de lavi | mart. 10, 2014 | Conferinte
Joi, 13 martie, ora 18, în cadrul Dezbaterilor de joi seara, CCEA vă invită să discutați tema Venitul de bază necondiționat: un drept al omului?. Lectorul Sorin Cucerai va fi însoțit de criticul Emanuel Socaciu.
În sens tare, prin „venit necondiționat” se înțelege un venit primit de orice ființă umană, din momentul nașterii și până în cel al morții, exclusiv în calitatea acesteia de ființă umană. Venitul este necondiționat în sensul că pentru a intra în posesia lui nu este nevoie de îndeplinirea vreunei cerințe, alta decât aceea de a fi o ființă umană.
Poate fi dreptul la un astfel de venit interpretat ca un drept al omului? Cu alte cuvinte, suntem îndreptățiți să cerem statului să distribuie un astfel de venit celor care locuiesc pe teritoriul său? Ce presupoziții etice sunt implicate în ideea de drept la un venit necondiționat?
La prima vedere, un astfel de drept poate fi interpretat – și justificat – ca o extensie a două drepturi fundamentale: dreptul la viață și cel la demnitate. Dar este validă o astfel de extensie?
– See more at: http://www.ccea.ro/dezbaterile-de-joi-seara-venitul-de-baza-neconditionat-un-drept-al-omului/#sthash.FksDmWpn.dpuf
de lavi | mart. 5, 2014 | Conferinte
Dileme filosofice și provocări normative ale proiectului de eternizare a personalității celor dispăruți și de continuare virtuală a dialogului cu cei care nu mai sunt.
MARȚI, 11 MARTIE, ORELE 18
Facultatea de Filosofie și DIRESS (Centru de cercetare a dreptății intergeneraționale responsabilității sociale și sustenabilității) organizează la sediul Facultății de Filosofie (Splaiul Independenței nr. 204, etaj 1) o dezbatere asupra nemuririi virtuale, la care vor participa juriști, eticieni, filosofi. Accesul este liber pentru toți cei interesați.
Proiectul eterni.me (vezi www.eterni.me) a intensificat recent discuțiile privind posibilitatea, dar și legitimitatea, depozitării electronice a tot ce este relevant pentru existența unei persoane, reconstituirii virtuale a personalității, și creării digitale a unui alter ego/avatar al celor dispăruți cu care să se poată ‘comunica’.
Un asemenea proiect ridică un enorm val de întrebări, dileme și probleme metafizice, epistemologice, juridice și morale:
Cât de departe (metafizic și epistemic) poate ajunge tentativa de reconstituire a personalității? Este legitimă (juridic, moral) această reconstituire?
Cât de autentic și de relevant poate fi un avatar (un alter ego virtual)?
Cum pot fi mobilizate rezultatele filosofice contemporane privind identitatea personală, im/previzibilitatea reacțiilor, raportul trecut-viitor, drepturile individuale, raportul public-privat, etc. pentru clarificarea și/sau reglementarea existenței virtuale?
Care sunt efectele suprapopulării lumii cu ființe virtuale?
de lavi | mart. 5, 2014 | Conferinte
Seminarul CELFIS este seminarul saptamanal de cercetare al centrului de cercetari in logica, istoria si filosofia stiintei, Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucuresti. Este un forum de discutii si un bun loc de prezentare si testare al rezultatelor activitatii de cercetare. Invitatii seminarului CELFIS sunt cercetatori, profesori si studenti din tara si strainatate. Seminarul CELFIS are loc în fiecare miercuri, de la ora 18, în amfiteatrul Titu Maiorescu. Este organizat de Dana Jalobeanu (dana.jalobeanu@gmail.com).
12 martie Valentin Cioveie, Matricea creației. Sensul istoriei științei și al ideilor.
19 martie Vintilă Mihăilescu, Despre oameni și cîini. Post-umanismul și criza omului
26 martie Adrian Nita, Identitate şi individuaţie la Leibniz
2 aprilie Octavian Buda, Știința barocă – imagologie și experiment medical în sec. XVII
9 aprilie Tinca Prunea, TBA
16 aprilie Constantin Stoenescu, Scrisorile lui Feyerabend către Kuhn și începutul drumului către Structură
5 mai Jurg Steiner, Deliberative democracy. Theory and Praxis
14 mai Bryan Hall, The Two Dogmas without Empiricism
21 mai – Gheorghe Stefanov, On rule embedding artifacts
28 mai, Ioan Muntean, Optimality, minimization, evolution in scientific discovery. A tale of three centuries.
de lavi | mart. 3, 2014 | Conferinte
MARTIE 6, 2014, orele 18.00, Facultatea de Filosofie
Îmbunătăţirea morală, ameliorarea speciei, perfectibilitate şi progres. O călătorie în veacul al XVIII-lea
Invitat: Constantin Vică
Critic: Alexandru Cioiu
Moderator: Dan Panaet
Discuția în jurul human & moral enhancement s-a impus pe agenda filosofiei morale contemporane. Este această mișcare cu totul nouă sau e doar una dintre ideologiile rezultate în urma Iluminismului? Pentru a da răspunsul la această întrebare suntem nevoiți să facem o călătorie în timp, în istoria ideilor, urmărind mai ales dezbaterea avută loc în secolul al XVIII-lea în Republica literelor, regiunea franceză, în jurul ideilor de îmbunătățire, ameliorare și perfectibilitate umană și morală.
Voi investiga cu precădere alianța dintre gândirea medicală și cea filosofică privind natura umană la un materialist ca Julien Offray de la Mettrie, cât de revoluționar a fost programul filosofic al perfectibilității pentru les philosophes care au contribuit la l’Encyclopédie (Diderot, Voltaire, Rousseau), dar și pentru marchizul de Condorcet. La final, pe eșafodul autonomiei va urca dublul întunecat al lui Kant, Donatien Alphonse François, marchiz de Sade.
– See more at: http://www.ccea.ro/dezbaterile-de-joi-seara-imbunatatirea-morala-ameliorarea-speciei-perfectibilitate-si-progres-o-calatorie-in-veacul-al-xviii-lea/#sthash.M22AQxkm.dpuf
de lavi | feb. 27, 2014 | Conferinte
dr. Victor Gelan – Fenomenologia constiintei. Husserl si programul Ideilor cu privire la filosofia fenomenologica puram, Luni, 17 Martie la ora 18 in Amf. CRM.
dr. Victor Gelan – Evadarea din timp sau Despre ontologia temporalitatii la Mihai Sora, Marti, 18 Martie la ora 18 in Amf. TM.
conferintele sunt organizate de Centrul de Studii Fenomenologice in colaborare cu Facultatea de Filosofie.
de lavi | feb. 25, 2014 | Conferinte, featured
Drd. Ioan Drăgoi va susține vineri, 28 februarie 2014, ora 18.00 în amfiteatrul Mircea Florian comunicarea L.Blaga și constituirea «dogmatică» a istoricității
Timpul și istoricitatea sunt două concepte constitutive ce traversează zonele cele mai misterioase ale conștiinței umane. Interpretarea asupra câtorva aspecte metodologice și tematice din opera lui L.Blaga se va configura luând ca reper întrebarea ,,cum se raportează ființa umană la propria istoricitate?”. Are vreun rol ,,metoda dogmatică” în constituirea acestei presupuse istoricități? Cum contribuie orizonturile temporale inconștiente la această constituire? Cu ajutorul acestor întrebări vom încerca împreună să recuperăm actualitatea și deopotrivă să fixăm câteva coordonate asupra unei gândiri reprezentative pentru cultura română și europeană.
