CCEA Intuiţia morală – aspecte empirice şi conceptuale

Săptămâna aceasta, joi – 22 mai 2014, Centrul de Cercetare în Etică Aplicată vă invită să dezbateți, alături de lectorul Toni Gibea și criticul Valentin Mureșan, tema Intuiţia morală – aspecte empirice şi conceptuale. Mai multe detalii

Obiectivele prezentării sunt de a oferi o reconstrucţie a conceptului de intuiţie morală utilizat în domeniul psihologiei morale şi rolul pe care îl ocupă în experimente. În prima parte îmi propun să arăt că sensul cuvântului intuiţie scapă în totalitate cititorului care posedă noţiuni doar despre intuiţionismul metaetic, mai mult chiar, pentru el, cuvântul intuiţie în contextul domeniului psihologiei morale pare să fie lipsit de sens. „Unde putem să încadrăm aceste studii?” şi “Ce sens putem să atribuim cuvântului intuiţie în cadrul noii sinteze din psihologia morală?”, sunt două întrebări la care voi încerca să răspund. În a doua parte voi scoate în evidenţă câteva probleme ce pot fi ridicate experimentelor, interpretărilor din psihologia morală (în special cele legate de dilema trenului) şi modul în care pot fi obţinute alte rezultate, interpretări utilizând câteva distincţii conceptuale.

CCIIF: Mrd. Oana Șerban – Capitalismul artistic: complicităţi şi crize. Estetizarea lumii, pe urmele lui Gilles Lipovetsky

Afis Oana Mai 2014 A2 AbstractMrd. Oana Șerban va susține vineri, 23  mai 2014, începând cu ora 18:00, în Amf. Mircea Florian al Facultatii de Filosofie Conferința Capitalismul artistic: complicităţi şi crize. Estetizarea lumii, pe urmele lui Gilles Lipovetsky organizata de CCIIF- Centrul de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice.

Abstract:

Dacă individul transestetic, postmodern, este eminamente exponatul unei generaţii de sacrificiu, determinată de inautenticitate, de formalism birocratic şi de mecanisme ale relaţiilor umane, dezvoltate printr-un adevărat management al timpului, atunci, ce fel de Om ar trebui să fie bulimicul valoric, după cum îl identifică Lipovetsky, aşa încât să poată asimila arta foarte repede şi totodată să o repudieze, aşteptând o nouă formă de germinare artistică? Mai mult decât atât, este capitalismul artistic un tip cultural sau o eră de sine stătătoare, semnificată prin diferite trend-uri?

Dedicată investigării capitalismului artistic şi estetizării lumii din perspectivă filosofică, obiectivul acestei conferinţe constă, pe de o parte, în constituirea unei analize pertinente a societăţii spectacolului şi a hyperconsumerismului, prin prisma celor două fenomene amintite, pe de altă parte, în abordarea statutului contemporan al artistului şi al operei de artă, aflat sub influenţa unor conţinuturi precum managementul artei, capitalismul transestetic şi renatabilizarea estetică a societăţii de consum. Poate că Lipovetsky a preferat metoda narativistă, de altfel la modă, de a discuta despre o societate în care consumul, estetizarea, hyperarta, absorția hedonismului, subiectivarea dorințelor și a claselor sociale în constituirea publicului consumator, au fost insuficiente pentru a da Subiectului pârghiile unei vieți bune- cu tot ce ar putea semnifica și pricinui aceasta-, dar suficiente pentru a discuta hypermodernismul ca postmodernism în termeni de etic și estetic. Fair enough, ar spune unii. Aceasta este însă doar o lectură cu rest, una demnă de prima navigare, potențând o estetică strategică, una care manipulează, prin valorile capitalismului artistic, o întreagă societate de consum, spectaculară sau nu.

Este mult mai onest să recunoaștem turmentul tuturor, al celor care trăiesc și condamnă piața de plăceri, dar nu I se sustrag. Ce se întâmplă dacă, de fapt, estetica structurează consumul hyperindividualist și capitalismul artistic, până într-acolo încât le normalizează? Homo aestheticus a venit în societatea spectacolului, la pachet cu personalismul consumerist, cu o paradigmă a individului transestetic: pe el trebuie să îl lăsăm să joace în paginile care urmează rolul crucial al unui subiect care, depășind valențele unui cronicar absurd sau ale unui deconstructivist educat, trebuie să explice maniera în care umanizarea și socializarea gusturilor mai pot coabita într-o epocă a capitalismului mecanizat, chiar și prin categoria, redusă deseori, primejdios, doar la o imagine, a frumosului.

Mergem înapoi. Nu în timpuri imemoriale, ci într-un trecut recent, căutând să răspundem, în prima parte, în ce măsură cele patru vârste ale estetizării lumii, identificate de Lipovetsky și de Serroy, sunt mai curând etape ale umanizării și socializării gusturilor, decât ale uniformizării lor, după calapodul societății de consum ca dimensiune fenomenală a spectacolului și spectacularului, conținuturi pe care le voi dezbate în linia unor contraargumente, pe urmele lui Marcuse, Debord și Baudrillard.

Miza nu este, așadar, deconstruirea capitalismului artistic, ci mai curând, observarea manierei în care el a făcut posibilă estetizarea lumii printr-o unificare a reprezentărilor, pe trei nivele: a spațiului, a timpului și a individului. Acest lucru, deși pare intuit de Lipovetsky, scapă cu totul unei numiri directe și unei clarificări conceptuale. Or, ratând acest reper funciar, capitalismul estetic nu va apărea ca nimic altceva decât ca însăși o vârstă a unei civilizații a moravurilor. 

DEZBATERE: Realismul cinema-ului Românesc: Moartea domnului Lăzărescu

Facultatea de Filosofie

Universitatea din Bucuresti

Splaiul Independentei nr. 204

 

10157317_10202016007065965_7122593037215056348_nDEZBATERE:

Realismul cinema-ului Românesc: Moartea domnului Lăzărescu

 

Facultatea de Filosofie, în cadrul seminarului ,,Filosofie și film”, vă invită la o dezbatere pe tema ,,Realismul cinema-ului Românesc: Moartea domnului Lăzărescu”. Participă ca invitați, Cristi Puiu, regizorul filmului Moartea domnului Lăzăescu și Mihai Vacariu, autor al cărții Îndrăgostit de Tarkovski. Moderator: lect. dr. Gabriel Vacariu.

Dezbaterea va avea loc Joi, 15 mai, incepând cu orele 16.00 în amfiteatrul ,,Constantin Radulescu Motru”, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București, Splaiul Independenței nr. 204.

 

Contact:

Lect. dr. Gabriel Vacariu

gvacariu@yahoo.com

Conferinta Nationala de Estetica si Filosofia Artei „ION IANOŞI”

Conferinta Estetica 2014 Final(1)Conferinta Nationala de Estetica si Filosofia Artei se va desfasura vineri, 16 mai, incepand cu ora 9:00, in cadrul Facultatii de Filosofie a Universitatii din Bucuresti. Program_Conferinta (pdf)

Conferinţa Naţională de Estetică şi Filosofia Artei „ION IANOŞI”

pentru studenți, masteranzi, doctoranzi și cercetători

ediţia a II-a

Arta ca Experienţă şi Experienţa ca Artă

                                                           București – 16 mai 2014

 

9:00-13:45

Sesiune Plenară

9:00-9:15

Deschidere conferinţă

Profesori invitați: Prof. dr. Ion Ianoși, Prof. dr. Vasile Morar, Facultatea de Filosofie, U.B.

                               Prof. dr. Gheorghe Ceaușu, Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi                     Cinematografică

9:15-10:15

Oana Frîncu, MA-ICIF, II, Filosofie, U.B.

                       O interpretare a performance-ului din perspectiva unei hermeneutici filosofice

Alexandru Stan, Drd. Filosofie, U.B.

                       Formă în artă conform lui John Dewey

Denise Ababei, absolventă UNATC şi Drd. Filosofie, U.B.                      

                     Teatrul postdramatic sau experienţa trăită în comun

10:15-11:15

Oana Şerban, MA-ICIF, I, Filosofie, U.B.

                         Estetizarea vieții și dezestetizarea artei: de la pragmatica lui Dewey la  „coșmarul”   lui Foucault. Când începe dificultatea discursului artistic să însemne „arta dificilă?”

Lorin Ghiman, Drd. Istorie şi Filosofie, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca

                           „Va banque Spiel”: Mizele teoriei benjaminiene a experienței din Opera de arta

                             în epoca reproductibilităţii sale tehnice

Mihaela-Cătălina Condruz, Licenţă, III, Filosofie, U.B.

                         Claude Monet și idealul întoarcerii la lucrurile însele. O perspectivă

                          fenomenologică asupra picturii impresioniste    

 

11:15-11:30

Pauză de cafea

11:30-12:30

Ioan Drăgoi, Drd. Filosofie, U.B.

                           Evenimentul ca artă și arta ca eveniment

Mihai Laurențiu Fuiorea, Drd. Filosofie, U.B.

                           Despre posteritatea cinicilor în arta modernă și contemporană

Daniela Elena Tarbă, Drd. Filosofie, U.B.

                         Între sau De la Închipuire la Imaginar

12:30-13:30

Gabriela Bădescu, Drd. Filosofie, U.B.

                             Lettrismul – aniconism și performance

Miriam Cihodariu, Drd. Sociologie, U.B.

                         Consumul de interactivitate în entertainment şi în artă

Ilinca Damian, Drd. Filosofie, U.B.

                           Rolul curatorului în experimentarea artei contemporane. Despre mediație în lumea contemporană

 

 

13:45-14:30

Pauză de cafea

Acto-scopii,performance teatral

Coordonatori: regizor Ilinca Bernea, absolventă UNATC, Dr. în Filosofie şi Isabella Drăghici, absolventă UNATC și Drd. Filosofie

Performeri:Denise Ababei, absolventă UNATC și Drd. Filosofie, Isabella Drăghici, absolventă UNATC și Drd. Filosofie, Anca Ciobanu (MA-ICIF, II, Filosofie), Rodica Ivan-Haintz (MA-ICIF, II, Filosofie), Cerasela Nițu (Licenţă, I, Filosofie), Sorina Țuru (Licenţă, III, Filosofie), Emilia Zăinel (MA-ICIF, I, Filosofie)

Improvizații muzicale: Sarina Albu – vioară,MA-ICIF, II, Filosofie

Dorothee Neumann-contrabas, MA-ICIF, II, studentă Erasmus, absolventă Conservator și Pedagogie, Universitatea de Stat din Koln, Germania

                                                                      

14:30-18:00      

Sesiuni paralele

a)Experienţă, artă şi gândire filosofică

14:30-15:30

Ewa Bobrovska, Asistentă la Academia de Arte Plastice, Varșovia, Polonia

                       Proiecţii artă media: The Bridge over the Abyss Passes from Derrida to Kierkegaard;

                                                                          Cartouches

Cătălina Sîrbu şi Andrei Simionescu-Panait, Licenţă, I, UNATC şi Drd.Filosofie, U.B.

Intimitate în academia postmodernă

Raluca Iordan, MA-ICIF, I, Filosofie, U.B.

                             Raportul dintre artă ca experiență și catharsis

Isabella Drăghici, Drd. Filosofie, U.B, absolventă UNATC

Katharsis. Recursuri exegetice în „epoca reproducerii mecanice”

15:30-16:30

Mihaela Marin Negru, absolventă A.S.E. şi MA-IAFC, II, Istorie – Istoria Artei, U.B.

                             Mail art – O lume a sistemului poştal

Alfred Shuppler, absolvent Foto-Video UNArte şi MA-IAFC, II, Istorie – Istoria Artei, U.B.

                             O perspectivă filosofică asupra fotografiei transilvănene a secolului al XIX-lea

Dana Bobocel MA-IAFC, II, Filosofie, U.B., absolventă U.A.U.I.M.

                             Experiența artei. Arhitectura

16:30-18:00

Mihaela Drăgănescu, MA-IAFC, II, Istorie –Istoria Artei, U.B.

                           Arta corporalităţii între uman şi trans-uman

Alexandra Enache, MA-IAFC, II, Istorie, Istoria –Artei, U.B.

                         Politici ale corpului în arta grafică (supereroul benzilor desenate)

Dalina Bădescu, MA-IAFC, II, Istorie, Istoria – Artei, U.B., cercetător cartograf                                                                    Arta cartografică în Evul Mediu şi începutul epocii moderne

Adriana Brăileanu, Dr. în Filosofie, U.B., profesor Liceul de Artă, Ploieşti

Experiența ingenuă a artei

Mădălina Gheorghe-Tănase, reprezentant Asociatia Dintr-un Basm şi  Dr. în Filosofie, U.B.

                             John Dewey, cunoașterea ca experiență în artă și în educație

 

                       b) De la experienţa artistică la gândirea estetică

 

14:30-15:30

Maria Popa, Licenţă, Arta murală, UNArte

                             Brâncuşi – artă, geniu, contemplare

Amalia Carauleanu, Licenţă, Modă, UNArte 

                             Frumos vs. Agreabil

Georgiana Ghidersa, Licenţă, Arta murală, UNArte

                           Performance-ul lui Ion Grigorescu

Anna Chiuariu, Licenţă, Modă, UNArte

Nașterea și moartea tragediei

Cristina Dan, Licenţă, Design, UNArte

Land Art si frumosul natural

Remus GaborLicenţă, Scenografie, UNArte

Critica geniului

15:30-16:30

Smaranda Isar şi Maria Poștea, Licenţă,UNArte

                             Frumosul – condiție a artei

Alin AlexandruLicenţă, Grafică, UNArte

                             Budismul Zen si arta contemporană

Octavia-Cristiana Bălălău şi Cirja Gheorghiţă, Licenţă, Grafica, UNArte

                          Apolinicul în cinematografia lui Tarkovsky

Ruxandra Marin, Licenţă, Modă, UNArte

                           Artă, viață, experiență

Daniela Andrei, Licenţă, Sculptură, UNArte

Apolonic si dionisiac în sculptura lui Mircea Roman

Ioana Alexandra Niculescu-Aron, Licenţă, Pictură, UNArte

Dada, Nietzsche şi conștiința declinului

15:30-16:30

Mădălina Tichie, Licenţă, Foto Video, UNArte 

                         Performance-ul ca document video

Lucia Dinescu, Licenţă, Foto Video, UNArte 

                       Arta ca experiență

Laura Degeratu, Licenţă, Grafică, UNArte 

                           Anti-arta ca discurs artistic

Eduard Marian-Bălaş, Licenţă,Grafică, UNArte

Acționismul vienez- original sau șoKant

Alexandru Iliescu, Licenţă, Pictură, UNArte

                             Limbajul, o continua festa. Estetica gestului

Claudia Brăileanu, Licenţă,Pictura, UNArte

                            Pictura abstractă ca expresie a „înțelegerii” și a „proiectului”

Andrei Dragomir, Licenţă, Grafică, UNArte

                           Metaforă, interpretare, performance

Mihaela Munteanu, Licenţă, Istoria artei, UNArte

Dincolo de sunet – deconstrucţie şi construcţie în muzica industrială

18:00-18:30

Pauză de cafea

Cutia de rezonanță, performance teatral

Coordonatori: regizor Ilinca Bernea, absolventă UNATC, Dr. în Filosofie şi Isabella Drăghici, absolventă UNATC și Drd. Filosofie

Performeri:Denise Ababei, absolventă UNATC și Drd. Filosofie, Isabella Drăghici, absolventă UNATC și Drd. Filosofie, Anca Ciobanu (MA-ICIF, II, Filosofie), Rodica Ivan-Haintz (MA-ICIF, II, Filosofie), Cerasela Nițu (licenţă, I, Filosofie), Sorina Țuru (licenţă, III, Filosofie), Emilia Zăinel (MA-ICIF, I, Filosofie)

Improvizații muzicale: Sarina Albu – vioară,MA-ICIF, II, Filosofie

Dorothee Neumann-contrabas, MA-ICIF, II, studentă Erasmus, absolventă Conservator și Pedagogie, Universitatea de Stat din Koln, Germania                    

18:30-19:00      

   Vernisaj Mail Art – Eternal Network

Coordonatori Mihaela Negru și Alfred Schuppler

19:00-21:00      

   Vernisaj Hărțile imaginare

Organizat de UNArte, coordonatori, Asist. Dr. Raluca Nestor Oancea și Alfred Schuppler

 

Intervenţii Pictură: Dragoş Bojin, Adrian Dică, Radu Pandele, Răzvan Radu, Bogdan Sassu, Bianca Solymosi, Mirela Iordache, Geafar Abdul Saheb

 

 

 

 

ORGANIZARE

Conf. Dr. Mihaela Pop, Filosofie/ Asist. Dr. Raluca Oancea, UNArte/ Drd. Maria Buleu/          Mrd. Oana Şerban/ Mrd. Alfred Schuppler/ Dr. Ilinca Bernea/ Drd. Isabella Drăghici/                Mrd. Dana Bobocel/ Mrd. Mihaela Negru

 

Mulţumiri speciale

Albalact, S.C. All-Generating S.R.L., S.C. Ecco curier S.R.L.,

Lect. Iulia Zaharia (Institutul de Agronomie)

CCEA: Acțiune colectivă și evoluția cooperării în mediul online: cazul torrentelor

Joi, 15 mai 2014, începând cu ora 18, CCEA vă invită să dezbateți tema Acțiune colectivă și evoluția cooperării în mediul online: cazul torrentelor, alături de lectorul Radu Uszkai și criticul Constantin Vică. Mai multe detalii

Raritatea artificială creată de legislația drepturilor de autor a dus la apariția, în mediul online, a unui anumit tip de acțiune colectivă: transferul de fișiere prin intermediul unei arhitecturi tehnologice denumită peer-to-peer (P2P), care permite utilizatorilor să aibă acces la filme, muzică, software sau cărți cu un cost minimal. Obiectivul prezentării mele este acela de a arăta, utilizând aparatul critic al teoriei evoluționiste a jocurilor, care sunt și cum au emers normele cooperării între utilizatorii celui mai popular protocol P2P, BitTorrent, scoțând în evidență, în același timp, particularitățile celor două strategii de file-sharing: strategia deschisă/publică (Pirate Bay, Kazaa), respectiv cea închisă/restricționată (Usenet). Nu în ultimul rând, voi încerca să explorez în ce măsură avem o obligație de a ne comporta moral (adică a coopera prin a fi un seeder) în contextul în care costurile cooperării sunt, în principiu, aproape nule.

– See more at: http://www.ccea.ro/dezbaterile-de-joi-seara-actiune-colectiva-si-evolutia-cooperarii-in-mediul-online-cazul-torrentelor/#sthash.fiYou77C.dpuf