ORAR / TIMETABLE

Seminar cercetare DFT ‘Newton and Descartes on True Motion’

de | apr. 7, 2021 | Anunturi, Avizier studenti, Seminar cercetare DFT

Următoarea conferință din cadrul seminarului de cercetare al Departamentului de Filosofie Teoretică în parteneriat cu CELFIS va fi susținută de Monica Solomon (Stanford University).
Titlul prezentării sale este: ‘Newton and Descartes on True Motion’. Iată şi rezumatul:

‘Isaac Newton’s scholium to the definitions in the Principia (1687/1713/1726) articulates clearly distinctions pertaining to the concepts of time, space, place, and motion. A well-known example therein describes the motion of the water within a revolving bucket. Trivial as it may seem, the example has captured the imagination of philosophers ever since. Recent work in the history and philosophy of science has revealed that the example is best read contextually, as an argument against the Cartesian definition of proper motion.
In this talk I make the further argument that what is truly at stake is finding a quantitatively adequate measure of true motion. The example is not an argument for the existence of absolute space or motion, and the attack against the Cartesian framework is both more substantial and more targeted than it has been previously shown in the literature. This conclusion will then lead us to reconsider the role of the scholium: I suggest that it is a commentary to a set of fundamental physical quantities, and a “space-and-time” scholium only derivatively. Finally, I am going to develop the implications of this analysis for Newton’s methodology of science and its later reception in the eighteenth century.’

Conferința se va desfășura ȋn limba engleză luni, 12 aprilie, orele 18-20. Un link de conectare via Meet va fi distribuit cu câteva minute înainte tuturor celor ce își indică dorința de participare scriind la adresa andrei.marasoiu@filosofie.unibuc.ro.

Seminar cercetare DFT „A few thoughts on later Wittgenstein and quasi-realism”

de | mart. 31, 2021 | Anunturi, Avizier studenti, Seminar cercetare DFT

Următoarea conferință din cadrul seminarului de cercetare al Departamentului de Filosofie Teoretică în parteneriat cu CELFIS va fi susținută de Nicoletta Bartunek.

Titlul prezentării sale este: ‘A few thoughts on later Wittgenstein and quasi-realism’. Iată şi rezumatul:

‘Roughly, there are three main ideas underlying Blackburn’s quasi-realism: that moral statements do not represent facts or properties (1); that such statements „project our sentiments” onto actions – they are best seen as „attitudes” – (2); finally, that moral statements can be said to be true or false, and they can be embedded in conditionals (and in the logical calculus in general) (3). And Wittgenstein seems to agree with all of these. Indeed, he stresses (1) as soon as the Tractatus and there is no reason to think he changed his mind about it. Moreover, he later links the status of ethical terms to those of avowals and gestures of approval and disapproval – as the quasi-realist does at (2). Concerning (3), Wittgenstein prefers to avoid “truth” for non-descriptive statements, but he acknowledges that relying on it is not misguided.

This presentation will defend the proposed juxtaposition from the following two counter-arguments. Firstly, that Wittgenstein abandoned the topic of morals and ethics in his later philosophy, making (2) implausible. Secondly, against (3), that Blackburn advocates for a separate semantics for ethical and moral discourse, and this is thoroughly unwittgensteinan. My claim on the first account will be that Wittgenstein’s idea that „meaning is use” can very well cover the disputed topics. On the second, that Blackburn himself changed his mind about the workings of his project: the stated purpose now is to give a Wittgensteinian perspicuous representation of morals. And Wittgenstein’s views about truth not only confirm Blackburn’s (3) but can enrich it greatly.’

Conferința se va desfășura ȋn limba engleză luni, 5 aprilie, orele 18-20. Un link de conectare via Meet va fi distribuit cu câteva minute înainte tuturor celor ce își indică dorința de participare scriind la adresa andrei.marasoiu@filosofie.unibuc.ro. Prezentarea va fi ȋnregistrată şi va fi disponibilă pe YouTube ȋn perioada următoare.

Mai multe detalii sunt disponibile prin anunțul de pe pagina Facebook a seminarului: https://www.facebook.com/Seminarul-Departamentului-de-Filosofie-Teoretica-UniBuc-285279685738329

Seminar cercetare DFT „A Free Logic for Fictionalism? On Failed Reference in Meaningful Discourse”

de | mart. 13, 2021 | Anunturi, Avizier studenti, Seminar cercetare DFT

Luni, 15 martie 2021, Departamentul de Filosofie Teoretică al Facultății de Filosofie și Centrul de Cercetări în Logica, Filosofia și Istoria Științei din cadrul Universității din București organizează online o nouă ediție din cadrul seriei de conferințe „Seminarul de cercetare de luni”. Invitatul evenimentului, care va avea loc în intervalul orar 18:00-20:00, este prof. univ. dr. Mircea Dumitru, cadru didactic al Facultății de Filosofie și fost rector al UB cu o prezentare pe tema A Free Logic for Fictionalism? On Failed Reference in Meaningful Discourse.

Prelegerea profesorului Dumitru va dezbate mai multe concepte și teorii distincte care țin de paradigma „logicii libere negative” (Negative Free Logic). Astfel, invitatul va aborda analitic ipoteza formulată de filosoful contemporan Mark Sainsbury, potrivit căruia în limbajul cotidian folosim în vorbire „referințe fără referent” care, contextualizate, ajung să capete valoare de adevăr, cât și pe cea a filosofului american Donald Davidson, în accepțiunea căruia toate propozițiile simple care conțin „nume goale” (referințe fără referenți, de tipul personajelor din ficțiuni) sunt false. Prelegerea este rezultatul unui efort comun și al unei colaborări cu prof. univ. dr. Frederick Kroon, cadru didactic la University of Aukland.

Profesorul Mircea Dumitru predă Filosofia analitică și Logică filosofică la Universitatea din București. Mircea Dumitru este doctor în Filosofie al Tulane University (New Orleans, Louisiana) cu o teză de logică matematică despre modalitate și incompletitudine, obținând o a doua diplomă de doctor în filosofie la Universitatea din București, cu o teză de filosofia limbajului despre neo-fregeanism și neo-russellianism în semantica atribuirii de atitudini propoziționale și a referinței directe. Mircea Dumitru este autorul a peste 50 de articole în reviste de specialitate și capitole care acoperă teme din logică modală, teorii despre adevăr, semnificație, raționalitate, filosofia lui L. Wittgenstein, logică contemporană, realism, esențialism, relativism. De asemenea, a tradus în limba română lucrări de Ludwig Wittgenstein, Willard Van Orman Quine, Saul Kripke, Kit Fine, Robert Nozick, Thomas Nagel și Graeme Forbes. A fost rector al Universității din București între 2011 și 2019 și ministru al Educației din iulie 2016 până în ianuarie 2017. A fost președintele Societății Europene de Filosofie Analitică (2011-2014). În 2014, prof. Mircea Dumitru a fost ales membru corespondent al Academiei Române. Mai multe informații despre prof. univ. dr. Mircea Dumitru sunt disponibile aici.

Conferința va fi disponibilă pe canalul YouTube

Link-ul va fi postat pe pagina de Facebook a Departamentului de Filosofie Teoretică a Facultății de Filosofie a UB înainte de desfășurarea evenimentului. Persoanele interesate să participe la reuniune pot trimite un mesaj la adresa de e-mail andrei.morosoiu@filosofie.unibuc.ro.

Prezentarea, susținută în limba engleză, va fi înregistrată și va fi disponibilă și pe YouTube în perioada următoare.

Seminar cercetare DFT „Fatalism and Eternalism: Comments on the Open Future Response”

de | mart. 9, 2020 | Anunturi, Avizier studenti, Seminar cercetare DFT

Miercuri, 11 martie, în cadrul Seminarului de cercetare al Departamentului de Filosofie Teoretică, Drd. Bogdan Dumitrescu va susţine prezentarea intitulată „Fatalism and Eternalism: Comments on the Open Future Response”. Întâlnirea va avea loc în amfiteatrul Mircea Florian, începând cu ora 18.

Câteva cuvinte despre tema prezentării: „Scopul acestei discuții este de a prezenta fatalismul logic și relația acestuia cu teoriile eternaliste ale timpului. Pe lângă aceasta voi înainta o posibilă critică la argumentele lui Ned Markosian din articolul său ”The Open Past” (1995). Conform fatalismului logic, dacă toate propozițiile (statements) au valori de adevăr determinate la momentul rostirii lor, atunci și propozițiile despre viitor au valori de adevăr determinate. Dacă se acceptă aceasta, atunci propozițiile despre evenimente contingente viitoare sunt adevărate sau false indiferent față de cum acționăm. Un posibil răspuns la această problemă se găsește în textul De Interpretatione al lui Aristotel și presupune respingerea ideii că propozițiile despre evenimente contingente viitoare au valori de adevăr. Astfel, trecutul este fixat, iar viitorul rămâne deschis posibilităților.

Se va argumenta că acceptarea acestui tip de răspuns la problema fatalismului logic presupune acceptarea unui anumit tip de teorie a timpului precum aceea a teoriei blocului crescător (growing block theory) susținută de către C.D. Broad (1923).”

Seminar cercetare DFT: „Having a look at the Bayes Blind Spot”

de | feb. 19, 2020 | Anunturi, Seminar cercetare DFT

Miercuri, 26 februarie, în cadrul Seminarului de cercetare al Departamentului de Filosofie Teoretică, profesorul Miklós Rédei, de la London School of Economics and Political Science, va susţine prezentarea intitulată „Having a look at the Bayes Blind Spot”. Întâlnirea va avea loc în amfiteatrul Mircea Florian, începând cu ora 18.

Câteva cuvinte despre prezentare: „The talk investigates some properties of Bayesian learning with an emphasis on what probabilities a Bayesian Agent can learn by conditionalizing on possibly uncertain evidence he has about elements in a Boolean algebra. The Bayes Blind Spot of a Bayesian Agent will be defined as the set of probability measures on a Boolean algebra that are absolutely continuous with respect to the background probability (prior) of the Agent and which the Agent cannot learn by a single act of Bayesian conditioning no matter what evidence he has. Results are presented which show that the Bayes Blind Spot is a very large set if the Boolean algebra is finite. The results are discussed from the perspective of Bayesianism. The talk is based on the joint paper with Z. Gyenis „Having a look at the Bayes Blind Spot”, Synthese, online July 11, 2019, open access).”