de Lilian Ciachir | mai 3, 2017 | Anunturi, Avizier studenti
ÎNSCRIERI : 6 – 19 iunie 2017
SUSŢINERE DISERTAȚIE: 27 iunie 2017, ora 9:00
Dosarul va cuprinde:
- Cerere tip de înscriere ( pe cererea de înscriere se declară pe propria răspundere că a trimis lucrarea la una din adresele de mai jos, în funcție de masteratul absolvit)
- Lucrarea trebuie trimisă la următoarea adresă :
– disertatiistudiieur@ub-filosofie.ro
– disertatiidezvoltare@ub-filosofie.ro
– disertatiieticaap@ub-filosofie.ro
– disertatiianalitica@ub-filosofie.ro
– disertatiicirculatieidei@ub-filosofie.ro
- Declaraţia tip pe propria răspundere cu aprobarea profesorului coordonator
- Copie carte identitate
- Fişă de lichidare: bibliotecă (bibliotecă, social şi contabilitate pentru promoțiile mai vechi)
- Certificat de naştere, în copie legalizată *
- Diplomă bacalaureat, în copie legalizată *
- Diplomă licenţă, în copie legalizată *
- 2 fotografii
- Dosar plic
- Lucrarea de disertaţie în format electronic şi pe suport de hârtie
- Rezumat
- Referatul profesorului coordonator
* Se pot legaliza și de către secretariatul facultății, prin prezentarea originalelor actelor ce urmează a fi legalizate (diploma de bacalaureat sau adeverinţă absolvire, diploma de licenţă sau adeverinţă absolvire, certificat de naștere).
de Lilian Ciachir | mai 3, 2017 | Anunturi, Avizier studenti
ÎNSCRIERI : 6 – 19 iunie 2017
SUSŢINERE LICENȚĂ: 26 iunie 2017, ora 9:00
Dosarul va cuprinde:
- Cerere tip de înscriere ( pe cererea de înscriere se declară pe propria răspundere că a trimis lucrarea la următoarea adresă : – tezelicenta@ub-filosofie.ro)
- Declaraţia tip pe propria răspundere cu aprobarea profesorului coordonator
- Copie carte identitate
- Certificat de competenţă lingvistică în original şi copie
- Fişă de lichidare: bibliotecă
- Certificat de naştere, în copie legalizată*
- Diplomă bacalaureat, în copie legalizată*
- 2 fotografii
- Dosar plic
- Lucrarea de licenţă în format electronic şi pe suport de hârtie (cartonată, nu cu spiră)
- Rezumat
- Referatul profesorului coordonator
* Se pot legaliza și de către secretariatul facultății, prin prezentarea originalelor actelor ce urmează a fi legalizate (diploma de bacalaureat sau adeverinţă absolvire, diploma de licenţă sau adeverinţă absolvire, certificat de naștere).
de Lilian Ciachir | mai 2, 2017 | Anunturi, Avizier studenti
Pentru Facultatea de Filosofie au fost repartizate 9 locuri în Taberele studențești.
Data limită de depunere a cererilor: 22 mai 2017, ora 12.00
de Lilian Ciachir | apr. 25, 2017 | Anunturi, Conferinte
Avem plăcere să vă anunțăm că săptămâna viitoare vom primi vizita prof. Alejandro Tomasini Bassols de la Instituto de Investigaciones Filosóficas, Universidad Nacional Autónoma de México (UNAM).
Prof. Tomasini va conferentia dupa urmatoarul program:
Marți, 2 mai 2017, ora 12:00 : Conferinta: On the Pseudo-Ontology of the Tractatus.- Amf. Mircea FlorianJoi, 4 mai 2017, ora 12:00 : Conferinta: God and Religion (Wittgenstein) - Amf. Mircea FlorianJoi, 4 mai 2017, ora 17:00 : Discuție Solipsism and the Self (Wittgenstein) - Sala de consiliu
de Lilian Ciachir | apr. 7, 2017 | Anunturi, Conferinte
Facultatea de Filosofie, în colaborare cu Centrul de Dialog şi Cercetare în Teologie, Filosofie şi Ştiinţă din cadrul Facultății de Teologie Ortodoxă, vă invită la conferința Profesorului Dan Căutiș pe tema “Biserica si Știința: un Conflict al Metafizicilor din Evul Mediu până in Prezent”.
Conferința va avea loc marți, 23 mai 2017, începând cu ora 18.00 în amfiteatrul Mircea Florian.
Rezumat conferință Bio Dan Căutiș
Stiința modernă (care a devenit încununată de succes mai târziu) a luat naștere în evul mediu în Europa de vest care (în acele timpuri) era cu mult mai puțin dezvoltată în comparație cu China sau cu califatul Abbasid al arabilor; este important să întelegem …de ce acolo? și …de ce atunci?
O analiză a evenimentelor istorice demonstreaza falsitatea mitului care afirmă că evul mediu a fost o perioada de stagnare si de lipsă a progresului științific; dimpotriva, a fost un timp al unor progrese semnificative incluzând nașterea metodei științifice, care a pavat drumul către revoluția științifică din secolul al saptesprezecelea; în mare măsură, aceste progrese s-au datorat Bisericii Catolice care nu numai că nu a fost opusă științei, dar actualmente a încurajat-o și a fost un sponsor esențial (financiar si educațional) prin crearea universitaților și prin plasarea științei în planul de studii.
Un rol esențial în dezvoltarea științei (cunscută atunci ca “filozofie naturală”) a avut elaborarea de catre scolastici și în particular de către Toma d’Aquino a unui cadru metafizic cu mai multă putere explicativă decât metafizica patristică creștină al Sfântului Augustin.
Această metafizică a integrat într-un mod magistral hylo- morphismul lui Aristotel cu teologia creștină (devenind asfel cunoscută ca metafizica Aristotelică-Tomistă) care a accentuat atât rolul rațiunii ca un complement al revelației cât și conceptul unui Dumnezeu ce a creat un univers comprehensibil si ordonat pe baza unor legi naturale, furnizand astel un impuls puternic intellectual pentru oameni de a cerceta natura (“a ieși în lume și a descoperi legile Domnului”).
Știința nouă astfel creată a obținut succese remarcabile în timpul revoluției științifice prin descoperirile lui Descartes, Galileo Galilei, Kepler si Newton dar acest marș încununat de success a fost însoțit de validarea (directă sau indirectă) a unei noi metafizici mecanistică și materialistă care eventual a fost adoptată de către majoritatea oamenilor de știință contemporani.
Opoziția și conflictul dintre metafizica Aristotelică-Tomistă (adoptată eventual ca doctrină de către Biserică) și metafizica Galileana-Newtoniană a fost folosită ca fond pentru atitudini anti-Biserca, anti-clericale si ca fundal pentru conflictul dintre Biserică și știință dealungul multor secole; în diferite alte instanțieri acest conflict continuă și în ziua de azi.
Așa cum prelegerea va evidenția, conflictul dintre aceste metafizici reprezintă baza reala a controverselor si dezbaterilor contemporane în foarte multe aspecte fundamentale ale gândirii noastre legată de materie si viață.
de Lilian Ciachir | apr. 6, 2017 | Anunturi, mass-media
Ediția din 7 aprilie 2017, Între filosofia limbajului și filosofia matematicii. Gottlob Frege – fondator al gândirii analitice
Dialogul dintre filosofie și matematică pare a fi o constantă a gândirii europene încă din momentul ei inaugural, grecesc. Să ne reamintim, spre pildă, de Pitagora și de opțiunea sa de a filosofia chiar în limbajul matematicii, sau de Platon, el însuși pasionat de cifre și numere, care permitea accesul la cursurile predate în „Academie”, doar celor care știau deja geometrie.
Simplificând lucrurile, dialogul dintre cele două preocupări distincte ale minții a fost stimulat atât de filosofi, cât și de matematicieni.
Pe de o parte, simplitatea, rigoare, precizia și exactitatea matematicii i-au impresionat atât de mult pe filosofi, încât nu puțini dintre ei au dorit să importe „spiritul geometric” în filozofie. Cazurile lui Descartes ori Leibniz sunt exemple notorii în acest sens.
Pe de altă parte, matematicienii înșiși, din nevoia de a rezolva unele probleme de interpretare a limbajului matematicii, au apelat la filozofie, devenind, poate fără voia lor, filosofi.
Ilustrarea genială a unei astfel de metamorfoze o găsim exemplar în opera lui Gottlob Frege (1848-1925) gânditorul, care a argumentat că între matematică și filozofie există mai mult decât dialog, chiar o afinitate structurală. Simplu spus, matematicienii trebuie să-și fundamenteze filosofic limbajul cu care operează, în vreme ce filosofia trebuie să devină, la rândul ei, riguroasă și reflexivă față de propriul sau limbaj conceptual.
„Ce sunt numerele”? „Ce este adevărul aritmetic”? Iată două dintre întrebările pe care Frege le punea în lucrarea sa din 1844, Bazele aritmeticii, întrebări susceptibile de a primi un răspuns doar dacă matematica și filosofia „lucrează” împreună. Prin urmare, dincolo de preferințele și deciziile arbitrare ale unui filosof sau ale altuia, anumite tipuri de probleme și interogații nu pot primi răspunsuri verosimile, decât dacă matematica și filozofia fac parte dintr-un întreg cognitiv comun.
Cum a realizat Frege această unificare între matematică și filozofie, devenind astfel, nu numai fondatorul unor noi domenii de cercetare, cum ar fi filosofia matematicii sau filosofia limbajului, ci chiar întemeietorul unui nou stil de practică filosofică ajuns astăzi planetar: filosofia analitică?
În jurul acestei întrebări vom organiza, într-o încercare de profil de personalitate Gottlob Frege, dezbaterea din această săptămână, Companionul nostru de dialog va fi dl conf. univ. dr. Sorin Costreie, Prorector al Universității din București, unul dintre bunii cunoscători ai filosofiei lui Frege atât la noi, cât și în diverse cercuri de profesioniști din străinătate. Beneficiar al unor burse de studiu și de cercetare ȋn Italia, Spania, Germania, Canada şi SUA, dl Sorin Costreie predă, la Facultatea de filozofie, între altele, filosofia matematicii și filosofia limbajului, iar de curând a publicat la Editura Universității din București, Șase studii fregeene, volum la care vom face dese referințe.
Vă astept, ca de obicei, vineri, 7 aprilie 2017, intre orele 21.10-22.00 pe lungimile de undă ale Radio România Cultural.
