PhiLanSci, congres al Universidad Autonoma de Madrid, 27-30 mai 2025

de admin | mai 30, 2025 | Actualitate, Anunturi, Conferences, Conferinte

PhiLanSci

Congres al Universidad Autonoma de Madrid

27-30 mai 2025

Mai mulţi colegi din partea Facultăţii de Filosofie a Universităţii din Bucureşti au participat, zilele acestea, la International Conference for Emerging Researchers in Philosophy and Language Sciences (PhiLanSci), congres organizat de Universidad Autonoma Madrid. Mai multe detalii despre eveniment sunt disponibile aici: https://www.philansci.es/en

Din partea facultăţii:

Sandra Brânzaru a prezentat ‘LLMs, their social cognition skills and our VR empathy enhancer’
Tudor Mărginean a prezentat teza sa de doctorat, ‘Epistemic Vindication, Truthlikeness and Credence: Defending the Unified Approach’
Emanuel Ştefan a prezentat ‘Limits of Language and Limits of Formal Systems: A Comparative Analysis of Wittgenstein’s Tractatus and Gödel’s Incompleteness Theorems’
Andrei Mărăşoiu a ţinut o prezentare cu titlul ‘Vicious coordination, epistemic bubbles and the slide into conspiracy theories’

Au mai participat:

Bianca Alecu, din partea Facultăţii de Litere a UB, cu prezentarea ‘Discourse, fiction and fact in the first Romanian Life of Shakespeare’
Cristian-Mihai Iancu, din partea Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine a UB, cu prezentarea ‘Sobre la fijación posicional de los demostrativos en español y rumano: una aproximación sintáctico-comparativa’

Evenimentul a prilejuit continuarea dialogului UB-UAM, în special la nivelul cercetării interdisciplinare întreprinse la nivel doctoral şi postdoctoral.

International Conference „TESTIMONY – an interdisciplinary approach” – 29-30 May 2025

de admin | mai 28, 2025 | Actualitate, Anunturi, Conferences, Conferinte, Interacțiune cu societatea, mass-media

TESTIMONY - an interdisciplinary approach

29-30 May 2025

Faculty of Philosophy

204 Splaiul Independenței

Thursday, May 29th (hybrid), Titu Maiorescu Hall

10:00 am – 10:10 am Opening remarks

10: 10 – 10:50 Carlotta Gallani, Upsalla University, Testimonial knowledge through unsafe testimony. Notes on Lackey’s reply to Goldberg

10:50-11:05 Coffee Break

11:05 – 12:05 Constantin Stoenescu, University of Bucharest, Testimony and Nonpropositional Knowledge (keynote lecture)

12:05 -14 Lunch Break

14:05- 14:45 Rashad Rehman, Center for Bioethics, Franciscan University of Steubenville, OH, The Problem of Intertestimonial Disagreement: A Case Study

14:45 – 15:25 James Gillard, University of Texas at Austin, A Testimonial Theory of When To Believe LLM Outputs (online)

15:25 – 16:05 Aisha Qadoos, University of Birmingham, Bearing Witness (online)

16:05 – 16:30 Coffee Break

16:30 – 17:10 Ileana Dascălu, University of Bucharest, Digital storytelling and the experiential turn in understanding cultural heritage

17: 10 -17 50 Ionuț Tudor, University of Bucharest, The Testimony of human rights

Friday, May 30th (online)

16:30 – 17:10 Sandra Brânzaru, University of Bucharest, Testimony and knowing what it’s like –VR and bots

17:20- 18:00 Iulia- Mihaela Gheorghe, West University of Timișoara, Testimonial Narratives in the Digital Age: Exploring the Impact of Digital Addiction and Digital Abilities on Student Performance

18:10 – 18:50 Laida Arbizu Aguirre, University of the Basque Country, Trauma, Power, and the Epistemic Double Bind: Resisting Credibility Reconfigurations in GBV Testimony

19:00- 20:00 Duncan Pritchard, University of California, Irvine, Understanding Fake News, Keynote lecture

20:00- 20:10 Concluding remarks

GÂNDIREA EVOLUȚIONISTĂ DINCOLO DE GENETICĂ ȘI BIOLOGIE: EXPLORĂRI ÎN ȘTIINȚELE SOCIALE, FILOZOFIE ȘI RELIGIE

de admin | mai 20, 2025 | Actualitate, Anunturi, Conferences, Conferinte, Interacțiune cu societatea, mass-media

GÂNDIREA EVOLUȚIONISTĂ DINCOLO DE GENETICĂ ȘI BIOLOGIE

EXPLORĂRI ÎN ȘTIINȚELE SOCIALE, FILOZOFIE ȘI RELIGIE

27 mai 2025, ora 18:00

Institutul Cultural Român, București, Sala Mare, Aleea Alexandru nr. 38

Organizatori:

Facultatea de Filosofie a Universității din București
Secția de Filosofie, Teologie, Psihologie și Pedagogie a Academiei Române
Institutul Cultural Român

Institutul Cultural Român va găzdui, în data de 27 mai 2025, o conversație publică de excepție între profesorul David Sloan Wilson și pr. dr. Mariusz Tabaczek, O.P. Evenimentul este organizat de Facultatea de Filosofie a Universității București și Secția de Filosofie, Teologie, Psihologie și Pedagogie a Academiei Române.

David Sloan Wilson este una dintre cele mai respectate voci în explorarea aplicațiilor gândirii evoluționiste în științele sociale, cultură și religie. Contribuțiile sale la teoria selecției de grup și la înțelegerea cooperării umane prin prisma evoluției au influențat profund atât biologia, cât și domenii precum economia, etica și studiile religioase.

Ultima sa publicație majoră este This View of Life: Completing the Darwinian Revolution (Această viziune asupra vieții: O revoluție darwiniană dusă până la capăt). În această carte, el transformă teoria evoluției într-o cheie universală pentru a descifra complexitatea lumii noastre. Depășind granițele biologiei, lucrarea propune o abordare îndrăzneață: principiile evoluției pot remodela societatea, etica, cultura și chiar religia.

Părintele Mariusz Tabaczek, O.P., teolog dominican și profesor la Pontifical University of St. Thomas Aquinas (Angelicum), este recunoscut pentru munca sa de pionierat în integrarea teologiei cu știința contemporană, în special în ceea ce privește metafizica și teoriile evoluționiste.

Ultima sa publicație majoră este Theistic Evolution: A Contemporary Aristotelian-Thomistic Perspective (Evoluția teistă: O perspectivă aristotelico-tomistă contemporană). Cartea propune o sinteză fascinantă în care metafizica aristotelico-tomistă dialoghează cu teoriile evoluționiste, oferind o viziune coerentă asupra creației divine în armonie cu descoperirile științifice și invitând cititorii să descopere cum credința și rațiunea se pot împleti pentru a ilumina marile întrebări ale existenței.

Întâlnirea, care se înscrie într-o nouă inițiativă în direcția dezvoltării interdisciplinarității și a științelor și filosofiei aplicate deschisă recent de Universitatea București, va fi organizată sub forma unui dialog moderat de Profesorul Dragoș Paul Aligică și va fi prefațată printr-un cuvânt de deschidere al Profesorului Mircea Dumitru, Președintele Secției de Filosofie, Teologie, Psihologie și Pedagogie și Vicepreședinte al Academiei Române.

Programul evenimentului:

• Cuvânt de bun venit: Conf. Univ. Dr. Emilian Mihailov, Facultatea de Filosofie a Universității din București.
• Cuvânt introductiv: Acad. Prof. Univ. Dr. Mircea Dumitru, (Vicepreședinte al Academiei Române).
• Dialog public: Conversație între David Sloan Wilson și pr. dr. Mariusz Tabaczek, O.P.
Moderator: Prof. Univ. Dr. Dragoș Paul Aligică (Membru Corespondent, Academia Română).
• Sesiune de întrebări și răspunsuri cu publicul.

FilosoFii FEST 2025: Editura Trei lansează o nouă colecție și aduce filosofia în centrul dialogului public

de admin | mai 16, 2025 | Actualitate, Anunturi, Conferences, Conferinte, Interacțiune cu societatea, mass-media

FilosoFii FEST┃Editura Trei

19-23 mai 2025

În perioada 19–23 mai 2025, Editura Trei organizează FilosoFii FEST, un festival dedicat lansării noii colecții editoriale FilosoFii, sub coordonarea Magdalenei Mărculescu. Colecția este structurată în două serii: FilosoFii Academos, destinată cititorilor familiarizați cu limbajul filosofic academic, și FilosoFii Agora, adresată publicului larg interesat de eseuri filosofice accesibile.

Evenimentele din cadrul festivalului vor avea loc în diverse locații din București, printre care Librăria Humanitas de la Cișmigiu, Casa Paleologu, Librăria Cărturești Verona, Facultatea de Filosofie și Seneca Anticafe. Programul include lansări de carte, dezbateri și dialoguri cu autori și filosofi de renume.

Festivalul debutează la Librăria Humanitas de la Cișmigiu

Luni, 19 mai, ora 18:30
Vârstele omului și filosofiile vârstei
În dialog: Cristian Iftode și Magdalena Mărculescu

Iar miercuri, 21 mai, ora 13:00, Facultatea de Filosofie va găzdui masa rotundă

„5 întrebări – 5 filosofi – 5 generații”
Participanți: Oana Șerban, Constantin Vică, Cristian Iftode, Sorin Costreie, Mircea Dumitru
Moderator: Anda Zahiu
Masă rotundă pornind de la podcastul lui Kieran Setya, autorul cărții Viața e grea. Cum ne poate ajuta filosofia să ne găsim calea.

Unul dintre invitații speciali ai festivalului este scriitorul și filosoful german Wolfram Eilenberger, autorul volumului Vremea magicienilor, care va susține o conferință pe tema „Marele deceniu al filosofiei”.

Festivalul se va încheia cu un Banchet filosofic în cerc închis, având ca punct de plecare primul volum din Istoria sexualității de Michel Foucault.

Partenerii evenimentului includ: Radio Guerrilla, Librăria Humanitas de la Cișmigiu, Cărturești Verona, Seneca Anticafe, Facultatea de Filosofie a Universității din București, Casa Paleologu și Institutul Goethe.

Pentru detalii suplimentare și programul complet al evenimentelor, vizitați: https://blog.edituratrei.ro/filosofii-fest-%e2%94%83editura-trei%e2%94%8319-23-mai/

„Artificial agency and responsibility: the rise of LLM-powered avatars” – 22-23.05.2025

de admin | mai 14, 2025 | Actualitate, Anunturi, Avizier studenti, CCEA, Conferences, Conferinte

Pe 22 și 23 mai 2025, începând cu ora 10:00, Centrul de Cercetare în Etică Aplicată (CCEA) găzduiește la Facultatea de Filosofie a Universității din București workshop-ul internațional „Artificial agency and responsibility: the rise of LLM-powered avatars”. Evenimentul, care se va desfășura în format fizic și integral în limba engleză, va reuni cercetători internaționali și români pentru a explora problemele morale pe care le ridică avatarurile digitale integrate cu modele lingvistice mari (Large Language Models).

Workshop-ul este organizat în cadrul avataResponsibility, proiect de cercetare finanțat de European Research Council, prin programul HORIZON-ERC.

Dezvoltările recente în domeniul avatarurilor digitale care integrează modele lingvistice mari sub forma unor reprezentări realiste și interactive ale ființelor umane estompează granițele dintre acțiunea generată de oameni, respectiv, de entități artificiale. Utilizarea avatarurilor cu un grad ridicat de autonomie în medii profesionale, educaționale sau medicale generează întrebări presante legate de responsabilitatea legală și morală pentru rezultatele generate cu și de către avataruri. Scopul workshop-ului este de a explora aceste întrebări luând în considerare diverse direcții de cercetare din domenii precum etica inteligenței artificiale, ontologia socială și filosofia dreptului.

Prima zi a evenimentului, joi, 22 mai, este deschisă de către Pekka Mäkelä (Helsinki Institute for Social Sciences and Humanities) și Raul Hakli (University of Helsinki), cercetători de renume ce coordonează grupul de cercetare avansată RADAR, dedicat studierii întrebărilor filosofice și sociale ridicate de tehnologii precum inteligența artificială și robotică. Acestora li se vor alătura Dina Babushkina (University of Twente), Elena Popa (University of Seville), Oana Ceocea, Radu Uszkai și Constantin Vică (CCEA, University of București), Diana Mocanu și Daniel Dodds Berger (University of Helsinki), Izabela Skoczeń (Jagiellonian University in Kraków), precum și Jonathan Iwry (Wharton Accountable AI Lab).

Vineri, 23 mai, evenimentul continuă cu prezentarea susținută de Daniela Vacek (Institute of Philosophy, Slovak Academy of Sciences), cercetătoare recunoscută și investigator principal al proiectului „Philosophical and Methodological Challenges of Intelligent Technologies”, căreia i se vor alătura Andreea Popescu (Bucharest University of Economic Studies), Matteo Pascucci (Central European University & Institute of Philosophy, Slovak Academy of Sciences), Anda Zahiu (CCEA, University of București) și Steven S. Gouveia (University of Porto).

Evenimentul se va încheia cu sesiunea „AvatarFlashaton” dedicată lectorilor invitați în cadrul workshop-ului și facilitată de Mihaela Constantinescu și Emilian Mihailov (CCEA, Universitatea din București).

Programul complet al evenimentului este disponibil pe pagina proiectului avataResponsbility, aici.

Accesul este deschis studenților, cercetătorilor, profesorilor și tuturor celor interesați de subiecte de actualitate din etica aplicată, în limita locurilor disponibile.

Acesta este cel de-al doilea workshop dintr-o serie de cinci workshop-uri anuale găzduite de Centrul de Cercetare în Etică Aplicată al Facultății de Filosofie, Universitatea din București, în cadrul proiectului de cercetare ERC Starting Grant „avataResponsibility” (Avatar agency. Moral responsibility at the intersection of individual, collective, and artificial social entities in emergent avatar communities). Detalii despre ediția precedentă sunt disponibile aici. Workshop-ul face parte din seria mai largă de evenimente „Responsibility Matters Workshop Series” (RMWS), care acoperă subiecte legate de responsabilitate în diverse domenii.

https://avataresponsibility.ccea.ro/2025-edition/

https://www.ccea.ro/artificial-agency-and-responsibility-the-rise-of-llm-powered-avatars-22-23-05-2025/

CONFERINȚA NAȚIONALĂ DE ESTETICĂ ȘI FILOSOFIA ARTEI „ION IANOȘI”: DINCOLO DE IMAGINE. 100 DE ANI DE LA NAȘTEREA LUI GILLES DELEUZE ȘI DEZVOLTAREA ART DÉCO – EDIȚIA A XII-A

de admin | mai 12, 2025 | Actualitate, Anunturi, Avizier studenti, CCIIF, Conferences, Conferinte

Comitetul de organizare:

Prof. Univ. Dr. Mihaela Pop
Lect. Univ. Dr. Oana Șerban
Dr. Eva Ivan Haintz

100 DE ANI DE LA NAȘTEREA LUI GILLES DELEUZE ȘI DEZVOLTAREA ART DÉCO

Centrul de Cercetare a Istoriei și Circulației Ideilor Filosofice (CCIIF) anunță o ediție aniversară a Conferinței Naționale de Estetică și Filosofia Artei „Ion Ianoși”, dedicată unui dublu centenar: 100 de ani de la nașterea filosofului Gilles Deleuze și 100 de ani de la dezvoltarea Art Déco. Conferința, organizată cu sprijinul financiar al Universității din București, reprezintă un eveniment de tradiție al comunității noastre academice, fiind una dintre cele mai longevive conferințe naționale din domeniul esteticii și filosofiei artei, ajunsă anul acesta la a XII-a ediție.

DE CE DELEUZE ȘI PE CINE MAI PASIONEAZĂ ART DÉCO ASTĂZI?

Se împlinesc anul acesta 100 de ani de la nașterea unuia dintre cei mai tulburători gânditori ai veacului trecut, Gilles Deleuze (1925-1995). A avut meritul de a gândi structuralismul ca ontologie care elimină noțiunile de unitate și totalitate păstrate de-a lungul gândirii clasice și pe care le înlocuiește cu noțiuni precum diferența și multiplicitatea. Totodată, Deleuze a căutat să depășească înțelegerea rațiunii care ar opera cu identități, asemănări, analogii, pentru a pune accent pe depășirea dialecticii de tip hegelian ca modalitate de unificare a multiplului, obținând o viziune centrată pe diferență lipsită de totalizări și de o unitate a întregului.

Dacă ne raportăm, de pildă, la lucrarea Despre pictură, Deleuze analizează arta din perspectiva creației. Cum procedează arta avangardistă pentru a găsi un nou limbaj și o nouă modalitate de expresie, care să o diferențieze de gândirea artistică de tip mimetic? Poate arta să impună culorile și liniile „ca entități noumenale, idei vii, ființe ale rațiunii pure”, așa cum spera Cézanne, căruia Deleuze îi dedică pagini întregi?

Răspunsul filosofului este complex. Procesul de creație presupune mai multe etape, iar prima – catastrofa – înseamnă pentru el renunțarea (distrugerea) modului clasic al reprezentării realității ca „reprezentare a vizibilului”. Acest moment produce instaurarea haosului care, la rândul său, cunoaște două etape. Din faza dezordinii complete, se va coagula geologic asemenea punctului geometric. Punctul acesta inițial dobândește forțe care-i conferă dinamism, așa cum explicase Kandinski în cursurile lui despre punct, linie și suprafață, de la Școala de arte și meserii Bauhaus. La un moment dat, punctul capătă și culoare, inițial un gri nedefinit (rezultat din combinarea alb-negru) ca ulterior, să se tranforme într-un „gri dinamic” prin combinarea cu roșu, verde… Astfel haosul creației devine „haos creativ”, dinamic, tot așa cum sublimul kantian trece de la etapa geometrică la cea dinamică. Din acest moment, „actul pictării” („faptul pictural”) se poate desfășura nestingherit, căci nu mai e vorba despre a reda vizibilul, ci „a face vizibil” adevărul obținut prin deformarea produsă de forța creației artistului modern. Deleuze e impresionat de maniera în care J. Pollock exprimă această „eliberare” a liniei de rigorile figurativului. Pentru Pollock, linia nu mai are început și nici sfârșit, nu delimitează nimic și nu se închide, ea ocupă un spațiu pe care nu-l structurează, este „o pulsiune, o energie dezincarnată, este o forță pură care se mișcă liber.” Ea tinde să devină egală cu suprafața tabloului, devine chiar tabloul. Astfel linia e infinitul, adică haosul ordonat de el însuși.

Aniversarea a 100 de ani de la nașterea lui Deleuze se suprapune aniversării a 100 de ani de la apariția Art Déco, consfințită prin Expoziția universală a artelor decorative moderne de la Paris. Fie că s-a numit mișcarea Bauhaus, fie International Style, Art Déco orientează antemergătoarea Art Nouveau spre un accent sporit asupra tendințelor funcționaliste și geometrizante. Este un proiect estetic reacțional, în condițiile standardizării industriale a vremii. Urmând rigoarea cubismului, a constructivismului sau a neoplasticismului olandez (De Stijl), Art Déco evoluează spre abstractizare și generalizare. Un obiectiv aparte al mișcării îl reprezintă „democratizarea creației artistice”, una dintre ultimele mari idei romantice, prin implicarea socială a actului artistic în realitatea tehnică și industrială. Detașarea obiectului artistic de natură, interesul acordat forței plastice, interesul pentru programul futurist și rezonanța filosofică a marxismului sunt doar câteva dintre trăsăturile acestor mișcări modernizatoare.

Cum se realizează aceste demersuri în arta literară sau în cea muzicală, dar și cum am putea obține o înțelegere a mișcării Art Déco prin teoriile lui Deleuze, constituie, evident, o altă provocare pentru cei interesați să participe la această conferință.

Două zile în care viitorii masteranzi pasionați de filosofia artei și estetică își pot cunoaște colegii și profesorii

Lect. Univ. Dr. Oana Șerban, una dintre organizatoarele conferinței, a declarat: „Mă bucur că și anul acesta, cu sprijinul Universității din București, reușim să păstrăm tradiția dialogului interdisciplinar dintre filosofi, artiști, pasionați de estetică, istoria artei și filosofia culturii. Conferința noastră e un brand și a ajuns la a XII-a ediție: nu e puțin lucru, când ne uităm în urmă și vedem câte aniversări culturale, câte momente fericite și (ne)întâmplătoare ale istoriei ideilor și artei au făcut obiectul unor dialoguri academice riguroase și fascinante. Prin organizarea unei noi ediții a conferinței, CCIIF continuă tradiția începută în urmă cu mai bine de un deceniu, de a reuni audiențe filosofice și artistice pentru a dezbate principalele provocări și probleme din spațiul cultural european și din industria sectoarelor culturale creative, ceea ce, din punctul meu de vedere, e una dintre principalele obligații ale mediului universitar în această direcție. Prin urmare, aceast eveniment științific stimulează dialogul interdisciplinar între reprezentanți ai mediului academic, operatori culturali și membri ai societății civile, prin care, de 12 ani, Facultatea de Filosofie a Universității din București reunește cei mai buni experți în domeniu. Aș dori să amintesc faptul că Dna. Prof. Univ. Dr. Mihaela Pop a inițiat acest eveniment în memoria profesorului nostru, Ion Ianoși. Un gest omagial pentru una dintre cele mai erudite figuri ale universității secolului trecut a condus, în timp, la unul dintre cele mai așteptate momente ale fiecărui an academic pentru împătimiții de estetică și filosofia artei. Particularitatea acestei tradiții academice pe care am construit-o împreună este că ne oferă și pretextul unui dialog intergenerațional, necesar pentru a înțelege capitalul cultural acumulat, de-a lungul timpului, de conferința noastră. Sper să fie o bună oportunitate pentru doctoranzi pentru a-și disemina cercetările, pentru cercetătorii juniori de a intra în contact cu cercetătorii seniori, iar pentru viitorii masteranzi de a avea o receptare a programului nostru, ICIF – Istoria și circulația ideilor filosofice, la care vor studia, dacă ne vor alege, cele mai multe cursuri de estetică, teorii ale reprezentării și filosofia artei.”

Conferința are loc în zilele de 16-17 mai, la Facultatea de Filosofie a Universității din București și este organizată de Prof. Univ. Dr. Mihaela Pop, Lect. Univ. Dr. Oana Șerban și Dr. Eva Ivan Haintz.

Șase sesiuni tematice reunesc contribuțiile participanților la ediția de anul acesta. O sesiune de lucrări specială este organizată sub egida proiectului BIOART – PN-IV-P2-2.1-TE-2023-0636, (Biopolitical Art in the Post-Holocaust Age: Philosophical Perspectives on Aestheticized Testimonies, Politicized Aesthetics and Bare Life, proiect finanțat de UEFISCDI, Director proiect: Lect. Univ. Dr. Oana Șerban), evaluând (dez)estetizarea și (de)teritorializarea violenței, rolul imaginii în conservarea memoriei culturale traumatice, respectiv rolului reprezentărilor artistice în sublimarea violenței și mărturiilor supraviețuitorilor unor forme de genocid și atrocități în masă.

CONFERINȚA NAȚIONALĂ DE ESTETICĂ ȘI FILOSOFIA ARTEI ION IANOȘI,

EDIȚIA a XII-a:

DINCOLO DE IMAGINE. 100 DE ANI DE LA NAȘTEREA LUI GILLES DELEUZE ȘI DEZVOLTAREA ART DÉCO

VINERI, 16 MAI 2025

Amf. Mircea Florian (etajul 1, Facultatea de Filosofie)

9.00 – Deschiderea conferinței: Prof. Univ. Dr. Mihaela Pop, Lect. Univ. Dr. Oana Șerban

Sesiunea I.

Moderator:

Lect. Univ. Dr. Oana Șerban, Universitatea din București, Facultatea de Filosofie

9:20-9:40

Elena Tudorache, Mrd., UNATC

Jackson Pollock și logica senzației: către o ontologie deleuziană a picturii

9:40-10:00

Carmen Andreea Boroghină, Mrd., Facultatea de Istorie, Universitatea din București

Deleuze în convergență cu abstracția contemporană a lui Julie Mehretu

10:00-10:20

Georgiana-Cristiana Iftode, Drd., Școala Doctorală din cadrul Universității Naționale de Arte „George Enescu” Iași

Deteritorializare, corp, rizom. Regândirea performance-ului din România anilor 1970-2000 prin conceptele lui Gilles Deleuze

10:20-10:40

Victoria Neacșu, Drd., Școala Doctorală a Facultății de Filosofie, Universitatea din București

O estetică a rupturii

Q&A

10:40-11:00

Coffee Break

11:00-11:20

Sesiunea II.

Moderator:

Drd. Victoria Chirică, Școala Doctorală a Facultății de Filosofie, Universitatea din București

11:20-11:40

Ana Delia Rogobete, Dr., Cercetător independent, Napoli

Politica realismului capitalist: Deleuze, Pasolini și moștenirea fascismului în cinema

11:40-12:00

Daniel-Andrei Petre, Dr., Psiholog, Universitatea din București

Estetica psihoterapiei. Haine și decor în construcția formelor sociale adecvate dorinței

12:00-12:20

Oana Amaricăi-Bottez, Drd., Școala Doctorală a Facultății de Filosofie, Universitatea din București

În mașina de război a artei brute – scrierile lui Jean Dubuffet prin perspectiva Platourilor lui Deleuze și Guattari

12:20-12:40

Drd. Andrei Năfureanu, Drd., Școala Doctorală a Facultății de Filosofie, Universitatea din București

Pentru o muzică minoră: aplicații deleuziene în câmpul cultural al muzicii și al artelor afro-americane

12:40-13:00

Q&A

Lunch Break

13:00-14:00

(Sala Școlii Doctorale)

Sesiunea III.

Moderator:

Dr. Ștefan Bârzu, CCIIF, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București

14:00-14:20

Alexandru Matei, Prof. Univ. Dr., Universitatea Transilvania, Brașov

Instaurarea ca acces la modul de existență estetic. Souriau, Deleuze, Latour

14:20-14:40

Veronica Toma, Lect. Univ. Dr., Facultatea de Arte și Design, Universitatea de Vest din Timișoara

BAUHAUS între reformă, interdisciplinaritate și inovație

14:40-15:00

Prof. Univ. Dr. Mihaela Pop, Universitatea din București, Facultatea de Filosofie

Aplicații ale unor concepte deleuziene în analiza romanului Doctor Faustus de Thomas Mann

15:00-15:20

Lect. Univ. Dr. Dragoș Grusea, UNARTE

Ideea de „formă optică” în estetică: de la Kant la Wölfflin

15:20-15:40

Q&A

Coffee Break

15:40-16:00

SÂMBĂTĂ, 17 MAI 2025

Amf. Mircea Florian (etajul 1, Facultatea de Filosofie)

9:40-10:00

Coffee

Conferința inaugurală:

10:00-10:20

Prof. Univ. Dr. Constantin Stoenescu, Universitatea din București, Facultatea de Filosofie

Teatralitate și arhitectura spațiului la Bernini și Borromini

Sesiunea IV.

Moderator:

Dr. Eva-Ivan Haintz, CCIIF, Universitatea din București, Facultatea de Filosofie

10:20-10:40

Ioan Coroamă, Mrd., UAIC, Iași și stagiar al Institutului de Cercetări Economice și Sociale Gheorghe Zane, al Academiei Române, filiala Iași

Funcția limbajului și ontologia imaginii la Gherasim Luca. O lectură deleuziano-bachelardiană

10:40-11:00

Nicolae Gligor, Mrd., Catedra UNESCO pentru Interculturalitate, Bună Guvernare și Dezvoltare Durabilă, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București & Cătălin Sturzea, Universitatea Națională de Arte, Facultatea de Arte Plastice, Fotografie – Videoprocesarea Computerizată a Imaginii

Două teorii despre nebunie. Sau Don Quijote a căzut în vizuina iepurelui

11:00-11:20

Matei Borangic, Mrd., Consiliere Filosofică, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București

Cinematografie franceză și devenire minoritară la periferia axiomaticii capitaliste

11 :20-11:40

Q&A

11:40-13:00

Lunch Break

Sesiunea. V

Panel special, organizat sub egida proiectului BIOART – PN-IV-P2-2.1-TE-2023-0636, (Biopolitical Art in the Post-Holocaust Age: Philosophical Perspectives on Aestheticized Testimonies, Politicized Aesthetics and Bare Life, finanțat de UEFISCDI, Director proiect: Lect. Univ. Dr. Oana Șerban)

Moderator: Lect. Univ. Dr. Dragoș Grusea, UNARTE

13:00-13:20

Ileana Borțun, Dr., Universitatea din București, CCIIF – Centrul de cercetare a istoriei și circulației ideilor filosofice & Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării

Mărturia ca dezvăluire de sine și restaurare a demnității umane

13 :20-13:40

Paul-Gabriel Sandu, Lect. Univ. Dr., Facultatea de Filosofie, Universitatea din București

Între dialectica negativă și literature minoră – reflecții asupra literaturii lui Kafka

13:40-14:00

Ștefan Bârzu, Dr., CCIIF – Centrul de cercetare a istoriei și circulației ideilor filosofice & UNATC

Schizoanaliza și mersul pe jos. Schițe psihogeografice anti-moderne

14 :00-14 :20

Lect. Univ. Dr. Remus Breazu, UNARTE

Haosul creației și adeverirea ca instituire artistică într-un context existențialist

14 :20-14 :40

Oana Șerban, Lect. Univ. Dr., Facultatea de Filosofie, Universitatea din București

(De)Teritorializări și (Dez)Estetizări ale Holocaustului și memoriei

14 :40-15 :00

Q&A

Context

Se împlinesc anul acesta 100 de ani de la nașterea unuia dintre cei mai tulburători gânditori ai veacului trecut, Gilles Deleuze (1925-1995). A avut meritul de a gândi structuralismul ca ontologie care elimină noțiunile de unitate și totalitate păstrate de-a lungul gândirii clasice și pe care le înlocuiește cu noțiuni precum diferența și multiplicitatea. Totodată, Deleuze a căutat să depășească înțelegerea rațiunii care ar opera cu identități, asemănări, analogii, pentru a pune accent pe depășirea dialecticii de tip hegelian ca modalitate de unificare a multiplului, obținând o viziune centrată pe diferență lipsită de totalizări și de o unitate a întregului.

Dacă ne raportăm, de pildă, la lucrarea Despre pictură, Deleuze analizează arta din perspectiva creației. Cum procedează arta avangardistă pentru a găsi un nou limbaj și o nouă modalitate de expresie, care să o diferențieze de gândirea artistică de tip mimetic? Poate arta să impună culorile și liniile „ca entități noumenale, idei vii, ființe ale rațiunii pure”, așa cum spera Cézanne, căruia Deleuze îi dedică pagini întregi?

Răspunsul filosofului este complex. Procesul de creație presupune mai multe etape, iar prima – catastrofa – înseamnă pentru el renunțarea (distrugerea) modului clasic al reprezentării realității ca „reprezentare a vizibilului”. Acest moment produce instaurarea haosului care, la rândul său, cunoaște două etape. Din faza dezordinii complete, se va coagula geologic asemenea punctului geometric. Punctul acesta inițial dobândește forțe care-i conferă dinamism, așa cum explicase Kandinski în cursurile lui despre punct, linie și suprafață, de la Școala de arte și meserii Bauhaus. La un moment dat, punctul capătă și culoare, inițial un gri nedefinit (rezultat din combinarea alb-negru) ca ulterior, să se tranforme într-un „gri dinamic” prin combinarea cu roșu, verde… Astfel haosul creației devine „haos creativ”, dinamic, tot așa cum sublimul kantian trece de la etapa geometrică la cea dinamică. Din acest moment, „actul pictării” („faptul pictural”) se poate desfășura nestingherit, căci nu mai e vorba despre a reda vizibilul, ci „a face vizibil” adevărul obținut prin deformarea produsă de forța creației artistului modern. Deleuze e impresionat de maniera în care J. Pollock exprimă această „eliberare” a liniei de rigorile figurativului. Pentru Pollock, linia nu mai are început și nici sfârșit, nu delimitează nimic și nu se închide, ea ocupă un spațiu pe care nu-l structurează, este „o pulsiune, o energie dezincarnată, este o forță pură care se mișcă liber.” Ea tinde să devină egală cu suprafața tabloului, devine chiar tabloul. Astfel linia e infinitul, adică haosul ordonat de el însuși.

Aniversarea a 100 de ani de la nașterea lui Deleuze se suprapune aniversării a 100 de ani de la apariția Art Déco, consfințită prin Expoziția universală a artelor decorative moderne de la Paris. Fie că s-a numit mișcarea Bauhaus, fie International Style, Art Déco orientează antemergătoarea Art Nouveau spre un accent sporit asupra tendințelor funcționaliste și geometrizante. Este un proiect estetic reacțional, în condițiile standardizării industriale a vremii. Urmând rigoarea cubismului, a constructivismului sau a neoplasticismului olandez (De Stijl), Art Déco evoluează spre abstractizare și generalizare. Un obiectiv aparte al mișcării îl reprezintă „democratizarea creației artistice”, una dintre ultimele mari idei romantice, prin implicarea socială a actului artistic în realitatea tehnică și industrială. Detașarea obiectului artistic de natură, interesul acordat forței plastice, interesul pentru programul futurist și rezonanța filosofică a marxismului sunt doar câteva dintre trăsăturile acestor mișcări modernizatoare.

Cum se realizează aceste demersuri în arta literară sau în cea muzicală, dar și cum am putea obține o înțelegere a mișcării Art Déco prin teoriile lui Deleuze, constituie, evident, o altă provocare pentru cei interesați să participe la această conferință.

Apel la contribuții

Interesați de moștenirea filosofică a celor două centenare, vă propunem două zile de comunicări, dezbateri și polemici sub egida celei de-a XII-a ediții a Conferinței naționale de estetică și filosofia artei „Ion Ianoși”: De la unitate și proporționalitate la haosul creației și „adeverirea” vizibilului, găzduită de Facultatea de Filosofie în perioada 16-17 mai 2025.

Contribuțiile pot aborda următoarele teme și subiecte, fără a se reduce exclusiv la acestea:

a) Cinema, imaginea-mișcare și imaginea-timp;

b) Ontologia imaginii;

c) Deleuze despre spinozism și filosofie practică;

d) Capitalism și schizofrenie: (anti)sistem și practice revoluționare;

e) Literatura minoră și marile revoluții: Deleuze și Kafka;

f) Deleuze și arta contemporană: corp, spațiu și timp;

f) Logica sensului și Art Déco: modernismul artistic.

Această conferință stimulează dialogul interdisciplinar între reprezentanți ai mediului academic, operatori culturali și membri ai societății civile, prin care, de mai bine de un deceniu, Facultatea de Filosofie a Universității din București reunește cei mai buni experți în domeniu.

Deadline

Participanții sunt încurajați să trimită aplicațiile constând într-un abstract de 300 de cuvinte și o scurtă biografie profesională narativă (max. 500 de cuvinte), până pe data de 14 aprilie, ora 12.00, pe adresa de email: cciif.fil.unibuc@filosofie.unibuc.ro

Rezultatele selecției vor fi confirmate până pe data de 16 aprilie.

Conferința se va desfășura la Facultatea de Filosofie a Universității din București în intervalul 16-17 mai 2025.

Organizatori:

Prof. Univ. Dr. Mihaela Pop

Lect. Univ. Dr. Oana Șerban

Dr. Eva Ivan-Haintz

Conferința este susținută prin programul FSS al Universității din București și este organizată de CCIIF – Centrul de cercetare în istoria și circulația ideilor filosofice din cadrul Facultății de Filosofie a Universității din București.