Miercuri, 13 iunie, Seminarul de filosofie teoretica o are ca invitat pe drd. Doina-Cristina Rusu ce va sustine prelegerea:
„Gianbattista Della Porta’s ‘Natural Magic’ – a source for Francis Bacon’s ‘Sylva Sylvarum’. The natural history of plants”.
Intalnirea va avea loc ca de obicei la Facultatea de Filosofie, in amfiteatrul Titu Maiorescu, de la ora 18.
CURS DE VARĂ
Ştiinţă, religie şi filosofie (ediţia a II-a)
TEISM VS. ATEISM
Bucureşti
3-7 septembrie 2012
Acest curs organizat de Facultatea de Filosofie este un dialog între oameni de ştiinţă, teologi şi filosofi despre o problemă intelectuală şi de conştiinţă. Pentru oricine are un interes real de studiu interdisciplinar, cursul oferă o oportunitate unică.
Directorul cursului: Persoană de contact:
Marin Bălan Oana Camelia Şerban
e-mail: blnmarin@yahoo.com e– mail:serbanoanacamelia@gmail.com
(mai mult…)
Miercuri, 6 iunie, Seminarul de filosofie teoretica o are ca invitat pe drd. Georgescu Laura ce va sustine prelegerea:
An art of discovery or how the rules of experientia literata work.
Intalnirea va avea loc ca de obicei la Facultatea de Filosofie, in amfiteatrul Titu Maiorescu, de la ora 18.
Centrul pentru Cercetarea Istoriie Ideilor Filosofice (C.I.I.F.) vă invită miercuri, 6 iunie, ora 10.00, la sediul Facultăţii de Filosofie, pentru a audia conferinţa Epistemological Foundations of Social Sciences a Prof. Giuliano Di Bernardo. Dl. Giuliano Di Bernardo, profesor la Universitatea din Trento, a lansat de curând în România volumul Cunoaşterea umană. De la fizică la sociologie şi religie, o perspectivă asupra gândirii masonice şi asupra viitorului omenirii.
Prof. dr. Giuliano Di Bernardo
Giuliano di Bernardo este profesor de filosofia ştiinţei la Università di Trento, membru titular al Académie Internationale de Philosophie des Sciences (Bruxelles) şi membru al Consiliului ştiinţific în cadrul Academiei.
Cercetările sale se axează pe logica deontică a sistemelor normative, filosofia ştiinţelor umane şi teoretizarea modelului practico-inferenţial de explicare a acţiunii. Are importante contribuţii în fundamentarea epistemologică şi logică a ştiinţelor sociale, în volume ca Introduzione alla logica dei sistemi normativi (1972), L’indagine del mondo sociale (1979), Le regole dell’azione sociale (1983). A coordonat volumele: Logica deontica e semantica (1977) şi Normative Structures of the Social World (1988).
În paralel cu activitatea filosofică, Giuliano Di Bernardo a desfăşurat o extrem de bogată activitate masonică. Din 1990 până în 1993 a fost Mare Maestru al Marelui Orient al Italiei, iar din 1993 până în 2002, Mare Maestru al Marii Loji Regulare a Italiei. A pus bazele mai multor Mari Loji, printre care şi cea din România, în 1993. În 2002 a fondat Accademia Internazionale degli Illuminati, al cărei preşedinte este. În prezent, este Mare Maestru al Ordinului Internaţional Dignity, pe care l-a înfiinţat pentru apărarea demnităţii tuturor persoanelor. Giuliano Di Bernardo a sistematizat gândirea masonică în eseuri precum Filosofia della masoneria (1987) şi La riconstruzione del Tempio (1996).
Ultima carte a profesorului G. Di Bernardo, La conoscenza umana. Dalla fisica alla sociologia alla religione (2010), a apărut în traducere română la editura Adevărul Holding.
Când am întrebat : „De ce profesor?”, lectorul universitar Emanuel Socaciu mi-a răspuns:
Sincer, nu mi-e foarte clar nici mie, a fost unul dintre acele accidente fericite (sau nefericite, imi rezerv dreptul de a mă decide în privința asta în ziua în care voi ieși la pensie). Am primit după terminarea facultății oferta de a ține niște seminarii, mi s-a părut incitant și onorant în același timp, și cumva pe nesimțite fiecare pas l-a determinat pe următorul. Cu siguranță, în timpul studenției, dacă mă întreba cineva ce vreau să mă fac când o să fiu mare, „profesor” nu venea în top 10.
Mi-e ceva mai simplu să răspund la „de ce încă profesor”? Nu pot susține că nu mi-a trecut niciodată prin cap să încerc altceva, doar că de fiecare dată când m-am gândit serios la o schimbare am realizat cât sunt de privilegiat acum: îmi petrec ziua de muncă printre oameni tineri și extrem de inteligenți și printre cărți. Sau discutând despre cărți cu oameni tineri și extrem de inteligenți. Ar trebui să am un motiv extrem de serios ca să renunț.
Academiclink.ro: Și totuși, cum de la Filosofie?
Emanuel Socaciu: La această întrebare răspunsul este ceva mai simplu. Facultatea de Filosofie este unul dintre ultimele spații ale libertății intelectuale care rezistă în România. Unde se mai întâmplă ca un profesor să se bucure atunci când studenții formulează critici cu privire la puncte de vedere formulate în curs? Sau ca discuții extrem de aprinse și pasionate despre o problemă etică de viață și de moarte să nu fie luate personal? Ori ca diversitatea de viziuni, școli sau abordări să fie nu doar tolerată, ci asumată întru totul și încurajată programatic, începând chiar de la curricula facultății? Pur și simplu, nu există o cultură a obedienței și a ierarhiei impuse mecanic, ci mai curând una a discuției critice și a argumentului (cu riscurile aferente, dar cu beneficii intelectuale unice pentru membrii acestei comunități).