Conferința Națională de Estetică şi Filosofia Artei „Ion Ianoși” – Sublimul în cultură

CONFERINȚA NAȚIONALĂ DE ESTETICĂ ȘI FILOSOFIA ARTEI
ION IANOȘI
EDIȚIA a V-a
SUBLIMUL ÎN CULTURĂ

19-20 MAI 2017
Universitatea din București, Facultatea de Filosofie
CCIIF – Centrul de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice

Comitet Științific:
– Prof. Univ. Dr. Vasile Morar
– Prof. Univ. Dr. Constantin Aslam
– Prof. Univ. Dr. Viorel Vizureanu
– Conf. Univ. Dr. Cristian Iftode

SUBLIMUL ÎN CULTURĂPROGRAM

 

 

 

Conferință prof. Alejandro Tomasini Bassols: 02-04.05.2017

Avem plăcere să vă anunțăm că săptămâna viitoare vom primi vizita prof. Alejandro Tomasini Bassols de la Instituto de Investigaciones Filosóficas, Universidad Nacional Autónoma de México (UNAM).

Prof. Tomasini va conferentia dupa urmatoarul program:

Marți, 2 mai 2017, ora 12:00 : Conferinta: On the Pseudo-Ontology of the Tractatus.- Amf. Mircea FlorianJoi, 4 mai 2017, ora 12:00 : Conferinta: God and Religion (Wittgenstein) - Amf. Mircea FlorianJoi, 4 mai 2017, ora 17:00 : Discuție Solipsism and the Self (Wittgenstein) - Sala de consiliu

Conferința “Biserica și Știința: un Conflict al Metafizicilor din Evul Mediu până in Prezent”

Facultatea de Filosofie, în colaborare cu Centrul de Dialog şi Cercetare în Teologie, Filosofie şi Ştiinţă din cadrul Facultății de Teologie Ortodoxă, vă invită la conferința Profesorului Dan Căutiș pe tema “Biserica si Știința: un Conflict al Metafizicilor din Evul Mediu până in Prezent”.

Conferința va avea loc marți, 23 mai 2017, începând cu ora 18.00 în amfiteatrul Mircea Florian.

 

 

 

 


Rezumat conferință Bio Dan Căutiș

Stiința modernă (care a devenit încununată de succes mai târziu) a luat naștere în evul mediu în Europa de vest care (în acele timpuri) era cu mult mai puțin dezvoltată în comparație cu China sau cu califatul Abbasid al arabilor; este important să întelegem …de ce acolo? și …de ce atunci?

O analiză a evenimentelor istorice demonstreaza falsitatea mitului care afirmă că evul mediu a fost o perioada de stagnare si de lipsă a progresului științific; dimpotriva, a fost un timp al unor progrese semnificative incluzând nașterea metodei științifice, care a pavat drumul către revoluția științifică din secolul al saptesprezecelea; în mare măsură, aceste progrese s-au datorat Bisericii Catolice care nu numai că nu a fost opusă științei, dar actualmente a încurajat-o și a fost un sponsor esențial (financiar si educațional) prin crearea universitaților și prin plasarea științei în planul de studii.

Un rol esențial în dezvoltarea științei (cunscută atunci ca “filozofie naturală”) a avut elaborarea de catre scolastici și în particular de către Toma d’Aquino a unui cadru metafizic cu mai multă putere explicativă decât metafizica patristică creștină al Sfântului Augustin.

Această metafizică a integrat într-un mod magistral hylo- morphismul lui Aristotel cu teologia creștină (devenind asfel cunoscută ca metafizica Aristotelică-Tomistă) care a accentuat atât rolul rațiunii ca un complement al revelației cât și conceptul unui Dumnezeu ce a creat un univers comprehensibil si ordonat pe baza unor legi naturale, furnizand astel un impuls puternic intellectual pentru oameni de a cerceta natura (“a ieși în lume și a descoperi legile Domnului”).

Știința nouă astfel creată a obținut succese remarcabile în timpul revoluției științifice prin descoperirile lui Descartes, Galileo Galilei, Kepler si Newton dar acest marș încununat de success a fost însoțit de validarea (directă sau indirectă) a unei noi metafizici mecanistică și materialistă care eventual a fost adoptată de către majoritatea oamenilor de știință contemporani.

Opoziția și conflictul dintre metafizica Aristotelică-Tomistă (adoptată eventual ca doctrină de către Biserică) și metafizica Galileana-Newtoniană a fost folosită ca fond pentru atitudini anti-Biserca, anti-clericale si ca fundal pentru conflictul dintre Biserică și știință dealungul multor secole; în diferite alte instanțieri acest conflict continuă și în ziua de azi.

Așa cum prelegerea va evidenția, conflictul dintre aceste metafizici reprezintă baza reala a controverselor si dezbaterilor contemporane în foarte multe aspecte fundamentale ale gândirii noastre legată de materie si viață.

Bucharest Graduate Conference in Early Modern Philosophy

Bucharest Graduate Conference in Early Modern Philosophy

31 March – 1 April 2017

The IRH-ICUB and the Faculty of Philosophy, University of Bucharest are happy to announce the 6th edition of the Bucharest Graduate Conference in Early Modern Philosophy.

31 March – 1st of April 2017

Keynote Speakers: Sarah Hutton (University of York)
Scott Mandelbrote (University of Cambridge)
Tinca Prunea Bretonnet (IRH-ICUB)

Venue: IRH-ICUB & Faculty of Philosophy

The sixth edition of the Bucharest Graduate Conference in Early Modern Philosophy will take place at the Faculty of Philosophy, University of Bucharest, in 31 March and the 1st of April 2017. This edition is organized by the IRH-ICUB and the Faculty of Philosophy, University of Bucharest. Advanced MA and PhD student working in the field of Early Modern Philosophy are encouraged to participate.

Program:

Friday, 31 March, Institute for Research in the Humanities, 1 Dimitrie Brandza str.

9.00 – 9.30 – Coffee & Opening Address

Session 1 – Chair: Mihnea Dobre

9.30 – 10.30 – Keynote lecture: Sarah Hutton (University of York) – The Moral Philosophy of Henry More
10.30 – 10.40 – Coffee break
10.40 – 11.20 – Bogdan Deznan (University of Bucharest) – The New Covenant and the Divine Life: Henry More’s Christology in Focus
11.20 – 12.00 – Yongguang Nong (Edinburgh University) – Hume’s two versions of true religion
12.00 – 12.10 – Coffee break
12.10 – 12.50 – Ovidiu Babeș (University of Bucharest) – Instances of Descartes’s early projectionism
12.50 – 13.30 – Liana Tukhvatulina (Institute of Philosophy, Russian Academy of Sciences Moscow) – Hobbes vs Kelsen: on the possibility of independence of legal thinking

13.30 – 15.00 – Lunch break

Session 2 – Chair: Dana Jalobeanu

15.00 – 15.40 – Olivér István Tóth (Eotvos Lorand University, Budapest/Alpen-Adria Universität Klagenfurt) – An argument for cognitive phenomenology in Spinoza’s Ethics
15.40 – 16.20 – Assaf Rotbard (Ben Gurion University) – The double-tier structure of consciousness in Spinoza’s Ethics
16.20 – 16.30 – Coffee break
16.30 – 17.10 – Matteo Bonifacio (University of Turin) – The Two Faces of Spinozism
17.10 – 17.50 – Remus Manoilă (University of Bucharest) – The fall of Monarchy: Isaac Newton’s reading of Tertullian
17.50 – 18.00 – Coffee break
18.00 – 19.00 – Keynote lecture: Scott Mandelbrote (University of Cambridge) – Isaac Newton as a User of Books

Saturday, 1 April, Faculty of Philosophy, 204 Splaiul Independentei
9.00 – 9.30 – Coffee

Session 3 – Chair: Sarah Hutton

9.30 – 10.30 – Keynote lecture: Tinca Prunea Bretonnet (University of Bucharest) – Mathematics and its role in philosophy: the controversy on method in the German Enlightenment
10.30 – 10.40 – Coffee break
10.40 – 11.20 – Vlad Dolghi (University of Bucharest) – The role of mathematics in Maupertuis’ epistemology and natural philosophy
11.20 – 12.00 – Joseph Rees (Georgetown University) – The Two Faces of Amour-Propre
12.00 – 12.40 – Natalia Borza (Pázmány Péter Catholic University) – Backstage Confidence. The nature and limits of philosophical enquiries in Adam Smith’s Essays. A sceptical reading of the history of natural philosophy

12.40 – 14.30 – Lunch

Session 4 – Chair: Tinca Prunea Bretonnet

14.30 – 15.10 – Laurynas Adomaitis (Scuola Normale Superiore di Pisa) – ‘Simplicity’ and Method of Analogy in Leibniz‘s Physics
15.10 – 15.50 – Carlos Portales (University of Edinburgh) – Possible worlds and nature’s value in Leibniz
15.50 – 16.10 – Coffee break
16.10 – 16.50 – Austen Haynes (Boston University) – Dancing Triangles Eating Roast Beef: John Norris’s Defense of the Real Distinction Between Mind and Body
16.50 – 17.30 – David Bartha (CEU Budapest) – Occasionalism, voluntarism and Berkeley