de lavi | mart. 20, 2014 | Conferinte
Joi, 27 martie 2014, ora 16.00, Sala 6. Facultatea de Filosofie vă invită la conferinţa “Height and Happiness” susţinută de Profesorul Melvin Fitting, City University of New York
Abstract:
There are simple things like, “Alice might have been taller than she is,” whose formalization in modal logic is not so simple. Predicate abstraction provides minimal machinery that represents some of the ideas connecting intension and extension. It has been investigated and applied for many years now. We show how it applies to natural examples like the one just mentioned. This involves discussing syntax and a corresponding semantics. If time permits, we will also sketch a formal proof procedure for predicate abstraction, based on nested sequents, though there will not be time to discuss soundness or completeness.
de lavi | mart. 17, 2014 | Conferinte
Joi, 20 martie, orele 18:00, CCEA vă invită la dezbaterea Limitele morale ale umorului. Lectorul Dan Panaet va fi însoțit de criticul Radu Uszkai, moderator Constantin Vica. Mai multe detalii despre Dezbaterile de joi seara.
Umorul s-a dovedit de-a lungul timpului o armă eficientă împotriva tiraniei, iar satira este în continuare folosită pentru a sancționa abuzurile politice. Pentru că sârnește o atitudine viscerală, umorul a fost văzut ca mijlocul ideal pentru a transmite, către mase mari de oameni, un mesaj politic onest. Totuși, umorul are un caracter mai degrabă dual, deoarece la el se poate apela pentru a susține și cauze progresiste, și cauze conservatoare. Prezentarea de față își propune să exploreze limitele morale ale umorului, arătând în ce fel satira acționează în direcția limitării libertăților individuale.
Mai întâi prezint pe scurt cele mai importante teorii care explică originea umorului și mecanismele pe care el se bazează. Am în vedere aici teoria incongruității, teoria superiorității și teoria jocului. Mă voi concentra însă asupra explicației expuse de către Dennett, Hurley și Adams în lucrarea Inside Jokes. Using Humor to Reverse-Engineer the Mind (2011), potrivit căreia umorul are o funcție epistemologică și reprezintă un mecanism selectat pentru utilitatea lui în eliminarea erorilor dintr-un spațiu mental. Potrivit autorilor, veselia este recompensa pe care oamenii o primesc atunci când identifică brusc o greșeală în sistemul lor de credințe.
Plecând de la explicațiile amintite, analizez două perspective cu privire la ascensiunea liberalismului, oferite de Hayek și Rorty. Arăt, în acest context, în ce fel umorul poate acționa împotriva libertăților individuale. Argumentez, de asemenea, că umorul funcționează diferit într-o societate liberală decât într-o dictatură și arăt în ce fel tirania reprezintă ținta cea mai ușoară pentru satiră.
– See more at: http://www.ccea.ro/dezbaterile-de-joi-seara-limitele-morale-ale-umorului/#sthash.f2mqPLD0.dpuf
de lavi | mart. 13, 2014 | Conferinte
Facultatea de Filosofie a Universitatii din Bucuresti organizeaza dezbaterea publica “ONTOLOGIE ȘI METAFIZICĂ- DELIMITĂRI ȘI CLARIFICĂRI CONCEPTUALE”. Dezbaterea va avea loc luni, 17 martie 2014, la ora 18:30, in Amf.Titu Maiorescu. Conferenti: Prof.Dr. Ghe. Vladutescu, Membru titular al Acdemiei Romane, Prof.Dr. Ilie Parvu, Membru corespondent al Academiei Romane, Prof.Dr. Mircea Dumitru, Rectorul Universitatii din Bucuresti
de lavi | mart. 10, 2014 | Conferinte
CCIIF va invita in cadrul conferintei Spiritualitatea crestina sustinuta de Pr. Prof. Dr. Ion Popescu, Universitatea din Craiova. Conferinta va avea loc miercuri, 12 martie, la ora 18:00 in Catedra de Istoria Filosofiei a Facultatii de Filosofie.
de lavi | mart. 10, 2014 | Conferinte
Joi, 13 martie, ora 18, în cadrul Dezbaterilor de joi seara, CCEA vă invită să discutați tema Venitul de bază necondiționat: un drept al omului?. Lectorul Sorin Cucerai va fi însoțit de criticul Emanuel Socaciu.
În sens tare, prin „venit necondiționat” se înțelege un venit primit de orice ființă umană, din momentul nașterii și până în cel al morții, exclusiv în calitatea acesteia de ființă umană. Venitul este necondiționat în sensul că pentru a intra în posesia lui nu este nevoie de îndeplinirea vreunei cerințe, alta decât aceea de a fi o ființă umană.
Poate fi dreptul la un astfel de venit interpretat ca un drept al omului? Cu alte cuvinte, suntem îndreptățiți să cerem statului să distribuie un astfel de venit celor care locuiesc pe teritoriul său? Ce presupoziții etice sunt implicate în ideea de drept la un venit necondiționat?
La prima vedere, un astfel de drept poate fi interpretat – și justificat – ca o extensie a două drepturi fundamentale: dreptul la viață și cel la demnitate. Dar este validă o astfel de extensie?
– See more at: http://www.ccea.ro/dezbaterile-de-joi-seara-venitul-de-baza-neconditionat-un-drept-al-omului/#sthash.FksDmWpn.dpuf
de lavi | mart. 5, 2014 | Conferinte
Dileme filosofice și provocări normative ale proiectului de eternizare a personalității celor dispăruți și de continuare virtuală a dialogului cu cei care nu mai sunt.
MARȚI, 11 MARTIE, ORELE 18
Facultatea de Filosofie și DIRESS (Centru de cercetare a dreptății intergeneraționale responsabilității sociale și sustenabilității) organizează la sediul Facultății de Filosofie (Splaiul Independenței nr. 204, etaj 1) o dezbatere asupra nemuririi virtuale, la care vor participa juriști, eticieni, filosofi. Accesul este liber pentru toți cei interesați.
Proiectul eterni.me (vezi www.eterni.me) a intensificat recent discuțiile privind posibilitatea, dar și legitimitatea, depozitării electronice a tot ce este relevant pentru existența unei persoane, reconstituirii virtuale a personalității, și creării digitale a unui alter ego/avatar al celor dispăruți cu care să se poată ‘comunica’.
Un asemenea proiect ridică un enorm val de întrebări, dileme și probleme metafizice, epistemologice, juridice și morale:
Cât de departe (metafizic și epistemic) poate ajunge tentativa de reconstituire a personalității? Este legitimă (juridic, moral) această reconstituire?
Cât de autentic și de relevant poate fi un avatar (un alter ego virtual)?
Cum pot fi mobilizate rezultatele filosofice contemporane privind identitatea personală, im/previzibilitatea reacțiilor, raportul trecut-viitor, drepturile individuale, raportul public-privat, etc. pentru clarificarea și/sau reglementarea existenței virtuale?
Care sunt efectele suprapopulării lumii cu ființe virtuale?
