INTERVIU
Foucault - un gânditor „cu un simț ascuțit al primejdiilor la care suntem expuși”
Dragă Cristian, noua ta carte este prezentată ca prima din cultura română dedicată integral lui Foucault, cu numele lui în titlu. Tu ai scris despre filosofia ca mod de viață, despre viața bună — o trilogie întreagă înainte să te apuci, în sfârșit, de cartea despre Foucault. De ce a durat atât? Ce a trebuit să se coacă, la tine, ca să poți scrie asta?
E adevărat, dragă Vasile, am scris şi scriu despre filosofie ca mod de viaţă, despre viaţa bună şi, în general, despre marile teme de reflecţie ale filosofiei practice, precum autenticitatea, sensul vieţii sau fericirea. De fapt, cartea apărută anul trecut în aceeaşi colecţie FilosoFii de la Trei, Mintea de pe urmă, nu reprezintă, din punctul meu de vedere, încheierea unei aşa-numite trilogii a vieţii bune, deşi e de înţeles că multă lume a presupus acest lucru. Volumele precedente din această serie aveau mai degrabă caracterul unor tratate în care am intercalat şi părţi eseistice, în timp ce Mintea de pe urmă este o colecţie de eseuri scrise de-a lungul anilor şi strânse laolaltă pornind de la un anumit concept al privirii retrospective care așază lucrurile petrecute şi judecăţile din trecut într-o anumită ordine narativă şi permite, astfel, recalibrarea propriilor proiecte de viitor.
Volumul care va încheia trilogia este încă în lucru şi e menit să ofere o concretizare a teoriei-cadru formulate în Viaţa bună. Spun aceste lucruri pentru că, într-adevăr, tot mintea de pe urmă – înţeleasă ca „facultate” a subiectului – e responsabilă pentru decizia mea de a porni de la studii de factură academică despre Foucault… (citește continuarea https://guvernu.ro/foucault-un-ganditor-cu-un-simt-ascutit-al-primejdiilor-la-care-suntem-expusi/)