STUDENŢII DIN ANUL II (MODULUL FILOSOFIE) SUNT RUGAŢI SĂ DEPUNĂ CEREREA DE MODUL PENTRU ANUL III (AN UNIVERSITAR 2019/2020)
– VOR FI TRECUTE CELE 3 MODULE ÎN ORDINEA PREFERINŢELOR –
PÂNĂ LA DATA DE 30 IUNIE 2019, LA SECRETARIAT.
STUDENŢII CARE NU VOR DEPUNE CEREREA VOR FI REPARTIZAŢI DIN OFICIU FĂRĂ SĂ SE MAI POATĂ FACE VREO MODIFICARE
Vineri, 17 mai, Asist. Univ. Dr. Oana Șerban și Dr. Eva Ivan-Haintz vor participa la emisiunea Izvoare de Filosofie, difuzată de Radio România Cultural. Prilejul dezbaterii care va avea ca temă relația dintre artă și societate în modernitate este dat de organizarea de către Centrul de Cercetare a istoriei ideilor filosofice, în colaborare cu Facultatea de filosofie a Universității din București, a celei de-a VII-a ediții a Conferinței naționale de estetică și filosofia artei „Ion Ianoși”.
Emisiunea poate fi urmărită începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro
Vineri, 17 mai, ne bucurăm sa găzduim conferinta profesorului si artistului Iosif Kiraly (Universitatea Nationala de Arte din Bucuresti), „Navigand printre layers si pixeli, în căutarea momentului decisiv”. Prelegerea, care va începe la ora 18.30, face parte din evenimentele desfășurate sub egida Conferinței Nationale de Estetica si Filosofia Artei „Ion Ianosi”, ediția a VII-a: (Re)Formele Modernitatii. Arta si societate. Va asteptam in Amfiteatrul Mircea Florian (Facultatea de Filosofie, Splaiul Independnetei, Nr. 204).
Universitatea din București este consecventă rolului asumat de a participa în mod activ la dezvoltarea societății românești în cadrul unui stat de drept, liber și democratic. În perioada 10- 24 mai 2019, UB derulează o campanie de conștientizare a participării la vot ca exprimare a drepturilor democratice, în cadrul căreia sunt organizate două dezbateri pe două teme de actualitate.
Cum și de ce votăm în ziua de azi? Care sunt provocările erei tehnologice în care eu-rile noastre digitale sunt cel mai tranzacționat produs? Cum se poziționează instituțiile Uniunii Europene față de aceste provocări? Acestea sunt subiecte pe care invitații noștri și le vor apropria în timpul acestei mese rotunde.
Miercuri, 15 mai, începând cu ora 16:00, la Facultatea de Istorie, vom încerca să găsim răspunsuri la aceste întrebări alături de trei personalități din mediul academic. Ni se vor alătura și reprezentanți ai campaniei De Data Asta Votez.
Dezbaterea „Votul meu și Big Data” se va concentra pe câteva subiecte de interes, alături de:
- Cristina Voinea (Centru de Cercetare în Etică Aplicată) studiază și tratează guvernanța internetului și modelele de justiție privată din online;
- Constantin Vică (Facultatea de Filosofie, Centrul de Cercetare în Etică Aplicată) militează pentru o comunitate digitală rezilientă și informată;
- Hâncean Marian-Gabriel (Departamentul de Sociologie; Grupul de cercetare a grafurilor și rețelelor sociale GraphNets) construiește cele mai interesante analize și vizualizări pentru coautoratul științific în Europa;
- Mihaela Turcu (campania De Data Asta Votez, Parlamentul European), una dintre persoanele de legătură între Parlamentul European și platforma civică. Încurajează oamenii să iasă la vot și să se informeze
Mai multe detalii despre eveniment pot fi accesate aici.
Cel de-al doilea eveniment pe care Universitatea din București îl pregătește în cadrul campaniei #AlCuiEVotulMeu?va fi dedicat rolului civic al omului de cultură.
Tematica discuției vizează rolul diverselor canale culturale de exprimare și comunicare în viața polisului și în viața celor care îl compun. Cu alte cuvinte, cultura și contracultura, marginalii lumii artistice și exponenții de frunte ai mișcărilor cunoscute și aclamate public ca fiind valoroase, participă, în egală măsură, la modelarea discursului privat cu miză publică format prin agregarea de opinii și produse culturale dintr-un anumit spațiu. Scopul mesei rotunde planificate este acela de a aduce în dezbatere rolul omului de cultură în polis și a culturii în sens generic în dezvoltarea unei conștiințe comune a participării politice. Vom oferi în scurt timp detalii despre eveniment.
Sursa: www.unibuc.ro
Conferinta Nationala de Estetica si Filosofia Artei „Ion Ianosi” a ajuns la cea de-a VII-a editie. Tema conferintei de anul acesta: „(Re)Formele Modernității: Artă și Societate”. Evenimentul se va desfășura vineri, 17 mai, începând cu ora 9: 00, în Facultatea de Filosofie a Universității din București.
De-a lungul istoriei, arta a constituit teritoriul reprezentării dimensiunilor deopotrivă reale și ideale asupra vieții. Dacă orizontul artei clasice, preponderent asociat reprezentării mimetice, este dominat de teme precum raportul dintre individ și divinitate, dintre om ca parte a societății și comunitate ca organizare rațională a cetățenilor, prelucrând diferite ipoteze metafizice sau teologice, arta modernă va recurge la mijloacele transgresiunii pentru a surprinde formele prin care reprezentarea artistică poate contribui la reformarea societății. Modernitatea artistică, specifică secolului XIX, devine intervalul epocal în care „viața imită arta”, asumată ca sursă de inspirație a cotidianului, a noii ordini sociale și valorice.
Pentru Oscar Wilde, peisajele metropolitane ale Londrei au început să apară în picturile și operele literare ale artei moderne într-un nou joc de umbre, arhitecturi și emoții care indică faptul că „până și felul în care urmărim ceața s-a schimbat din pricina artei”, că „toate acestea parcă nu existau până când arta nu le-a inventat”. Artistul se insinuează, în acest context, ca „om de lume” și ca veșnic „copil” al societății sale, după observațiile lui Baudelaire, ca observator atent al realității imediate, cucerită de neliniștea războiului și marcată de antagonismul claselor sociale. Cultura modernității va germina, plecând de aici, agenda revoluționară, în plan social, a mișcărilor artistice subsumate avangardelor. Complicitatea artei față de evoluția culturii capitaliste; apariția culturii de masă și triumful kitschului ca expresie a culturii mecanizate, industriale, seriale; teoretizarea diferențelor dintre cultura înaltă și cultura joasă prin prisma obiectelor de artă aferente trasează, simptomal, tendințele asumării misiunii sociale pe care arta o are de îndeplinit în modernitate.
Cât din stilurile de viață ale individului modern s-au pliat pe exigențele culturii industriale ridicată pe ruinele eșecului „iluminist” (Adorno, Horkheimer)? Cât din noile specii de artă emergente „epocii reproducerii mecanice” (Benjamin) satisfac cerințele „artei autentice”? Cât din trăsăturile „societății spectacolului” (Debord) ne indică manifestările unei culturi decadente? Sunt întrebări care sintetizează, de fapt, multiple răspunsuri la o interogație filosofică directoare demersului reflexiv inițiat de conferința de față: care este raportul dintre artă și societate în modernitate? Cu alte cuvinte, în ce măsură arta oferă, individului modern, instrumentele necesare pentru a reforma, radical, societatea, în direcția standardelor de viață și a valorilor morale și estetice deopotrivă, ori în sensul deschiderii, întemeierii și propagării criticii la adresa modurilor de viață și a normalizării unor conduite sau practici sociale? Maniera în care arta modernă a creat rupturi între diferite etape ale modernității privită în sens larg a făcut posibilă distingerea utopiilor și a distopiilor modernității, ori a solidarizat reformatorii societății ca revoluționari, agenți responsabili, critici angajați sau „autori” ai produselor culturale ne indică posibilitatea de a gândi lumea socială plecând de la lumile artei.
Provocarea celei de-a VII-a ediții a Conferinței Naționale de Estetică și Filosofia Artei „Ion Ianoși” este aceea de a investiga particularitățile moderne ale relației dintre artă și societate plecând de la temele și direcțiile sugerate mai sus. Vă invităm să răspundeți apelului nostru folosind resurse interdisciplinare pentru a explica în ce măsură arta generează, susține, destituie și reformează diferitele chipuri ale societății moderne: societatea deschisă / închisă (Bergson; Popper), societatea de clasă (de la observațiile lui Marx la moștenirea neomarxistă), societatea birocratică (Baudrillard), societatea bazată pe cunoaștere (Habermas), societatea unidimensională (Marcuse), societatea colaborativă, relațională (Bourriaud), societatea societatea de consum (în sensul lui Warhol sau al lui Lipovetsky).
Conferința este organizată de CCIIF-Centrul de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice, din cadrul Facultății de Filosofie a Universității din București. Prin tradiție, parteneri în acest demers sunt Universitatea Națională de Arte din București și Universitatea de Muzică din București.
Data limită de înscriere / Deadline
Abstractele, în limita a 5-600 cuvinte, din care să rezulte tema și bibliografia propunerii de prezentare, însoţite de 5-6 cuvinte cheie, vor fi transmise la adresa de email cciif.fil.unibuc@filosofie.unibuc.ro
În cadrul propunerilor, va fi atașat CV-ul participantului, concentrat asupra lucrărilor activităților relevante din ultimii 3 ani menționând totodată și afilierea academică (în cazul masteranzilor, doctoranzilor şi cercetătorilor). Studenţii participanţi vor trimite, în perspectiva înscrierii, ataşată abstractului, o prezentare a activităţilor realizate de la începutul parcursului academic.
Deadline: 26 aprilie 2019.
Comunicarea rezultatelor
In urma selecției realizată de o comisie specializată (alcătuită din cadre universitare de la Facultatea de Filosofie) se vor anunța rezultatele pe data de 4 mai 2019.
Conferința se va desfășura pe data de 17 mai în cadrul Facultății de Filosofie a Universității din București.
Echipa de organizare
Comitetul științific al conferinței