prof. univ. dr. Valentin Mureșan și dr. Emilian Mihailov la emisiunea Izvoare de Filosofie

Muresan si MihailovSâmbătă, 10 mai 2014, începând cu ora 17, prof. univ. dr. Valentin Mureșan și dr. Emilian Mihailov, directorul și, respectiv, directorul executiv al  Centrului de Cercetare în Etică Aplicată, vor participa la emisiunea radio Izvoare de Filosofie, de pe Radio România Cultural, pentru a discuta despre proiectele interdisciplinare ale Centrului de Cercetare în Etică Aplicată și, implicit, despre rolul eticii în îmbunătățirea calității morale a vieților noastre, provocate în mod constant de numeroase dileme etice.

Prof. univ. Viorel Cernica la emisiunea Izvoare de Filosofie (3 mai 2014): Relecturi ale tradiției. Noi interpretări logico-filosofice asupra judecății

Coperta judecata si timpFilosofia practicată în mod profesionist se exercită, încă de la Aristotel încoace, în interiorul unui limbaj propriu ce cuprinde, alături de o „gramatică” internă, multiple și variate înțelesuri filosofice cristalizate în marile opere de reflecție ale tradiției, în jurul cărora „gravitează” mai toate tematizările și propunerile constructive din gândirea filosofică actuală.

Așa se explică faptul, aparent banal, că în genere orice construcție filosofică nouă începe cu cercetarea limbajului filosofiei însăși, venit prin tradiție, întrucât aceasta posedă, pentru profesioniștii creativi ai domeniului, proprietatea miraculoasă de a fi autogenerativ. De aici și ideea larg împărtășită, de toți iubitorii gândirii reflexive, profesioniști sau nu, că orice propunere filosofică nouă trebuie văzută în contextul unei tradiții permanent schimbate.

Vom tematiza printr-o dezbatere această idee, producerea noului în filozofie prin (re)interpretarea marii tradiții filosofice, luând ca pretext o amplă sinteză logico filosofică, de o mare profunzime conceptuală și teoretică, expusă în lucrarea Judecată și timp. Fenomenologia judicativului, aparținând cunoscutului profesor universitar Viorel Cernica și apărută de curând la Editura Institutul European.

Lucrarea sintetizează nu doar o tradiție bimilenară de dezbateri filosofice în jurul temei judecății (cum se știe, forma oricărei cunoașteri), ci și cercetările autorului care, de mai bine de un deceniu și jumătate, a încercat în diverse texte publice, cărți, articole și studii, să deslușească motivul centralității acestei teme în gândirea marilor filosofi, Aristotel, Kant, Heidegger, care au avut ceva nou de spus în gândirea europeană. „Am folosit de-a lungul timpului, spune Viorel Cernica în chiar deschiderea volumului, în unele texte publicate, termeni (de exemplu <dictatura judicativului>, <judicativ constitutiv>, <formalizarea logosului etc.> și chiar unele idei în orizontul de cercetare al aceste lucrări. Însăși tema de bază a acesteia, anume determinarea judicativă a gândurilor, rostirilor și făptuirilor noastre, a fost anunțată cu diverse ocazii, prin referiri la condițiile în care ea poate fi formulată sau la unele <efecte> teoretice și rezultate aplicative ale sale”.


Ce înseamnă „judecată” în lumina gândirii contemporane și care sunt implicațiile teoretice ale cercetărilor filosofice întreprinse de către d-l prof. univ. Viorel Cernica în această tematică logico-filosofică? Aceasta e întrebarea principală la care va încerca să răspundă dezbaterea pe care Izvoarele de filozofie v-o propune în această săptămână.

Sursa: http://izvoaredefilosofie.radiocultura.ro/2014/04/editia-din-3-mai-2014-relecturi-ale.html

Profesorul Valentin Mureșan la emisiunea Adevarul Live: Noul cod de etică propus de Ministerul Educaţiei. Cine are nevoie de morală în învăţământul preuniversitar?

Profesorul Valentin Mureșan a participat la emisiunea Adevărul Live pentru a discuta proiectul de constituire a unui Cod de Etică pentru învățământul preuniversitar. În cadrul acestei emisiuni sunt analizate punctele slabe dar și inițiativele benefice ale acestui proiect.

Un prim pas spre a avea un Cod Etic funcțional, explică profesorul Mureșan, este constituirea unui sistem de management etic, a unei infrastructuri etice. Codul Etic de unul singur este ineficient, el trebuie înconjurat de o seamă de instituţii care să-l impună.

În urma diagnozei făcută de către Valentin Mureșan, este indicată direcția în care ar trebui să se orienteze acest tip de proiecte, astfel încât să își atingă scopul în mod cât mai eficient

Emisiunea poate fi urmarita in reluare aici

Prof. univ. dr. Constantin Stoenescu invitat la emisiunea Izvoare de filosofie, sambtata 26 aprilie, Radio Romania Cultural

Poza StoenescuPracticile actuale de cercetare științifică vin tot mai mult în conflict, pare-se, cu „romantismul” reprezentărilor noastre despre ceea ce însemnă creație științifică și inovație tehnologică. Credem, de obicei, că omul de știință își petrece o bună parte a vieții în „laborator” și că prin înzestrările, eforturile și perseverența sa personală se produc noile perspective de interpretare și marile idei cu bănoase aplicații tehnologice.

Această viziune care pleacă de la premisa că izvorul cunoașterii științifice se află în înzestrările individuale, native ale savanților, sunt contrazise de acele perspective care susțin că, în fapt, noutatea în știință este un produs al „organizațiilor”, al interacțiunilor dintre indivizi, societate, cultură, și că ar fi mai corect și îndreptățit să vorbim despre diverse forme de „creație colectivă” și nu despre talentul ori geniul savanților.

Binomul despre care vorbim, generat de practicile reale ale științei, „cunoaștere personală” vs. „cunoaștere organizațională”, a incitat comunitatea epistemologilor de pretutindeni, inclusiv al filosofilor români specializați în cercetări asupra științei, să deschide o serie de investigații proprii în legătură cu „schimbările de înțeles” asupra unor concepte de bază ale cunoașterii și, mai mult decât atât, să determine poziția actuală a științei în contextul culturii și a diverselor organizații social-politice naționale și internaționale.

Ei bine, dezbaterea din această săptămână va aduce în prim plan cercetărilor întreprinse în universul practicilor științifice actuale de către o echipă de filosofi condusă de d-l prof. univ. dr. Constantin Stoenescu, Prodecan al Facultății de Filosofie a Universității din București, invitatul nostru în studio, echipă care și-a făcut publice rezultatele în lucrarea Epistemologia științei și managementul cunoașterii.

Sursa: http://izvoaredefilosofie.radiocultura.ro/2014/04/editia-din-26-apr-2014-cunoastere.html

dr. Georgiana Huian invitata la emisiunea Izvoare de Filosofie, Radio Romania Cultural

Foto_GeorgianaEdiția din 19 aprilie 2014. Taina Învierii – de la credința creștină la tematizările filosofice și teologice

Invitat: dr. Georgiana Huian 

 

Eu sunt învierea şi viaţa; cel ce crede în Mine, chiar dacă va muri, va trăi. Şi oricine trăieşte şi crede în Mine nu va muri în veac. Crezi  tu aceasta?” (Ioan 11, 25-26).
Sub semnul acestui cunoscut verset din Evanghelia după Sfântul Ioan, privitor la credința în Înviere, vom plasa dezbaterea specială din această săptămână care va tematiza taina Învierii, cum se știe, nucleul învățăturii creștine și temeiul speranței celor care cred în mesajul pe care l-a transmis oamenilor, prin jertfa sa, Iisus Hristos.
Ni s-a părut firesc, ca acum în Sâmbăta Mare, în această zi care premerge Ziua Luminată, să vă invit nu doar să medităm împreună asupra miezului învăţăturii creştine, învierea şi viaţa veşnică, ci să și răspundem, fiecare în sinea noastră, la întrebarea pe care Iisus a adresat-o Martei, sora lui Lazăr cel înviat din morți: Crezi tu aceasta?
Invitată în studio este doamna dr. Georgiana Huian, o tânăra colaboratoare cu o formație intelectuală interdiciplinară: studii de filozofie la Universitatea din Bucuresti, cu un stagiu de pregătire la Universitatea din Tübingen și un masterat în studii europene la Universitatea catolică din Louvain-la-Neuve, Belgia. Aceste studii au fost urmate apoi de un master în teologie la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti și de o licență în limbi clasice la  Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, secţia de Filologie Clasică, Universitatea din Bucureşti

De curând, domnia sa este și dr. în filozofie, obținut la Paris, la Universitatea Paris-Sorbonne (Paris IV), într-un sistem de cotutelă, avândul ca îndrumător, din partea franceză, pe renumitul filosof, prof. univ. și membru al Academiei Franceze, Jean-Luc Marion.

sursa: http://izvoaredefilosofie.radiocultura.ro/2014/04/editia-din-19-aprilie-2014-taina.html