Workshop: Cum devin profesor de filosofie?

Cum devin profesor de filosofie?

WORKSHOP

Joi, 22 martie, de la ora 10.00

Amf. Constantin Rădulescu-Motru

 

If we teach today’s students as we taught yesterday’s, we rob them of tomorrow.

John Dewey

 

Profesorii de filosofie găsesc în general cele mai multe oportunități de angajare la colegii și licee, unde pot preda Logică, argumentare şi comunicare, la clasa a IX-a, și Filosofie, la clasa a XII-a. Filosofia nu face parte din curriculumul de bază pentru clasele de gimnaziu (V-VIII), precum istoria sau geografia. Dar profesorii de filosofie pot preda disciplina Educație socială, la clasele a V-a (Gândire critică și drepturile copilului), a VI-a (Educație interculturală) și a VII-a (Cetățenie și democrație).

Ce trebuie să știe absolvenții Facultății de Filosofie care doresc să devină profesori de filosofie? Cum ajung ai să se angajeze ca profesori la un colegiu, un liceu sau o școală generală?  Ce condiții trebuie să îndeplinească un profesor pentru a preda filosofia la colegiu sau liceu? Cum e mai ușor, pentru un profesor de filosofie, să se angajeze cu normă întreagă la un colegiu sau liceu? Cum decurge perfecționarea unui profesor de filosofie? Ce este o inspecție la ora de filosofie sau logică?

Worksop-ul este organizat sub egida Centrului de Formare în Filosofie (CFF). Sunt așteptați să participe activ toți studenții din Facultatea de Filosofie înscriși la modulul Psiho-Pedagogic: studenții din anii I, II, III, dar și masteranzi care au absolvit primul ciclu în cadrul modulului.

Vorbitori invitați:

  • Eugen Stoica, inspector general, Ministerul Educației Naționale;
  • Adrian Horvat, inspector școlar pentru Socio-Umane, Inspectoratul Școlar al Municipiului București

Moderator: Marin Bălan, director CFF

PHILO-CAFE la Colegiul Național „Emil Racoviță” din București

PHILO-CAFE, la Colegiul Național „Emil Racoviță” din București

Marți, 27 martie, de la ora 10.

 

Natura se pricepe cel mai bine!

 

Pâinea și frumusețea cresc cel mai bine împreună.

Aldo Leopold

Un grup de elevi de la Colegiul Național „Emil Racoviță” din București se vor afla, timp de o oră și jumătate, într-un dialog despre relația omului cu natura.

Știința modernă de tip galileo-newtonian a dus la formarea unei gândiri mecaniciste care s-a extins și asupra modului în care a fost înțeleasă natura. Dacă știința înseamnă putere, atunci înseamnă că putem acționa asupra naturii astfel încât să o modificăm și să o folosim potrivit scopurilor noastre. Doar curentul romantic, în literatură și artă, a făcut excepție de la această tendință dominantă. Dar însăși dezvoltarea științelor vieții, de la apariția ecologiei până la genetică, duce la schimbarea modului de gândire și luarea în considerare a naturii ca un sistem sau o totalitate caracterizată prin relații de interdependență. Și atunci, cum să folosim potențialul științelor vieții? Să acționăm ca până acum, pornind doar  de la cunoașterea pe care o deținem și interesele noastre practice? Ori să ținem seama de modul de a fi al naturii, de echilibrele și capacitatea ei de autoreglare?

Întâlnirea este organizată sub egida Centrului de Formare în Filosofie (CFF) din facultatea de Filosofie și va fi animată de: Constantin Stoenescu (profesor la Facultatea de Filosofie), Dana Oprea (profesor de filosofie la Colegiul Național „Emil Racoviță” și Marin Bălan (director CFF).

După o Introducerea asupra subiectului supus discuției, care nu va depăși 10 minute, elevii vor formula o serie de cel puțin zece întrebări; apoi, vor vota pentru cea mai interesantă întrebare – de la aceasta va porni dialogul.

În timpul dialogului, toți participanții vor respecta câteva reguli:

  1. ascultăm pe cel ce vorbește;
  2. prioritate are cel care n-a vorbit încă sau a vorbit mai puțin;
  3. nu vorbim nici prea mult, nici prea des;
  4. spunem ceea ce gândim, dar de asemenea gândim ceea ce spunem;
  5. respectăm ideile celorlalți.

Privilegiate vor fi problemele pe care și le pun elevii, iar din punct de vedere pedagogic, accentul va cădea pe capacitatea lor de a vorbi, a asculta, a dezbate, a argumenta, a pune întrebări mai degrabă decât pe vehicularea unor concepte sau a unor nume de filosofi. Protagoniști vor fi deci elevii participanți, iar animatorii vor favoriza interogarea și problematizarea în dauna răspunsurilor și explicațiilor.

Activitatea se va închei cu reflecții scrise ale participanților.

PHILO-CAFE la Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” din București

Luni, 19 martie, de la ora 12,30

 

Cui îi este frică de greșeală?

Dacă nu sunteți pregătiți să greșiți,

niciodată nu veți descoperi ceva original.

Ken Robinson

 

Un grup de elevi provenind din clasele a IX-a, a X-a și a XI-a de la Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” din București se vor afla, timp de o oră și jumătate, într-un dialog despre greșeală.

Filosofii – dar nu numai ei – au arătat că, în general, oamenii fac greșeli când formulează opinii. Astfel, s-a format o cultură a greșelii cu conotații negative, care, în transpunere didactică, i-a afectat mai ales pe copiii, școala cultivând o adevărată teroare a greșelii. Acest lucru a generat multe întrebări despre filosofia învățării. Ce înseamnă să înveți și care sunt cele mai bune modalități de a învăța? E rău să faci greșeali? Putem învăța, putem descoperi, dacă nu suntem pregătiți să greșim? De ce să nu gândim școala ca un loc unde nu există nici un fel de greșeală, ci doar o mare experiență de învățare?

Întâlnirea este organizată sub egida Centrului de Formare în Filosofie (CFF) din facultatea de Filosofie și va fi animată de: Laura Știfter (doctorandă la Facultatea de Filosofie), Monica Alexandrescu (profesor de filosofie la Colegiul Național „Gheorghe Lazăr”) și Marin Bălan (director CFF).

După o Introducerea asupra subiectului supus discuției, care nu va depăși 10 minute, elevii vor formula o serie de cel puțin zece întrebări; apoi, vor vota pentru cea mai interesantă întrebare – de la aceasta va porni dialogul.

Înainte să înceapă discuția propriu-zisă, animatorii enumeră regulile care trebuie respectate de către toți participanții:

  1. ascultăm pe cel ce vorbește;
  2. prioritate are cel care n-a vorbit încă sau a vorbit mai puțin;
  3. nu vorbim nici prea mult, nici prea des;
  4. spunem ceea ce gândim, dar de asemenea gândim ceea ce spunem;
  5. respectăm ideile celorlalți.

Privilegiate vor fi problemele pe care și le pun elevii, iar din punct de vedere pedagogic, accentul va cădea pe capacitatea lor de a vorbi, a asculta, a dezbate, a argumenta, a pune întrebări mai degrabă decât pe vehicularea unor concepte sau a unor nume de filosofi. Protagoniști vor fi deci elevii participanți, iar animatorii vor favoriza interogarea și problematizarea în dauna răspunsurilor și explicațiilor.

Întâlnirea se va închei cu reflecții scrise ale participanților.

PHILO-CAFE: Socrate prim-ministru?

PHILO-CAFE: Socrate prim-ministru?

Un dialog cu elevii din Colegiul Național „Cantemir-Vodă” și studenții practicanți din Facultatea de Filosofie despre nedreptate, pornind de la un dialog al lui Platon. 

 
Organizator: Centrul de Formare în Filosofie (CFF)
Moderatori: Marin Bălan, Valentin Ionescu
Data: 26. 01.2018, ora 18.30
Locația: Colegiul Național „Cantemir-Vodă”, București