de lavi | nov. 11, 2013 | Conferinte
Universitatea București – Facultatea de Filosofie
Academia Română – Secția de Filosofie, Teologie, Psihologie și Pedagogie
Simpozion
Centenar – Principia Mathematica
Sala de Consiliu
Academia Română,
Calea Victoriei 125
Orele 10:00 – 12:00
Marți 12 noiembrie 2013
București
Program
Cuvânt de deschidere – Acad. Alexandru Surdu, Președintele Secției de Filosofie, Teologie, Psihologie și Pedagogie
Semnificația filosofico-metodologică a logicismului – Acad. Alexandru Surdu
Logica matematică a lui Bertrand Russell după 100 de ani – Prof. dr. Mircea Dumitru, Rectorul Universității din București
Wittgenstein despre filosofia russelliană a matematicii – Prof. dr. Mircea Flonta, Membru corespondent al Academiei Române
Carnap despre semnificația filosofică a logicismului – Acad. Alexandru Boboc
de lavi | nov. 10, 2013 | Conferinte
Miercuri, 13 noiembrie, invitatul seminarului CELFIS este
Daniel Andersson (Wolfson College, Oxford & New Europe College, Bucharest)
Jacopo Zabarella : Logic and the Mind
Abstract
Frege famously inveighed against Husserl’s psychologism in logic. By contrast, it is precisely the more detailed account than his predecessors of the link between logic and the structure of the human mind that is interesting in Iacopo Zabarella. I will suggest that this story is important at a number of levels for the history of philosophy. I shall also give some indication of the philological task of dealing with the relevant manuscript evidence.
Seminarul CELFIS va avea loc, ca de obicei, miercuri de la ora 18 in amfiteatrul Titu Maiorescu, la Facultatea de Filosofie.
de lavi | nov. 2, 2013 | Conferinte
Miercuri, 6 noiembrie, seminarul CELFIS o are ca invitat pe
Manuela Ungureanu (University of British Columbia)
Ontologie sociala pentru antropologia culturala
Scurta prezentare a temei
Teoria antropologica a lui Jack Goody isi propune sa explice evenimente si schimbari sociale ample cu referire la mecanisme culturale fundamentale si se departeaza de la teoria sociala euro-centrica a lui Weber prin insistenta cu care cerceteaza invarianti ai evolutiei culturale a umanitatii. Perspectiva sa concepe antropologia drept un studiu al etapelor majore de dezvoltare a umanitatii, dincolo de granitele istoriei culturale ale Occidentului si incearca sa identifice si sa dea socoteala de mari schimbari sociale si intelectuale (1986, 1991). Goody a atras insa numeroase replici critice din partea colegilor sai, mai ales din pricina concentrarii sale asupra rolului tehnologiilor, in principal al tehnologiilor de comunicare in marile schimbari sociale si intelectuale, de ex. folosirea scrierii(Bloch 2003, Collins 1995, Finnegan 1999, Halverson 1992). Criticii sai sunt frustrati in mare parte de teza ca scrierea este o tehnologie a mintii si pentru minte cu implicatii cruciale in cresterea unei societatii si mai ales in dinamica ei intelectuala.
In timp ce filosofii stiintelor sociale au neglijat disputa antropologilor, eu arat ca cercetari din ontologia sociala axate pe distinctia dintre tipurile sau clasele naturale si cele sociale pot contribui la clarificarea conceptuala necesara intelegerii dezbaterii dintre Goody si criticii sai. Argumentele la care ma refer au fost dezvoltate in teoriile (holiste) despre societati care disting intre rase si/sau intre genuri. Dar clarificarea presupozitiilor de metodologie holistica nu pot decat sa sprijine punctul de vedere a lui Goody, si anume cu adaugiri importante de ontologie sociala si chiar de filosofie a mintii. Mai mult decat atat, dezbaterea in jurul operei lui Goody ma intereseaza si pentru ca ajuta la identificarea si motivarea unor criterii si resurse pentru succesul oricarei definitii conceptuale a notiunilor conexe de societate caracterizata prin scriere si de capacitati mentale modelate prin folosirea scrierii.
Scurta prezentare:
Manuela Ungureanu a absolvit Facultatea de filosofie a Universitatii Bucuresti si programul de doctorat al Departamentului de filosofie a Universitatii McGill, Montreal in 1999. In prezent, este professor la University of British Columbia, Okanagan Campus. Specializare: filosofia limbajului si a mintii si filosofia stiintelor sociale.
de lavi | oct. 30, 2013 | Conferinte
UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI, FACULTATEA DE FILOSOFIE
Centrul de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice (CCIIF)
SIMPOZION
In cadrul Programului aniversării a
150 de ani de existenţă a Universităţii din Bucureşti
HERMENEUTICA IDEII DE FILOSOFIE ROMÂNEASCĂ
8-9 noiembrie 2013
Vineri, 8 noiembrie 2013
10.00 Cuvânt de întâmpinare: Prof. univ. dr. Romulus Brâncoveanu, decanul
Facultăţii de Filosofie
10.15 – 11.45 Conferinţe:
– Acad. Gheorghe Vlăduţescu – Filosofia istoriei filosofiei (româneşti)
– Prof. univ. dr. Marin Diaconu – Reeditarea operelor filosofice româneşti după 1990
– Conf. univ. dr. Constantin Aslam – Prolegomene la o posibilă istorie a filosofiei
româneşti
12.00 – 13.30 Evocări:
– Exegeza operei lui Mircea Florian la 125 de ani de la naşterea filosofului – Lector univ. dr. Ilie Pintea
– Personalismul energetic şi deschiderile sale culturale, la un secol de la apariţia
lucrării Elemente de metafizică (1912) – Prof. univ. dr. Constantin Schifirneţ
– Filosofia românească în context european. Aplicaţii: C. Rădulescu-Motru şi Mircea
Florian – Acad. Alexandru Boboc
Moderator: Viorel Cernica
15.00 – 18.00 Sesiune de comunicări:
I. Condiţii de posibilitate ale unei „filosofii româneşti”
II. Modelarea filosofică a culturii româneşti
III. Dominantele tematice ale filosofiei româneşti actuale şi locul lor în contexte
ale filosofiei universale
Sâmbătă, 9 noiembrie 2013
10.00 – 12.00 Sesiune de comunicări
12.00 – 13.30 Workshop: Aspecte instituţional-administrative ale cercetării filosofice actuale
Sesiune de comunicări
SECŢIUNEA I
Condiţii de posibilitate ale unei „filosofii româneşti”
Moderatori: Constantin Stoenescu şi Dragoş Popescu
– STOENESCU, Constantin, Ce înseamnă a fi românesc în filosofie? Reflexivitatea identitară a filosofiei şi recursul la tema specificului naţional
– GAE, Andreea, Mircea Eliade în paradigma marii triade a temporalităţii: metafizică românească şi hermeneutică orientală
– MACSUŢ, Adriana, Omul platonician ca reper în concepția lui Mircea Florian
– HUŢULEAC, Dragoş, Pledoarie pentru gândirea românească în posibilul istoriei
– GIURGIU, Silvia, Reducţia fenomenologică a specificului naţional sau despre şansa noocraţiei în Doctrina substanţei de Camil Petrescu
– BUICAN, Gabriel, Limbajul filosofic românesc – de la gândire la terminologie
– MOISEI, Iulia, Extinderea culturii în spațiul românesc: filosofia și românismul
– POPESCU, Dragoş, Limbă şi categorialitate în cercetările asupra înţelesului românesc al existenţei ale lui Mircea Vulcănescu
Sesiune de comunicări
SECŢIUNEA II
Modelarea filosofică a culturii româneşti
Moderatori: Constantin Aslam şi Marin Bălan
– BĂLAN, Marin, Religie şi ştiinţă în filosofia românească
– POPA, Mihai, Imagine, semn, reprezentare în arta veche românească. Reflecţii despre filosofia stilului
– SABĂU, Gelu, C. Rădulescu-Motru și disputa generațiilor
-ŞERBAN, Oana, Resemnificări ale nietzscheismului în personalismul energetic constituit de C. Rădulescu-Motru. Modernitatea autohtonă a subiectului dincolo de supraom şi dincoace de persoană: „Eul” între individ şi omenire
– GROSU, Ştefan, Dualismul dintre om şi animal la Mircea Florian
– BREAZU, Remus, Raportul dintre limbă și filozofia românească în concepția lui Mircea Vulcănescu
-IORDAN, Raluca, Determinaţiile naţionaliste ale filosofiei româneşti. Filosofia în istoria culturii românești – perioada interbelică
– ASLAM, Constantin, Prolegomene la o posibilă istorie a filosofiei româneşti. Perspective metodologice (II)
Sesiune de comunicări
SECŢIUNEA III
Dominantele tematice ale filosofiei româneşti actuale şi locul lor în contexte ale filosofiei universale
Moderatori: Viorel Cernica şi Titus Lates
– CERNICA, Viorel, Topos-ul contemplativ în istoria culturală a filosofiei
– MORARU, Cornel, Conceptul de vreme la Mircea Vulcănescu. Reconstrucţie fenomenologică
– DRAGOI, Ioan, Dimensiunea destinală a filosofiei româneşti
– APOSTOLESCU, Iulian, Recepţia metodei fenomenologice în substanţialismul lui Camil Petrescu
– SIMIONESCU, Andrei, Găzduirea românească a fenomenologiei husserliene
– POSEA, Andrei, Despre conflictul generaţiilor în filosofia românească
-TOTU, Sabin, Despre rostul şi utilitatea filosofiei în concepţia lui Mircea Florian
– LATES, Titus, Filosofia românească şi transdisciplinaritatea. Surprizele unei retrospective
