CFP: Fenomenologia între metodă şi tehnică

de lavi | aug. 6, 2013 | Call for papers

CFP: Instruments & arts of inquiry: natural history, natural magic and the production of knowledge in early modern Europe

de lavi | iun. 22, 2013 | Call for papers

CFP: Instruments & arts of inquiry: natural history, natural magic and the production of knowledge in early modern Europe

Editors: Dana Jalobeanu, Cesare Pastorino

The second half of the sixteenth-century saw the growing popularity of accounts detailing instrumental practices and experimental recipes in at least two emerging (and extremely popular) fields: natural magic and the tradition of the books of secrets. A typical example of this cultural phenomenon was the influential work of Giambattista della Porta. By the beginning of seventeenth-century, experimental practices and instruments became equally popular in natural history. In fact, almost the same period saw the transformation – in the works of Francis Bacon – of the traditional bookish discipline of natural history into a collaborative, experimental and practically oriented study of nature.

What was the relation between these apparently parallel transformations taking place in these subjects? Does it make sense to think that the Baconian transformation of natural history from a “science of describing” to an experimental and practically oriented discipline was influenced by the technologies and “recipes” elaborated by the practitioners of natural magic and the “Secrets” tradition? How about other forms of natural history? Did the “wonderful” instruments and “magical” techniques so common in the books of secrets “migrated” into more “sober,” more systematic works of natural history? Or, to put it in a different way, did natural historians borrow their instruments, technologies and practices from natural magicians and authors of secrets? And, if so, what were the mechanisms behind such borrowings?

This special issue of the Journal of Early Modern Studies seeks papers exploring the intersections between the disciplines of natural history, natural magic and the books of secrets tradition in the early modern period. We are particularly interested in the various ways in which texts and practices in the tradition of natural magic and the books of secrets were absorbed, transformed and integrated in the renovated natural histories of the seventeenth century.

JEMS is an interdisciplinary, peer-reviewed journal of intellectual history, dedicated to the exploration of the interactions between philosophy, science and religion in Early Modern Europe. It aims to respond to the growing awareness within the scholarly community of an emerging new field of research that crosses the boundaries of the traditional disciplines and goes beyond received historiographic categories and concepts.

JEMS publishes high-quality articles reporting results of research in intellectual history, history of philosophy and history of early modern science, with a special interest in cross-disciplinary approaches. It furthermore aims to bring to the attention of the scholarly community as yet unexplored topics, which testify to the multiple intellectual exchanges and interactions between Eastern and Western Europe during the sixteenth, seventeenth and eighteenth centuries.

JEMS is edited by the Research Centre “Foundations of Modern Thought”, University of Bucharest (http://modernthought-unibuc.blogspot.com/), and published and distributed by Zeta Books (http://www.zetabooks.com/).

CFRP: HERMENEUTICA IDEII DE FILOSOFIE ROMÂNEASCĂ – Simpozion

de lavi | iun. 2, 2013 | Call for papers

UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI

     FACULTATEA DE FILOSOFIE

Centrul de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice (CCIIF)

 SIMPOZION

HERMENEUTICA IDEII DE FILOSOFIE ROMÂNEASCĂ

8-9 noiembrie 2013

Ţinând seama de evoluţia cercetării şi creaţiei filosofice româneşti din ultimele două decenii, de angajamentele tematice şi de experienţele sale metodologice, toate presupunând constituirea ca atare a unor reprezentări identitare, se cuvine a fi pusă în discuţie însăşi ideea de „filosofie românească”. Este tocmai scopul acestui simpozion, la care sunt invitaţi să participe cercetători şi creatori consacraţi, dar şi studenţi, masteranzi, doctoranzi interesaţi de cercetarea filosofică, în special de aceea care porneşte de la întrebări privind diferite aspecte ale filosofiei româneşti.

Cum este posibilă o „filosofie românească” şi care sunt modalităţile în care această posibilitate a fost exploatată până acum? Pe ce căi putem identifica specificul unei filosofii integrată într-o cultură? Ce raporturi există între filosofie şi alte forme de creaţie în cultura română şi care sunt reconstrucţiile istorico-filosofice mai semnificative din filosofia noastră? Are filosofia românească sarcini particulare, legate de contextul cultural la care participă? Iar dacă există astfel de sarcini, cum reuşesc filosofii români să le reconstituie neîncetat? „Modelul” european al culturii româneşti este condiţionant în vreun fel faţă de creaţia filosofică? Ce şanse la recunoaştere „externă” are filosofia românească şi sub ce condiţii a fost ea recunoscută până acum dincolo de graniţele culturii româneşti? Care sunt cele mai eficiente mijloace de difuzare a propunerilor sale tematice, metodologice, teoretice etc. în spaţiul cultural occidental de astăzi? Dar care sunt „orientările” active în acest moment în cercetarea şi creaţia filosofică românească? La astfel de întrebări ne propunem să răspundem prin prezentările, comunicările, discuţiile de la acest simpozion.

Simpozionul va cuprinde:

1. Evocare: Exegeza operei lui Mircea Florian la 125 de ani de la naşterea filosofului.

2. Evocare: Personalismul energetic şi deschiderile sale culturale, la un secol de la apariţia lucrării Elemente de metafizică (1912) a lui C. Rădulescu-Motru.

3. Secţiuni de comunicări şi discuţii pe următoarele teme:

a. Condiţii de posibilitate ale unei „filosofii româneşti”;

b. Filosofia în istoria culturii româneşti;

c. Dominante tematice ale filosofiei româneşti actuale şi aşezarea lor în contexte contemporane ale filosofiei universale.

4. Workshop: Aspecte instituţional-administrative ale cercetării şi creaţiei filosofice româneşti actuale.

Locul desfăşurării: Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti, Splaiul Independenţei, Nr. 204, Sector 6, Bucureşti.

Informaţii privind participarea

Sunt invitaţi să participe la simpozion cercetători, cadre didactice universitare, doctoranzi, masteranzi, studenţi. Persoanele care doresc să se înscrie în program sunt rugate să trimită, până la 1 octombrie 2013, titlul comunicării (al prezentării, intervenţiei etc.), un rezumat de cel mult 300 de cuvinte al acesteia şi un scurt CV, la adresa de email: cciiffrom@gmail.com. Programul simpozionului va fi definitivat până la data de 1 noiembrie 2013 şi va fi postat pe site-ul Facultăţii de Filosofie: www.ub-filosofie.ro. Pentru orice detalii privind participarea şi organizarea simpozionului, vă puteţi adresa organizatorilor la adresa de email menţionată.

CFP: CONFERINŢA INTERNAŢIONALĂ INTERDISCIPLINARĂ PROVOCĂRI ALE TRANZIŢIEI: EXPERIENŢELE POST-COMUNISTE

de lavi | mart. 8, 2013 | Call for papers

Obiectivul acestei conferinţe este de a explora provocările tranziţiei şi transformările scenei
politice internaţionale, în urma prăbuşirii comunismului şi dezintegrării URSS. În acest sens,
invităm doctoranzi, cercetători şi cadre didactice universitare din domeniul ştiinţelor sociale să
participe cu lucrări pe următoarele teme (şi nu numai):
 teorii ale tranziţiei;
 procese de democratizare;
 elite politice;
 politici socio-economice;
 administraţie publică;
 sisteme de partide şi sisteme electorale;
 alegeri politice şi campanii electorale;
 sistemul juridic;
 cultură politică;
 societate civilă;
 reprezentări politice şi mass-media;
 relaţii internaţionale şi regionalism;
 egalitate de şanse şi drepturile omului;
 rolul intelectualului în societăţile post-comuniste.
Evenimentul va avea loc în zilele de 24 şi 25 mai 2013 la Facultatea de Ştiinţe Politice a
Universităţii din Bucureşti (Str. Spiru Haret, nr. 8).

Pentru mai multe detalii vedeti documentul atasat: CfP_conferinta_internationala_FSPUB_limba_romana (PDF)