de lavi | aug. 28, 2013 | Conferinte, Filosofie, Scoli de vara
Program-Curs-de-vara
PROGRAMUL CURSULUI DE VARĂ
Ştiinţă, religie şi filosofie (ediţia a III-a)
ETICA ÎN ŞTIINŢĂ, RELIGIE ŞI POLITICĂ
Bucureşti
2-6 septembrie 2013
Luni, 2 septembrie
Amf. „Titu Maiorescu”
|
11:00
|
PRIMIREA PARTICIPANŢILOR |
Prezentarea actelor de afiliere instituţională
13:00
DESCHIDEREA CURSULUI
MESAJUL DECANULUI FACULTĂŢII DE FILOSOFIE
14:00
Capcanele autenticităţii şi rădăcinile creştine ale ideii de „sine autentic”.
Cristian IFTODE
(Facultatea de Filosofie, Universitatea din București)
16:00
Un program ştiinţific ambiţios: naşterea eticii
Valentin MUREŞAN
(Facultatea de Filosofie, Universitatea din București)
18:00
Sloganul „Less Aesthetics – More Ethics” revizitat
Augustin IOAN
(Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”, Bucureşti)
Marţi, 3 septembrie
Amf. „Titu Maiorescu”
|
12:00
|
Etica in fenomenologie
Cristian CIOCAN
(Institutul de Filosofie „Alexandru Dragomir”, București)
|
|
14:00
|
Etica cercetării ştiinţifice
Ion VEZEANU
(Facultatea de Filosofie, Universitatea Grenoble 2)
|
|
16:00
|
Etica în spaţiul public
Adrian MIROIU
(Facultatea de Științe Politice, Școala Națională de Studii Politice și Administrative, București)
|
|
18:00
|
Cât de nouă este „etica virtuţilor”?
Marin BĂLAN
(Facultatea de Filosofie, Universitatea din București)
|
Mercuri, 4 septembrie
Amf. „Titu Maiorescu”
|
12:00
|
Poziţii şi puncte de vedere cu privire la relaţia dintre morală şi religie |
Mircea FLONTA
(Facultatea de Filosofie, Universitatea din București)
14:00
Valori etice împărtăşite de comunitatea ştiinţifică
Constantin STOENESCU
(Facultatea de Filosofie, Universitatea din București)
16:00
Etica şi capitalismul. O interpretare interdisciplinară
Costea MUNTEANU
(Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale, Academina de Studii Economice București)
INTERVENŢIE: Alexandru PĂTRUŢI (Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale, Academina de Studii Economice București)
18:00
Controverse actuale privind caracterul obiectiv al eticii
Ion CEAPRAZ
(Şcoala doctorală Filosofie, Universitatea de Vest din Timişoara)
Joi, 5 septembrie
Amf. „Titu Maiorescu”
|
12:00
|
Intenţionalitate şi etică la Brentano |
Ion TĂNĂSESCU
(Institutul de Filosofie şi Psihologie „C.Rădulescu-Motru”, Academia Română)
14:00
Asumarea tainei şi demnităţii persoanei în contextul sistemului tehnologizat actual
Adrian LEMENI
(Facultatea de Teologie Ortodoxă, Universitatea din Bucureşti)
INTERVENŢII: Laurenţiu GHEORGHE (Facultatea de Filosofie, Universitatea din București)
Adriaqn-Sorin MIHALACHE (Facultatea de Teologie Ortodoxă, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi)
16:00
Etica, o perspectivă dialogistică în inteligența artificială și religie
Stefan TRĂUŞAN-MATU
(Facultatea de Automatică şi Calculatoare, Universitatea Politehnică din Bucureşti)
18:00
Ştiinţa interiorităţii şi cuantificarea eului. Teologia ortodoxă şi neuroştiinţele despre viaţa lăuntrică şi dominaţia recentă a tehnologiilor
Adrian-Sorin MIHALACHE
(Facultatea de Teologie Ortodoxă, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi)
Vineri, 6 septembrie
Amf. „Titu Maiorescu”
|
10:00
|
Decizia morală în religie vs. decizia morală la Aristotel |
Sebastian MATEESCU
(Facultatea de Filosofie, Universitatea din București)
12:00
ACORDAREA DIPLOMELOR
de lavi | iul. 4, 2013 | Anunturi, Filosofie, mass-media
Seria dialogurilor „Inapoi la argument cu Horia-Roman Patapievici” a continuat joi, 25 aprilie, la Libraria Humanitas de la Cismigiu. Horia-Roman Patapievici l-a avut invitat pe Mircea Dumitru, Rectorul Universitatii Bucuresti.
Tema discutiilor celor doi a fost „Argumentul lui Kurt Goedel în favoarea existenţei lui Dumnezeu”.
Argumentul ontologic al lui Kurt Goedel, pe care autorul insusi l-a vazut mai degraba ca investigatie logica, este o demonstratie, in termenii logicii modale, ca existenta lui Dumnezeu este un adevar necesar, in toate lumile posibile.
Mircea Dumitru este profesor la Catedra de filozofie teoretica si logica a Facultatii de Filosofie, Universitatea Bucuresti si in prezent rector al Universitatii din Bucuresti. Este doctor in filozofie, specializarea logica, al Universitatii Tulane, New Orleans, SUA (mai 1998) si doctor in filozofie, specializarea filozofia limbajului, al Universitatii din Bucuresti (iulie 1998). Principalele domenii de interes sunt logica filozofica, filozofia limbajului si filozofia mintii. Autor al monografiilor On Modal Incompleteness (UMI, Arm Arbor, 1998), Modalitate si incompletitudine. Logica modala ca logica de ordin superior (Bucuresti, Editura Paideia, 2001) si coautor (impreuna cu P. Bieltz) al manualului pentru licee Logica si Argumentare (Editura ALL, 1999). Pentru Editura Humanitas a tradus (impreuna cu M. Flonta) L. Wittgenstein Tractatus Logico–Philosophicus si Cercetari filozofice.
Partea 1:
Partea a 2-a:
Partea a 3-a:
Partea a 4-a:
Partea a 5-a:
de lavi | apr. 26, 2013 | Filosofie
Biblioteca este inchisa in perioada 1 – 6 mai 2013.
Intre 7 – 12 mai 2013 (vacanta intersemestriala):
Marti – Joi: 8,00 – 15,00
Vineri: 8,00 – 13,00
Sambata si Duminica : Inchis
La reluarea cursurilor universitare se revine la programul normal.
de lavi | feb. 12, 2013 | Filosofie
Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti anunţă cu adâncă durere încetarea prematură din viaţă, după o grea suferinţă, cauzată de o boală necruţătoare, a prof. univ. dr. Mihail-Radu Solcan, personalitate de seamă a filosofiei şi a învăţământului filosofic românesc de astăzi.
Mihail-Radu Solcan s-a născut în 1953, la Suceava. A absolvit Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti în 1976, devenind doctor al acesteia în 1993. De-a lungul activităţii sale, a fost profesor de liceu, redactor şi editor al editurii Humanitas. Din 1993 a predat la Facultatea de Filosofie, parcurgând toate treptele carierei universitare până la poziţia de profesor universitar şi conducător de doctorat. După 1989, Mihail-Radu Solcan a contribuit în mod determinant la constituirea filosofiei politice şi morale, filosofiei minţii şi filosofiei tehnologiei ca domenii academice şi de cercetare în cultura noastră. Contribuțiile sale în filosofia ştiinţei, îndeosebi în filosofia ştiinţelor umaniste şi sociale, rămân repere pentru toți cei interesați.
Spirit umanist, poliglot, cunoscător fin şi apropiat al celor mai diverse domenii ale culturii, Mihail – Radu Solcan a fost , în acelaşi timp, un promotor al ştiinţei şi tehnologiei informatice, contribuind cu modestie şi generozitate la dezvoltarea mediului educațional online şi a accesului liber la cunoaştere. Profesorul Solcan a fost iubit şi apreciat de studenţii săi, cărora li s-a dedicat cu abnegaţie. Opera sa filosofică este constituită din lucrări reprezentative precum Logica modernă aplicată în filosofie şi ştiințele sociale (1987), Arta răului cel mai mic (1998), Introducere în filosofia minţii din perspectiva ştiinţei cogniţiei (2000), Freedom, Minds, and Institutions (2003), Instituţii politice şi economice (2003), Eseul filosofic (2004) şi Filosofia ştiințelor umane: o introducere (2012). A publicat numeroase articole în reviste româneşti şi străine, a tradus şi editat opere fundamentale ale filosofiei, antologii, a coordonat proiecte de cercetare, a fost profesor invitat în Statele Unite şi Marea Britanie.
Dispariţia în plină putere creatoare a lui Mihail-Radu Solcan lasă un gol dureros în inimile tuturor celor care l-au cunoscut.
http://filosofie.unibuc.ro/~solcan/
Adunarea comemorativă va avea loc miercuri, 13 februarie, ora 14.00, la sediul Facultăţii de Filosofie, Splaiul Independentei, nr. 204. Sicriul cu corpul neînsufleţit al prof. Mihail-Radu Solcan va fi depus la capela Cimitirului Bellu Catolic, miercuri 13 februarie, de la ora 12.00 şi joi 14 februarie, până la ora 11.00. Incinerarea va avea loc la Crematoriul Vitan-Bârzeşti, joi 14 februarie 2013, ora 12.00.
