpretare din perspectiva teoriei valorilor a lui Tudor Vianu
11. Devenirea ca procesualitate la Constantin Noica. Cum este posibilă ireversibilitatea în modelul logic al determinaţiilor
12. ”Cum e cu putinţă ceva nou” şi problema empirismului
13. “Omul suplimentar” şi maladia nelocuirii
14. Plictiseala ca exces metafizic şi căderea în aforism
15. Destin istoric şi profetism românesc în viziunea lui Emil Cioran. Metamorfozele unei critici severe