CFP: CONFERINȚA NAȚIONALĂ „NATURĂ. CULTURĂ. LOCUIRE”

de Lilian Ciachir | mart. 30, 2016 | Call for papers

CONFERINȚA NAȚIONALĂ

NATURĂ. CULTURĂ. LOCUIRE

(Conferință organizată în cadrul proiectului D PLATFORM – Instrument cultural și portal interdisciplinar dedicat arealului dunărean, COD: PN-II-RU-TE-2014-4-2601)

București, 18 MAI 2016

CALL FOR PAPERS

Tema raportului dintre natură și cultură deschide, în gândirea contemporană, noi problematizări ale tehnologiei și rolului său în modelarea discursului și practicilor artistice ale secolului XX. Trecând în plan  secundar accepţiunea tradiţională a naturii ca physis, origine a tuturor lucrurilor, tehnologia, sub imperiul modern al industrializării, deturnează proiectul naturalismului metafizic, contrapunându-i cultura. Odată ce John Stuart Mill enunţa natura ca ceea ce se opune artei, tot aşa cum naturalul este ceea ce stă împotriva artificialului, cultura şi, implicit, tehnologia, devin tot mai mult ataşate intervenţiei umane deliberate, ca afectare a naturii înseşi.

Pe de o parte, tehnologia este proiectată, în raport cu natura, printr-o analogie. Dacă pentru Aristotel tehnologia (fie ca techné, fie ca poietike) imită natura la un nivel teleologic, potenţând-o şi completând-o, pentru un oponent modern al interpretării naturaliste radicale, precum Hans Blumenberg, tehnologia manifestă neputinţa de a transcende natura, operând doar realizări ale unor posibilităţi naturale. În sensul acesta, tehnologia nu poate face posibil ceea ce este ontologic imposibil, teză care, în societatea contemporană, a provocat reinterpretarea tensiunii dintre natură şi cultură dincolo de rezistenţele discursului ontologic, devenind expresia unui instrument de control a relaţiei dintre individ şi Fiinţă. Ca pretext și limită a proiectării libertății umane, tehnologia este surprinsă, de-a lungul istoriei ideilor filosofice într-o accepțiune antropologică și instrumentală, pe care Heidegger o justifică apelând la funcția techné-ului de a domina natura, temă preluată şi de reprezentanții Școlii de la Frankfurt. Aceştia asociază tehnologia înstrăinării şi reificării, fiind recunoscută mai curând ca formă de proprietate privată a individului, concretizată drept capital şi mijloc de producţie.

Pentru filosofi precum Theodor Adorno, Max Horkheimer și Herbert Marcuse momentul de apogeu al Iluminismului tradiției vestice, în secolul XX, și anume subordonarea naturii de către tehnologie, constă în resemnificarea luptei om-contra-om, prilejuită prin instrumentalizarea naturii într-un sistem al controlului standardizat, al producției de bunuri și al consumului exacerbat.

Astfel, secolul XX confruntă două direcții fundamentale de interpretare a raportului dintre natură și tehnică. Pe de o parte, în linia argumentelor promovate de Școala de la Frankfurt, raționalitatea instrumentală, consecință a tehnologizării civilizației moderne, explică maniera în care gândirea însăși este supusă rutinei, devenind standardizată, cuantificabilă și predictibilă, odată ce tehnica pătrunde în toate sferele cotidiene ale vieții individuale, fiind exploatată deopotrivă ca mijloc și ca scop. Pe de altă parte, în linie heideggeriană, prin asumarea tehnicii ca manieră fundamentală de a revela esența și adevărul lucrurilor și nu de a le produce, individul este provocat să asume rolul tehnologiei ca fiind acela de a releva esența și adevărul (aletheia) lucrurilor însele, tradiționala înțelegere a techné-ului încapsulând o funcție poetică (poiesis) și una cognitivă (episteme).

Treptat, tehnologia, ca formă a rostirii adevărului și confruntare a omului cu faptul-de-a-fi-în-lume  marchează în chip radical arta anilor ’50-’60. Voci ca cele ale H. G. Gadamer, Michel de Certeau sau cea a bioeticianului Peter Singer deconspiră pericolul standardizării, al renunțării la autenticitate, al exploatării naturalului în sensul maximei valorificări cu minimum de efort si indiferență pentru consecințe, militând pentru abordarea naturii în sensul ocrotirii și al locuirii – ca bună poziționare a omului în lume, în funcție de propriul habitatului său, de propria cultură și tradiție. Această gândire furnizează baze teoretice pentru multiple fenomene artistice contemporane din zona Fluxus, Land Art, pentru actualele poziționări ale activiștilor ecologiști, pentru designul preocupat de redefinirea raportului individ/ natură, arhitectura organică sau cea preocupată de fenomenologiei locului și a locuirii (ex. Christian Norberg-Schulz).

DEADLINE

Conferința Națională Natură. Cultură. Locuire propune o dezbatere interdisciplinară asupra acestor subiecte, desfășurată sub egida proiectului D PLATFORM – Instrument cultural și portal interdisciplinar dedicat arealului dunărean, COD: PN-II-RU-TE-2014-4-2601. Evenimentul, organizat de UNARTE București, în parteneriat cu Facultatea de Filosofie a Universității din București, este adresat tinerilor cercetători, masteranzi, doctoranzi, dar și cadrelor didactice, care își desfășoară activitatea în aria științelor socio-umaniste și a artelor vizuale.

Aplicaţiile potenţialilor participanţi pot fi trimise pe adresa de email dproject.unarte@gmail.com  până pe data de 30 aprilie 2016. Participanții vor transmite un abstract de max. 400 de cuvinte, însoțit de titlul lucrării și o scurtă prezentare a autorului, cuprinzând informații referitoare la afilierea academică, ariile de expertiză științifică și principalele publicații/activități în domeniu.

Confirmarea rezultatelor: 10 mai 2016.

Publicarea programului: 12 mai 2016.

Conferința va fi găzduită de Facultatea de Filosofie a Universității din București.

ORGANIZATORI

• Prof. Dr. Constantin ASLAM (UNARTE)
• Conf. Dr. Cristian IFTODE (Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Filosofie)
• Lect. Dr. Raluca Oancea (UNARTE)
• Drd. Oana Șerban (Universitatea din București, Facultatea de Filosofie)

CFP: International Conference „Identity and Diversity in Contemporary Culture – Process Philosophy Approaches”

de Lilian Ciachir | mart. 16, 2016 | Call for papers

Inter-academic Research Project
Culture and Value in Late Modernity
(The Approach of the Process Ontology through Art and Values in Knowledge-Based Societies)

The International Conference: Identity and Diversity in Contemporary Culture – Process Philosophy Approaches
Bucharest, Faculty of Philosophy, the 23th-24th of September 2016

The current increased rate of migrations to Europe and the various geopolitical conflicts taking place in several regions of the world raise not only political and military concerns, but also tensions related to the system of values that contrasting civilizations and cultures, involved in these processes, bring to the public attention.
Nowadays, at the beginning of the third millennium, the individual’s life is significantly marked by high technologies and their necessary dependence to artificial intelligence. Hence, in these circumstances, clear tendencies of revising and adjusting the understanding of the cultural identity, both in individual and communitarian senses, can be easily recognized among the postmodern society.
The individual succeeds, through the mediation of artificial intelligence, to create and raise a society in which space and time reshape the life in a specific manner, highly different from that of previous centuries. Contemporary social and cultural changes are significant and therefore, on the system of values of modernity, still dominant in certain cultural spaces, act powerful forces of redefining and re-evaluating the human identity in personal and collective frameworks.
How is still possible to preserve cultural identity, both on individual and community level, in a fluid society, transgressed by a continuous transformation? To what extent is still necessary and required such an identity, whose basic components are mainly cultural and religious, but not yet economic? What impact has already the phenomenon of globalization? Has it any effects on normalizing the cultural sphere of human life since, according to some researchers, globalization is effective only within the economic sphere? Moreover, if the answer is positive, than what are the involved consequences? How is culturally defined nowadays the relationship between the One and the Multiple, the same and the different, the “I” and the “Other”? To what extent it can still be achieved the unity between the two basic components of any individual human existence? Cultural, social and religious constructs always gave a meaning to the otherness, while philosophy continuously highlighted these characteristics, by relating them to a model of humanity, with a universal opening.
What are the potential contributions of the “process philosophy” to the understanding of identity and its connected tensions? Philosophical reflections and interdisciplinary analysis on the transformations taking place in the domain of cultural-identity, either of local or global significance, having broad effects on social and cultural dimensions, and certain consequences, yet unpredictable, but at least apprehended in the light of this philosophy, are those from which the debates of the current conference will start .

All those interested are invited to participate to such a debate on the 23th-24th of September 2016. Participants are asked to send an abstract of 250 words on tensions.of.values@gmail.com, including the title, together with the information concerning their academic affiliation and a short CV, until 1st of August 2016. Confirmation of acceptance – the 20th of August 2016.

The International Conference Identity and Diversity in Contemporary Culture – Process Philosophy Approaches is organized by the Faculty of Philosophy (University of Bucharest) in partnership with CCIIF – The Research Center for the History of Philosophical Ideas, University of Bucharest, and is part of the Inter-academic Research Project Culture and Value in Late Modernity (The Approach of the Process Ontology through Art and Values in Knowledge-Based Societies)

Organizing committee:
Prof. Dr. Viorel Cernica
Prof. Dr. Mihaela Pop
Drd. Oana Șerban