CFP: Conferința „METAFIZICĂ ŞI ONTOLOGIE ÎN FILOSOFIA ROMÂNEASCĂ”

A 8-a CONFERINŢĂ DE FILOSOFIE ROMÂNEASCĂ

organizată de Centrul de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice

27-28 noiembrie 2015

UB, Facultatea de Filosofie, CCIIF

Data limită de înscriere s-a prelungit până vineri 23 octombrie 2015

Metafizica şi ontologia, discipline filosofice originare, au avut un parcurs istoric diferit în cultura occidentală. Aşezate uneori în raporturi de subordonare (în sistematica lui Christian Wolff, de exemplu, unde ontologia este o disciplină în corpus-ul metafizicii), alteori în raporturi de opoziţie radicală (în „analitica existenţială” a lui Heidegger, de pildă), cele două s-au împletit, deseori, în unitatea unei reconstrucţii filosofice. Astăzi, metafizica este socotită mai degrabă o formulă filosofică învechită şi, cumva, lipsită de legitimitate. În schimb, ontologia constituie miza multor încercări filosofice şi apare ca o disciplină care adună sensurile autentice ale filosofiei. Care sunt contextele semnificative ale prezenţei acestor două discipline în filosofia românească? Ce metode şi tehnici de filosofare au folosit gânditorii români pentru a reformula problemele metafizicii şi ale ontologiei? Ce rol au avut – şi au – acestea pentru viaţa filosofică şi pentru creaţia filosofică din cultura noastră?

Pornind de la aceste întrebări, ne propunem, pentru această conferinţă, să delimităm categorial metafizica şi ontologia şi să ilustrăm folosirea metodelor de lucru ce le sunt proprii în câteva reconstrucţii filosofice româneşti. Demersul se poate înscrie la niveluri diferite: metafilosofic sau filosofic-critic; el poate urma modele diverse de cercetare: analitic, fenomenologic, hermeneutic etc.; şi poate fi proiectat şi efectuat cu metode diferite: descriptive, interpretative etc. Încercăm, prin acest demers, să punem problema unei regândiri a statutului pe care filosofia românească îl are în istoria filosofiei, în general.

Conferinţa va avea şi o secţiune specială „Lucian Blaga – metafizica şi ontologia în sistemul său filosofic”. Socotim că la 120 de ani de la naşterea filosofului român, o cercetare a componentelor metafizice şi ontologice ale sistemului său, cu tehnici hermeneutice actuale, este un demers necesar pentru cultura noastră filosofică.

Sunt invitaţi să participe la această conferinţă cadre didactice, studenţi, cercetători interesaţi de problematica filosofiei româneşti din orizontul celor două discipline, metafizica şi ontologia, şi de relaţiile acesteia cu istoria filosofiei, mai cu seamă cu filosofia actuală.

Persoanele care doresc să se înscrie în program sunt rugate să trimită, până la 10 septembrie 23 octombrie 2015, titlul lucrării, un rezumat de cel mult 300 de cuvinte al acesteia şi un scurt CV, la adresa de email: conferinta.fil.ro@gmail.com. Programul simpozionului va fi definitivat până la 10 noiembrie 2015 şi va fi postat pe site-ul Facultăţii de Filosofie a Universităţii din Bucureşti: www.filosofie.unibuc.ro. Pentru orice detalii privind participarea şi organizarea simpozionului, vă puteţi adresa organizatorilor la adresa de email menţionată.

Comunicat de presă

Comunicat de presă

Conducerea Facultății de filosofie a Universității din București și Consiliul Centrului de Cercetări în Etică Aplicată din cadrul Facultăţii de filosofie a Universităţii din Bucureşti au luat notă de îngrijorarea  colegilor de la Facultatea de Teologie Ortodoxă (şi probabil nu numai) în legătură cu unele susţineri ale profesorului Peter Singer, recent  posesor al titlului de DHC. Pentru că am fost implicaţi în acest proces,  conducerea facultății, direcţia centrului şi membrii pe care i-am consultat susţin următoarele:

  1. Dacă profesorul Singer ar fi “denigrat fiinţa umană” în scrierile sale, ar fi “contestat dreptul la viaţă al copiilor”, ar fi “incitat la desconsiderarea şi devalorizarea relaţiilor umane”, fiţi siguri că nu  am fi participat la propunerea lui pentru titlul de DHC, ci am fi protestat alături de dumneavoastră. Toate aceste acuze  ni se par, însă, interpretări abuzive, greşite, rezultat al preluării necritice a unor fragmente scoase din context, unele modificate, care nu reprezintă opinia acestui filosof. O atentă analiză a lor ar fi de aceea strict necesară. Îi invităm pe colegii noşti la crearea unui grup de clarificare a acestor chestiuni care să dea finalmente un comunicat comun  întru lămurirea opiniei publice. Putem începe oricând această activitate, utilă şi sub aspect pedagogic. Am apreciat deschiderea domnului decan al Facultăţii de Teologie Ortodoxă şi dorinţa sa mai veche de a  crea punţi de comunicare între teologie şi filosofie. Ceea ce nu am înţeles este de ce presa şi nu noi a fost destinatarul protestului.
  2. Pe de altă parte, veţi fi de acord că şi cele mai delicate probleme trebuie discutate critic. Unii le vor susţine, alţii le vor combate. Nu putem dicta noi concluziile. Dar înainte de a le aplica, trebuie să ştim, cu argumente, ce ar fi mai bine să facem. Iar aceasta se poate decide prin dialog şi dezbatere. Evaluările morale pot fi făcute din multiple puncte de vedere, între care şi cel creştin. Respectăm punctul dumneavoastră de vedere, după cum şi dumneavoastră, credem, respectaţi pluralismul nostru axiologic. Principiul nostru se află în Legea educaţiei naţionale: “În instituţiile de învăţământ superior este interzisă periclitarea sub orice formă a dreptului la exprimarea liberă a opiniilor ştiinţifice şi artistice”.
  3. Din păcate, lumea s-a ghidat după ceea ce au scris diverşi contestatari  fără capacitatea şi dorinţa de a citi lucrările în cauză. Repunerea în context a citatelor ne-ar scuti de suspiciuni. În cea mai recentă carte (Cel mai mare bine pe care l-am putea face) Singer  scrie astfel: “A respecta regulile morale obişnuite  cu privire la a nu fura, a nu înşela,  a nu leza sau ucide, nu e suficient  sau cel puţin nu e suficient pentru aceia dintre noi care au acumulat o avere suficientă pentru a trăi în confort material, care se pot hrăni,  au o casă, haine pentru ei şi familie şi totuşi mai au bani pentru timpul liber. A duce o viaţă morală acceptabilă într-un sens minimal  presupune a folosi o parte substanţială a bogăţiei în surplus pentru a face din această lume un loc mai bun. A trăi o viaţă pe deplin morală înseamnă a face cel mai mare bine de care eşti în stare”. Sunt acestea vorbele unui om care “denigrează fiinţa umană”, care “incită la desconsiderarea şi devalorizarea relaţiilor umane”? Dimpotrivă.
  4. Înţelegem că Facultatea de Teologie Ortodoxă promovează morala creştină, dar în acelaşi timp vrem să ni se respecte şi nouă dreptul de a gândi liber şi a fi pluralişti în calitate de cercetători raţionali ai fenomenului moral. Autonomia academică presupune “Principiul libertăţii de gândire şi al independenţei faţă de ideologii, dogme religioase şi doctrine politice”. În plus, “În instituţiile de învăţământ superior este asigurată libertatea cercetării în ceea ce priveşte stabilirea temelor, alegerea metodelor, procedeelor şi valorificarea rezultatelor, conform legii”.

Aşteptăm  acceptul pentru constituirea grupului comun de reflecţie. El poate fi, eventual, deschis.

Conducerea Facultății de Filosofie, Universitatea din București

Consiliul de conducere al CCEA

Conferință: Human Rights and Human Responsibilities

Conferința „Human Rights and Human Responsibilities” susținută de Prof. Thomas Pogge va avea loc luni 25 mai 2015, ora 18.00, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare Carol I, Calea Victoriei 88.

Relații referitoare la conferință pot fi obținute la: filosofie@ub-filosofie.ro; tel. 021 318 15 56

 

Doctor Honoris Causa: Peter Singer

Universitatea din București va conferi Joi, 21 mai 2015, distincția de Doctor Honoris Causa lui Peter Singer.

Ceremonia va avea loc în sala „Constantin Stoicescu” a Palatului Facultății de Drept (Bd. Mihail Kogălniceanu, nr. 36-46), la ora 10:00.