ARTA CA EXPERIENȚĂ ȘI EXPERIENȚA CA ARTĂ

albastru+sigle1ARTA CA EXPERIENȚĂ ȘI EXPERIENȚA CA ARTĂ

Arta secolului XX a adus în atenție rolul pe care îl are acțiunea, experiența nemijlocită în domeniul artistic. Aceasta poate fi înțeleasă atât ca proces finalizat, cât și ca proces în desfășurare. Ea mai poate fi gândită ca experiență intensă, trăită cu toată ființa sau dimpotrivă, ca experiență parțială, indiferentă, neangajantă. Ea este plăcută sau dureroasă, implicând emoționalul și volitivul cât și corpul în deplinătatea lui fizică. În plus, experiența se produce prin interacțiunea omului cu lumea, cu celălalt iar această relație conferă semnificații și devine valorizatoare.

            Experiența artistică are în vedere actul creației, iar experiența estetică se referă în primul rând la percepție și satisfacție estetică. Arta reunește relația dintre acțiune și satisfacția estetică, îmbină producerea creativă cu energia receptării. În ultimele decenii separarea dintre estetic și practic a fost eliminată. Arta și viața, creația artistică și experiența cotidiană nu trebuie separate căci ele se află într-o continuitate evidentă afirmă John Dewey. În acest fel, scopul fundamental al artei nu mai este o anume cunoaștere, ci o îmbogățire a experienței de viață. Arta este gândită ca experiență vie de tip cultural și social.

            Experiența ca artă presupune un subiect care să experimenteze prin receptare. Arta ca experiență este o formă vie a realității pe care o experimentăm,  nu mai este o imitare a ei. Experiența artei are efecte care pătrund adânc și în alte domenii ale vieții, cele non-artistice. Se produce astfel lărgirea granițelor artei, de la arta înaltă a muzeelor, spre arta de consum și mai departe spre arta modelării vieții și ființei umane.

De la teatrul de varietăți încurajat de futuriști și seratele suprarealiștilor la evenimentele artistice organizate de John Cage, mișcarea Fluxus sau happening-urile lui Allan Kaprow sau performance art, instalații, media art, o multitudine de mișcări artistice ale ultimei jumătăți de secol explorează tema experienței nemijlocite în artă.

Ce presupune această manieră de a face artă, ce modificări sunt aduse gândirii estetice și cât de dramatice sunt acestea, care sunt consecințele asupra noțiunilor de estetică și creație artistică sunt câteva întrebări la care vă invităm să găsim împreună răspunsuri.

Trimiteți un rezumat de 500-600 cuvinte cu menționarea a 3-5 lucrări de referință până la data de 25 martie la adresa conferinta_filosofia_artei@yahoo.ro

Conferința va combina momente de prezentări teoretice cu discuții aplicate în cadrul unor mese rotunde la care se vor adăuga scurte momente performative și expoziții artistice.

Doua conferinte sustinute de dr. Victor Gelan (Centrul de Studii Fenomenologice)

dr. Victor Gelan – Fenomenologia constiintei. Husserl si programul Ideilor cu privire la filosofia fenomenologica puram, Luni, 17 Martie la ora 18 in Amf. CRM.

dr. Victor Gelan – Evadarea din timp sau Despre ontologia temporalitatii la Mihai Sora, Marti, 18 Martie la ora 18 in Amf. TM.

conferintele sunt organizate de Centrul de Studii Fenomenologice in colaborare cu Facultatea de Filosofie.

Drd. Ioan Drăgoi – L.Blaga și constituirea «dogmatică» a istoricității

986609_795903043757993_573565329_nDrd. Ioan Drăgoi va susține vineri, 28 februarie 2014, ora 18.00 în amfiteatrul Mircea Florian comunicarea L.Blaga și constituirea «dogmatică» a istoricității

Timpul și istoricitatea sunt două concepte constitutive ce traversează zonele cele mai misterioase ale conștiinței umane. Interpretarea asupra câtorva aspecte metodologice și tematice din opera lui L.Blaga se va configura luând ca reper întrebarea ,,cum se raportează ființa umană la propria istoricitate?”. Are vreun rol ,,metoda dogmatică” în constituirea acestei presupuse istoricități? Cum contribuie orizonturile temporale inconștiente la această constituire? Cu ajutorul acestor întrebări vom încerca împreună să recuperăm actualitatea și deopotrivă să fixăm câteva coordonate asupra unei gândiri reprezentative pentru cultura română și europeană.

CFP: Conferinţa Naţională Identitate şi Reprezentare -(De)Construcţii (Post)Moderne ale Subiectului – Ediţia a III-a, 9 mai 2014

Conferinţa Naţională Identitate şi Reprezentare

-(De)Construcţii (Post)Moderne ale Subiectului-

Ediţia a III-a, 9 mai 2014

 

În plină epocă a globalizării, în care identitatea este asumată convenţional ca un proiect transcultural, implicând procese narative ori practici şi reprezentări simbolice ale sinelui, problema Subiectului apare discutată prin prisma unor (de)construcţii (post)moderne.

Rând pe rând, capitalismul artistic, construcţiile culturale care confruntă subiectul cu problema genului şi limitele corporalităţii, ori reprezentările digitale ale sinelui au fost dezvoltate prin conţinuturi şi metode interdisciplinare.

Cuplul conceptual identitate- reprezentare a fost expus, prin prisma tuturor rezistenţelor şi corespondenţelor sale, în orizontul eticii, esteticii, artei, filosofiei minţii, filosofiei socio-politice, filosofiei religiei, filosofiei imaginarului, fenomenologiei, epistemologiei.

Call for papers:

Pornind de la acest context, stimulând cercetarea interdisciplinară şi dialogul academic dintre studenţi, masteranzi, doctoranzi şi tineri cercetători, Facultatea de Filosofie, din cadrul Universităţii din Bucureşti, cu sprijinul ADCF-Asociaţia Doctoranzilor şi Cercetătorilor şi al CCIIF-Centrul de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofiei, organizează Conferinţa Naţională Identitate şi Reprezentare, (De)Construcţii (Post)Moderne ale Subiectului, aflată la cea de-a III-a ediţie.

Lucrările conferinţei, desfăşurate pe secţiuni paralele, vor consta în prezentări de maximum 20 de minute ale unor lucrări individuale originale, urmate de discuţii. Lucrările propuse spre prezentare în conferinţa naţională vor fi selecţionate de către un comitet de selecţie format din profesori şi cercetători.

Cele mai bune comunicări, traduse de autori în limba engleză, vor fi publicate în Analele Universităţii Bucureşti. Seria filosofie, publicaţie editată de Facultatea de Filosofie.

Deadline pentru înscrieri

În vederea validării aplicațiilor, participanții sunt invitați să trimită un rezumat extins de 800-1000 de cuvinte al lucrării (inclusiv bibliografie) însoțit de un CV pe adresa de email:  fil.identitate.reprezentare@gmail.com

Deadline-ul pentru trimiterea abstractelor şi a CV-urilor este 31 martie  2014.

Comunicarea rezultatelor selecţiei va avea loc în data de 14 aprilie 2014. Rezultatele vor fi expuse atât pe site-ul oficial al Facultății de Filosofie cât și pe pagina web a conferinței.

 

Pe durata conferinței, participanților din provincie li se poate asigura cazare contra cost la Căminele Universităţii din Bucureşti. Solicitarea unui loc de cazare va fi consemnată de către participanți în cadrul procesului de înscriere.

 

Comitetul de organizare :

Prof. dr. Romulus Brâncoveanu, Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti

Conf. dr. Viorel Vizureanu, Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti

Conf. dr. Constantin Stoenescu, Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti

Mrd. Oana Şerban, Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti

 

Date de contact

Conferinţa se va desfăşura la sediul Facultăţii de Filosofie, Universitatea Bucureşti, Splaiul Independenţei nr. 204, Bucureşti, în data de 9 mai 2014.

Pentru informații suplimentare : Oana Camelia Șerban, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București, email : serbanoanacamelia@gmail.com